15,743 matches
-
În: Cronica (Iași), 25, 14 dec. 1990, nr. 50, p. 2. SOROHAN, Elvira. Eminescu împătimitul de adevăr. În: Cronica (Iași), 25, 15 iun. 1990, nr. 24, p. 1, 5. SOROHAN, Elvira. Romanian Universities Look to Europe. În: Academe (Published by: American Association of University Professors), 76, No. 3, May-Jun. 1990, p. 17-19. SOROHAN, Elvira. Leonida Lari, poeta "Anului 1989". În: Cronica (Iași), 26, 8 mart. 1991, nr. 10, p. 4. Leonida Lari, "Anul 1989". Chișinău: Hyperion, 1990. SOROHAN, Elvira. Schiță de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
biologice multiple) (Muscat de Poloskey, Perla de Zala, Frumoasa alba, Moldova). În prezent hibrizii reprezintă o parte ineficientă a viticulturii românești. Clasificarea hibrizilor direct producători Criteriul de clasificare al hibrizilor producători direcți îl constituie originea genetică: a. hibrizii direct producători americani: Isabelle (Căpșunică), Noah (Fragă albă), Othello (Fragă neagră), Delaware (Delavară), Jacquez, Clinton etc. Principalele caracteristici ale acestor hibrizi producători direcți sunt: rezistența bună la filoxeră, la boli și la ger, maturarea timpurie a strugurilor, fapt pentru care se cultivă cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sunt rare. Singurul studiu comparabil pe care l-am găsit dar mai sunt, fără îndoială, și altele privește tot al Doilea Război Mondial. Cum se face că, dispunînd de aceleași cunoștințe științifice, cei care au fabricat bomba atomică au fost americanii și nu nemții? E întrebarea de la care pleacă istoricul Mark Walker 133. Putem explica, în mod general, faptul că unii oameni o iau pe un drum, alții pornesc pe un altul? La sfîrșitul lui 1938, Otto Hahn și Fritz Strassmann
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
acela de a găsi arma miracol. Să fie vorba despre energia nucleară? Oamenii de știință militari însărcinați cu evaluarea proiectului ajung la concluzia că e necesar să se treacă cu orice preț la fabricarea industrială. Pentru ei este imposibil ca americanii să nu încerce și ei același lucru. Raportul îi face pe militarii responsabili de soarta proiectului să decidă că timpul necesar punerii la punct a unei bombe atomice doi sau trei ani este prea îndelungat pentru a mai putea schimba
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
militari germani este imposibil ca, indiferent de deznodămînt, războiul să dureze mai mult de un an. Proiectul național asupra energiei nucleare trece din mîinile armatei în cele ale Ministerului Educației. Militarii și oamenii de știință nu se tem deloc de americani: este imposibil, din punct de vedere științific și tehnic, ca aceștia să fabrice o armă atomică în timp util pentru a schimba soarta războiului. Comandanții militari nemți cred că singura armă miracol posibilă, gata într-un an de zile, este
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
atomică în timp util pentru a schimba soarta războiului. Comandanții militari nemți cred că singura armă miracol posibilă, gata într-un an de zile, este avionul-rachetă în proiectul căruia își pun toate speranțele și toate mijloacele financiare și umane. Militarii americani însărcinați cu dosarul nuclear fac și ei un bilanț la sfîrșitul anului 1941 și începutul lui 1942. Decizia lor este de a pune în practică fabricarea bombei atomice. Este vorba despre proiectul Manhattan. Mark Walker insistă asupra faptului că oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dosarul nuclear fac și ei un bilanț la sfîrșitul anului 1941 și începutul lui 1942. Decizia lor este de a pune în practică fabricarea bombei atomice. Este vorba despre proiectul Manhattan. Mark Walker insistă asupra faptului că oamenii de știință americani nu dețineau mai multe cunoștințe decît omologii lor germani. Contrar a ceea ce s-a susținut după război, ei nu beneficiază de un avans considerabil. Atunci de unde această decizie diametral opusă? Militarii americani sunt convinși că războiul va mai dura cîțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mai multe cunoștințe decît omologii lor germani. Contrar a ceea ce s-a susținut după război, ei nu beneficiază de un avans considerabil. Atunci de unde această decizie diametral opusă? Militarii americani sunt convinși că războiul va mai dura cîțiva ani. Pentru americani este imposibil să-i învingă pe nemți și pe japonezi mai înainte de doi-trei ani. Și le este la fel de imposibil să nu facă orice pentru a pune la punct bomba atomică precum imposibil este, pentru ei, ca nemții să nu caute
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de responsabilii americani proiectului de bombă atomică. Mark Walker arată diferența de "percepție" între responsabilii militari germani și americani. Cercetarea sa face trecutul și prezentul incerte. Și dacă, la începutul anului 1942, deținînd cunoștințe științifice și tehnice comparabile cu ale americanilor, nemții ar fi fost convinși că războiul va mai dura cîțiva ani? Ce s-ar fi întîmplat dacă s-ar fi hotărît în acel moment să fabrice și ei bomba atomică? Cum ar mai arăta lumea noastră astăzi? A te
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
genocidul din Ruanda) au întâmpinat indiferența generală? În Ruanda victimele erau de culoare și se aflau la mare distanță, subiecți ai fenomenului infra-humanisation descris de J.-P. Leyes. În Indonezia, televiziunile și-au fixat camerele pe turiștii suedezi, francezi sau americani care mureau înecați în hotelurile lor. La fel ca în experimentul asupra incendiului din Belgia, aceste imagini împiedică orice proces de infra-humanisation, arătându-ne imaginea victimelor identice din punct de vedere emoțional, în ochiul celui care le privește. Concluzie Ființa
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu putea fi observat decât jurnalistul; de altfel, voluntarii nu înțelegeau ebraica, astfel că se focalizau automat pe elemente mimice și gestuale, singurul aspect care le putea arăta atitudinea amicală sau ostilă a jurnalistului față de personalitatea politică. După părerea observatorilor americani era evident că toți intervievatorii aveau maniera proprie de favorizare sau defavorizare prin gesturi a candidatului care se găsea în fața lor. Izolând gesturile elementare ale jurnaliștilor, E. Babad, a constatat că mimicile „favorizante” erau zâmbetul și înclinarea corpului spre înainte
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
așa fel încât să stimuleze sentimentul realizării de sine și al geloziei sociale printre consumatorii americani pentru a relansa producția lanțurilor de producție în industria textilă și automobilă, precum și în cel al construcțiilor. Această strategie funcționează pentru că, din anii 1930, americanii au început să consume mai mult, grija lor fiind să „aibă la fel de mult ca vecinul”. Concluzia: dacă avem cetățeni care se compară cu vecinul lor și încearcă să îl depășească în ceea ce are, deținem cheia creșterii consumului. Folosirea câtorva monede
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
strâmte, iar șoldurile mai înguste. Playmates trec progresiv de la fizionomia în „formă de sticlă” la o conformație rectilinie. În paralel, au calculat, pentru toată perioada cuprinsă între 1960 și 2000, indicele de prosperitate economică care reflectă nivelul de viață al americanilor și al europenilor. Un astfel de indice ia în calcul puterea de cumpărare a familiilor, cifrele șomajului, indicele de inflație și al produsului intern brut pe cap de locuitor. Apoi psihologii au comparat evoluțiile raportului talie/șolduri ale playmates-urilor cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Ea a fost ulterior reformulată de către D. Ricardo, pentru agricultură în special, semnalînd și randamentele descrescătoare ale capitalului fix, dar ignorînd în bună măsură progresul tehnic. Această lege a avut în epocă și destui adversari, printre care îl reținem pe americanul Carey. Dar altele erau condițiile exploatațiilor agricole în Anglia secolului al XIX-lea (tot mai intense) și altele în SUA (tot mai extensive), în aceeași perioadă. Enunțul modern al acestei legi ar suna cam așa: pentru un stadiu tehnologic dat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu[Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
după tiparele teoriei economice, la inflație. Însă, indicele prețurilor de consum (IPC) crescuse cu mai puțin de 2%. E vorba despre Indicele prețurilor de consum (IPC) minus costurile cu energia și alimentele. Barry Ritholz condamna această modalitate a FED-ului american de a măsura inflația, considerînd-o ca fiind absurdă sau, cum o numește el, e vorba de fapt despre inflație ex-inflație6. Ce s-a întîmplat de fapt? Pe de o parte, creșterea masei monetare s-a datorat faptului că banii nou
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu[Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a stimula consumul și investițiile (de la 6% în 2000 la 0.75% în 2002). Efectul a fost pozitiv, consumul pe datorie a fost stimulat, cheltuielile cu achizițiile imobiliare crescînd din 2001 pînă în 2005 cu peste 33%, în vreme ce PIB-ul american cu doar 11.2%15. Boom-ul economic a creat o supra-încredere, punîndu-se fundamentul formării bulei imobiliare. În plus, guvernul american a încurajat creditarea populației sărace și a minorităților prin așa-numitele credite subprime. Debitorii care în mod firesc nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu[Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fiscală în valoare de 800 miliarde de dolari), creșterea deficitelor și naționalizări în sfera achizițiilor plus preluarea controlului unor companii afectate, în vederea restabilirii încrederii în economie și a redresării situației. În plus, s-a demonstrat încă o dată că FED-ul american a adoptat aceeași viziune privind adoptarea politicii dobînzilor ultra-scăzute ca și în cazul evenimentelor de la mijlocul anilor '90 (sector imobiliar/bănci) și odată cu criza dot.com de la începutul noului mileniu. Cu toate acestea, se consideră că apariția unei noi crize
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu[Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din cea totală. Așadar, această datorie externă nu este nimic mai mult decît dorința străinilor de a economisi temporar în dolari SUA (cumpărînd contra unei dobînzi bonduri sau bonuri de tezaur emise de administrația guvernamentală americană), aceiași dolari obținuți de la americani pentru produsele exportate în SUA. Datoria față de străini reprezintă "economii de dolari", la fel cum este și cea față de cetățenii americani. Se consideră că nu este atît de important dacă datoria este deținută de străini sau de indigeni, de vreme ce acei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu[Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sfideze legități consacrate în domeniu și să promită intrarea într-un soi de ,,paradis economic". Bazată pe noile tehnologii și investiții financiare, economia reală se subordona tot mai mult celei virtuale. Bursa afișa zilnic valori amețitoare, întreținute speculativ. Jumătate dintre americani practicau acest sport național: investiția bursieră. Capitalurile se concentrau teribil, dînd naștere unor conglomerate uriașe, extinse la nivel mondial, care nu mai respectau nici o regulă, nici o normă legală, socială, morală etc. Statul își epuizase resursele de actor economic, reglementările sale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu[Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe cale să se banalizeze. Vehement și vi zionar, inspirat și seducător, locuit de o vocație implacabilă, a pronunțat, în calitate de ministru de externe, cel mai frumos discurs francez din al doilea mandat chiraquian, în fața Națiunilor Unite. Un discurs de independență față de americani, un text mîndru și ambițios, un simț al punerii în scenă și al forței oratorice demn de cele mai strălucite momente ale retoricii antice... Panaș și precizie, convingere în forța cuvîntului, încredințare destinală, o vastă panoplie de instrumente și mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
au făcut înconjurul lumii, cu puternicul director general al FMI părăsind localul comisariatului din Harlem, răvășit, cu privirea rătăcită, neras și cu cătușe la mîini a produs un șoc în rîndul francezilor, indiferent de simpatiile lor politice. De partea cealaltă, americanii au fost scandalizați de tăcerea jurnaliștilor francezi în privința acuzațiilor formulate împotriva lui DSK și, prin extensie, de această veritabilă omerta privind comportamentul oamenilor politici din Hexagon față de reprezentantele sexului așa-zis slab (vezi și recentele derapaje ale președintelui Francois Hollande
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
s-ar putea numi "Sex, putere și bani", a pigmentat evidențierea unor diferențe majore între cele două siste me juridice, între practicile jurnalistice și îndeosebi aici frige de-a dreptul în problemele feministe și rasiale. Pe scurt, francezii le reproșează americanilor brutalitatea deliberată și umilirea inutilă a unui om căruia, pînă una alta, nu i s-a respectat statutul de suspect, întrebîndu-se dacă Statele Unite sunt cu adevărat o țară civilizată, în vreme ce americanii se îndoiesc că Franța chiar este o țară democratică
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
problemele feministe și rasiale. Pe scurt, francezii le reproșează americanilor brutalitatea deliberată și umilirea inutilă a unui om căruia, pînă una alta, nu i s-a respectat statutul de suspect, întrebîndu-se dacă Statele Unite sunt cu adevărat o țară civilizată, în vreme ce americanii se îndoiesc că Franța chiar este o țară democratică, dacă elitele ei o iau razna și nimeni nu pare deranjat. Privind dinspre Franța, sistemul judiciar american pare să fi eșuat, deoarece a reușit să declanșeze un scandal la nivel planetar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ciumă. Extraordinara aventură științifică și umană a lui Alexandre Yersin a căpătat ramificații nebănuite ; în Indochina, a început să cultive arborele de hevea, devenind regele cauciucului și lucrînd cu Michelin ; a mai cultivat și coca, plantă medicinală pe atunci (da, americanii au uitat, poate, dar Coca-cola a fost "nășită" de Yersin!). Un geniu în halat alb, un Livingstone cu aere de Rimbaud rătăcind prin junglă (umbra marelui poet, de altfel contemporan cu Yersin și la fel de atras de misterele orientale, planînd deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
epistolă adresată pictorului Jacques-Emile Blanche: Grand Hôtel, Arcachon, 7 august 1926 Dragă prietene, Constat că spectacolul lumii continuă să vă amuze, iar minunata stupiditate a oamenilor vă încîntă. Mă întreb dacă ați găsi aici cu ce să vă hrăniți: niște americani greoi, din clasa de jos, niște englezi suspicioși și aceste mese interminabile la care copiii mei adorm între calcan și friptură... V-ar plăcea foșgăiala de corpuri goale pe plajă această populație de pe malurile Gangelui. E o generație care știe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]