12,966 matches
-
n ce mai mul?i arti?ți, arhi-tec?i, dilettanti c?l?toresc �n Italia, uneori r?m�n�nd acolo. Or, �nt?rîțe de descoperirea ?i de s?p?turile de la Hercula-num (1738) ?i de la Pompei (1748), sursele arheologice antice, fundamentale �n problematică arhitecturii clasice din cauza importan?ei date imită?iei, fac obiectul unor noi publică?îi. �n Anglia, The Ruins of Palmyra (1753) ?i The Ruins of Balbec (1757) apar �n urma unor expedi?îi conduse de J. Dawkins
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui A.-J. Gabriel (1698-1782), prim arhitect al regelui, ocup? o pozi?ie de articulă?ie. R?m�-n�nd, la �nceput, pe linia clasicismului Secolului de Aur, aceast? pozi?ie se integreaz?, dup? 1750, �ntr-o oarecare ��ntoarcere la manieră antic? , măi degrab? romanic?, �n cele dou? palate din pia?a Ludovic al XV-lea (1758-1775), ast?zi pia?a Concorde, cu arcadele lor puternice av�nd deasupra un ordin colosal corintic. �n acela?i timp, puritatea formelor ?i rigoarea ordon
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi abolesc un privilegiu de clas?. Astfel procedeaz? la Teatrul Francez (1767-1782) Peyre ?i De Wailly, care �i reamenajeaz? C�ț despre biserică Saint-Philippe-du-Roule (Paris, 1768-1784), oper? a lui J. F. Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar pe plan bazilical bine luminat sub bolț? cu chesoane, colonade ionice. Acest model este r?s-p�ndit, dar nu �ntotdeauna la fel de bine st?p�nit: Saint-Symphorien-de-Montreuil, de Trouard (Versailles, 1764-1770). 4. Arhitec?i vizionari
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deschiz?tură arcului de triumf de la intrare ?i aflat �n arierplanul rocilor ?i boschetelor unei gr?dini engleze?ți, este expresia des?v�r?it? a acestei arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase. Salina de la Chaux (Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un arc de cerc, pavilionul de la intrarea �n salin? combin? un portic doric ?i o bolț? fasonat? că o grot?. C�ț despre cl?dirile industriale, acestea pun �n acord arhitectură savant? ?i arhi-tectura rural? regional?. Astfel, ra?ionalitatea idealului antic ?i cea a programului industrial cad la �nvoial? pe ascuns cu gustul romantic al naturii ?i al pitorescului. Pentru Ledoux, aceast? a?ezare era germenele unui oră? ideal. �nc? din 1775, el proiecteaz? cl?dîrî destinate s? ad?posteasc? diversele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unei perioade de cre?tere economic?, de bog??ie ?i de stabilitate politic?. Anglia revendic? �n acela?i timp o originalitate artistic? recunoscut? pe scar? mai larg? �n Europa. Referin?a la Palladio este �ntr-un fel releul c?tre sursă antic? esen?ial?: Vitruvius. De unde, publicarea, �n 1715, a lucr?rîi Vitruvius Britannicus de C. Campbell, dedicat? lui George I, pentru că acesta s? ajute Anglia s? preia ?tafeta unei Italii �n declin ca actor privilegiat al tradi?iei arhitecturale ini?iate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ra?ionalismul Luminilor. W. Chambers (1723-1796), a c?rui cultur? se �ntinde p�n? la cea chinez?, are o pozi?ie bun? pentru a �mbl�nzi sau chiar pentru a contesta ortodoxia palladian?. �n acest spirit construie?te el fabricile antice ?i exotice din gr?dinile de la Kew (Londra, 1757) ?i cazinoul de la Marino, un pavilion doric (Dublin, 1758). Cu Somerset House (Londra, 1776-1796), important? ?i complex? comand? public? de birouri ?i servicii diverse, el combin? o func?ionalitate st?p
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ales de clasicismul francez. C�ț despre fra?îi Robert ?i James Adam (1728-1792 ?i 1730-1794), ace?tia �?i cuceresc celebritatea cre�nd, �n country houses, �n locul decorului arhitectural tradi?ional, un stil presupus a manifesta �ntoarcerea la manieră antic? ?i desf??ur�nd o am-bian?? gra?ioas? ?i str?lucitoare fondat? pe ornamente �n form? de frunze dispuse n volute ?i pe grotescuri pe fonduri colorate �n verde, galben, mov, �n acord cu decorul pardoselii ?i al mobilierului. Nici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de muluri lineare. Interpretul cel mai inventiv al neoclasicismului r?m�ne șir J. Șoane (1753-1837), cunoscut mai ales ca arhitect al B?ncii Angliei. �n s?lile mari � Stock Office (1792) sau Old Colonial Office (1818) � boltite �n ma-nier? antic?, lumina zenital? indirect? �nv?luie �ntr-un oarecare mister formele abstracte ale structurilor lipsite de referin?e stilistice. Ra?ionalitatea func?ional? ?i arhi-tectonic? care eman? din aceste spa?îi fondeaz? f?r? ambiguitate simbolismul legat de aceast? institu?ie. 6
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
construie?te locuin?e impun?toare ?i somptuoase, asemeni palatului ?eremetiev (1791-1798) de Quarenghi, Kazakov ?i Argunov. 8. Stilul neogrec sau �Greek Revival� (1800-1830) Componentele neoclasicismului european num?r? �ntre ele o ramur? radical? �n ceea ce prive?te utilizarea modelului antic: stilul neogrec sau �Greek Revival�, �nceput �n Anglia, �n anii 1750-1760, cu fabrici �ateniene� �n gr?-dini sau cu mobilier inspirat din picturile de pe vasele grece?ți. La trecerea dintre secole, c�?iva arhitec?i folosesc sistematic ordinul doric pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
imit? formele arhitecturii grece?ți ?i metodele acesteia de construc?ie at�ț c�ț permitea complexitatea proiectu-lui� (vezi pliantul, foto 18). Se recunoa?te aici spiritul neoclasic �mpins c?tre elaborarea unei arhitecturi edilitare care conjug? referin?ele culturii antice universalizate � �n cazul acesta, ordinul ionic � cu o volumetrie exterioar? abstract? dictat? de program, dar �mbog??it? �n interior cu resursele infinite ale ornamenta?iei. �n sf�r?it, concep?ia de la Altes Museum (1823-1828) este de asemenea ferm? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
gigantic soclu cu sc?ri. �n interior, un somptuos decor din marmur? policrom? pune �n scen? gloria eroilor germani �nving?tori ai invadatorilor, mai ales ai armatelor napoleoniene la Leipzig (1813). Aceast? paști?? ilustreaz? identificarea culturii germane cu civiliza?ia antic? conceput? ca valoare universal? ?i stabile?te o simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving?tori ai per?ilor, adic? ai barbarilor. ARHITECTURĂ �N SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I INDUSTRIE 1. Excesul de istoricism �n secolul al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unei mo-dernit??i dinamice ?i abundente. Alternativă culturalist? Dimpotriv?, unii refuz? metropola. Astfel, austriacul C. Sitte (1843-1903) care, �n L�Art de b�tir leș villes (Der St�dteban..., Viena, 1889), extrage, pornind de la analiza morfologic? a unor situri urbane antice, bazele unei este-tici a formelor urbane contemporane, f?r? s? prejudicieze func?ionalitatea urban? modern?. Aceast? concep?ie pozitivist? despre patrimoniul urban � care o aminte?te pe cea a lui Viollet-le-Duc �n leg?tur? cu arhitectura � r?m�ne impregnat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Ea se sub-divizeaz? adesea, longitudinal, �n mare: navă central? ?i colaterale. Nivel de temelie:��n elevă?ia unei fă?ade, primul nivel, foarte bine prelucrat pentru a a?eza ansamblul respectivei fă?ade. Ordin: Sistem de compozi?ie caracteristic arhitecturii antice ?i clasice, combin�nd un joc de propor?îi modulare ?i ordinele toscan, doric, ionic, corintic, compozit. Ordin colosal: Ordin ridic�ndu�se pe unul sau pe mai multe niveluri ale fă?adei. Ordonare: Compozi?ia ritmat?, �n special pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
în unison cu natura. Ochii noștri, ajutați de memorie, ar decupa, din spațiu și ar fixă, în timp, tablouri inimitabile. Privirea noastră ar sesiza devenirea sculptata în marmură vie a corpului uman, fragmente de statuie la fel de frumoase că și statuile antice. Am auzi cântând în adâncurile sufletului nostru, o muzică, uneori veselă, alteori de jale, totdeauna originală, melodia neîntreruptă a vieții noastre interioare [s.n.]. Toate acestea sunt în jurul nostru, toate acestea sunt în noi și, totuși, nu percepem, în mod direct
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cărui model suprem rămâne aiodos-ul homeric. Ion Barbu însuși vedea în actul de creație poetica un arc peste timp, o reîntoarcere la "faptul poetic inițial: cunună înflorita și Lira"4, prin care, înțelege o anumita "atitudine rapsodica"5. Însă aiodos-ul antic apare adesea posedat de un furor poeticus și, inspirat de muze, glasul lui este, de aceea, profetic, iar el este văzut drept un mesager al zeilor. În "Republică", dar, mai ales, în "Ion", critică platoniciana, la care poetul român pare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Coleridge, Bergson): surugiul reprezintă rațiunea intelectul, calul negru, pasiunile devoratoare, iar calul alb, natura irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze natură pasionala. Edgar Poe, cunoscător al doctrinei platoniciene, raționează la fel, atunci, cănd condamnă "erezia didactica" în poezie, prin care înțelege confesiunea lirica, subordonarea, conștientă sau nu, față de ceea ce rămâne contingent și subiectiv. Procedând astfel
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
unde aburii comprimau alfabetul prismatic iar substituțiile ferestrelor operau accelerat asupra docilelor, vegetalelor raze - unde crimă fracției și a secundei expia acum în amestec 11. În Cartea X din "Republică", Platon condiționează mimesis-ul poetic de structură ierarhică a realității. Filozoful antic presupune trei nivele ale realității: cel al formelor ideale sau arhetipale "adevărate", a căror validitate ontologica nu poate fi pusă la îndoială; cel al obiectelor și fenomenelor vizibile, care nu sunt decât reflecții palide, imperfecte ale formelor ideale și care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
43 "[Inima lui este o lăuta suspendată; Deândată ce o atingi, răsună]- , un act teurgic, prin care poetul recuperează esență transcendență, retrasând semnăturile Absolutului, prin diferitele nivele ale existenței - , este înlesnit de acordurile harpei (ghitara, în apologul poesc), pe care anticii o înțelegeau ca parte a ordinii cosmice, o punte între cer și pământ, expresie a uniunii armonioase a forțelor ce le controlau existența 44. Enunțul barbian nu este departe, nici de meditațiile mallarméene asupra operei poetice, în care poetul francez
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poate fi exprimată doar prin paginile cărții deschise din fața lui45. La Edgar Poe, muzica joacă acest rol integrator. În "Dialogul lui Monos și Una", citându-l pe Platon ("Republică", cărțile II-III), Monos recomandă practică educației muzicale (mousike), în sensul ei antic, comprehensiv, care includea "nu numai armoniile timpului (ritmului) sau melodiei, dar și dicția poetica, sentimentul și creația, în sensul cel mai cuprinzător. Studiul muzicii semnifică pentru ei, cultivarea gustului - "al șaselea simt"; a acelei facultăți ce recunoaște frumosul, i.e., ordinea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
esență Frumuseții însăși. În "Symposium", Platon descrie acest nivel al iubirii drept "misterul ultim, cel mai înalt", drept ceea ce "există dintotdeauna și nu se naște, nici nu îmbătrânește, nu crește, dar nici nu descrește". Frumosul, la care se referă filozoful antic, "nu este frumos într-un fel și urât în alt fel, nici frumos la un moment dat și urât în alt moment, nici frumos pentru unul și urât pentru altul, nici frumos în relație cu un lucru și urât în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
feminine. Atracția lor reciprocă este văzută de Empedocles din Agrigento (Sicilia) - una din sursele filozofice importante ale lui Edgar Poe, în Eureka - , drept o conexiune esențială, manifestare a unui principiu cosmic unificator, Dragostea ("agrigentina dragoste"), prin care, alături de Ură, înțeleptul antic explică combinația, respectiv separația, elementelor fundamentale ce constituie structura universului, tot de el concepute - focul, aerul, apa și pământul - , cu alte cuvinte, variația și armonia formelor de organizare ale materiei 78. "Duruta pentru Monos și Una", pentru că protagoniștii apologului poesc
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
unul din modurile prin care Universul Spiritual a găsit de cuviință să se privească pe șine, să se desfășoare prin ceea ce am fost cândva eu [s.n.]19. "Exauția" ar fi, deci, echivalentul, deliberat căutat însă, al "freneziei poetice", tipice rapsodului antic, sau al acelei "imense și raționale dereglări a simțurilor" prin care Rimbaud încerca "toate formele de iubire, suferință, nebunie [...] pentru a păstra doar chintesențele" și pentru a deveni vizionar 20. Este același lucru cu "starea de geometrie" de care vorbește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dar condițiile "perceptului" sunt mai curând obstacole, în demersul artistului spre a-i găsi expresia simbolică adecvată. Pentru poetul român, care țintește la o poezie eliberată de conexiunile timpului și spațiului, al cărei model ar fi acel "topos atopos al anticilor"39, producția lirica (mai ales) a lui Edgar Poe reprezintă, totuși, un hibrid, nu poezie pură. De la înălțimea "lirismului absolut" barbian ("zenitul sagitar al cerurilor noastre"), unele dintre creațiile lui literare prezintă evidente scăderi și sunt, de aceea, recuzate și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
al artistului - cu cat expresia este mai bogată, cu atat sentimentul exprimat este mai profund, iar viziunea comunicată mai originală și mai viguroasa. Simbolismul activ al cuvântului, acel "limbaj imaculat"49 visat de Mallarmé, prin intermediul căruia am putea acționa, asemenea anticului Orfeu, direct asupra naturii, controlând nu numai energiile vizibile și invizibile ale lumii și, prin asta, să restabilim unitatea lor originară, poate fi redobândit, afirmă Bergson, într-un singur fel - "brisant leș cadres du langage" [sfărmând cadrele limbajului]50 - , alterând
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]