9,452 matches
-
Tintoretto. Aceste trei colecții importante și altele de mai puțină importanță, au făcut ca aceasta reședința moștenita de la Angerstein să nu mai fie potrivită. Așa a fost hotărâtă (nu fără tensiunile și dezbaterile critice normale, întrucat trebuiau demolate Atelierele de armament regale), construirea unui nou edificiu în apropierea memorabilului Trafalgar Square. Proiectul noii clădiri a fost încredințat arhitectului William Wilkins, care a preferat solemnitatea stilului clasic. Noul sediu a fost inaugurat în 1838. Clădirea este compusă dintr-un corp central în fața
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
totală a liniilor germane ar fi fost cauzată de trădarea românilor. Un studiu sovietic al operațiunilor de luptă indică că o asemenea prezumție este eronată. Trupele române au rezistat atacurilor sovietice în multe cazuri, dar echipamentul antitanc depășit, artileria și armamentul antiaerian nu le-a permis să respingă toate atacurile. Divizia I blindată, comandată de generalul de brigadă Radu Korne, a rezistat cu dârzenie, fiind, însă, nevoită să lupte în defensivă, datorită superiorității ca număr a blindatelor sovietice și a lipsei
Operațiunea Iași-Chișinău () [Corola-website/Science/307428_a_308757]
-
nemaiputând fi publicate în gazetele lor. Sosit în 1910, Gelfand-Parvus a activat ca jurnalist până în 1914 și a avut contacte cu diferite grupări socialiste din Imperiul Otoman. A fost reprezentantul în Constantinopol al firmei concernului germande siderurgie și construcții de armament Krupp și al companiei britanice Vickers. A făcut afaceri de milioane vânzând armament în timpul Războiului balcanic și a publicat articole de economie politică. În 1914 s-a mutat la Copenhaga, de unde a reluat legătura cu social-democrații germani (aripa "Lensch-Cunow-Haenisch"). A
Alexander Parvus () [Corola-website/Science/307441_a_308770]
-
jurnalist până în 1914 și a avut contacte cu diferite grupări socialiste din Imperiul Otoman. A fost reprezentantul în Constantinopol al firmei concernului germande siderurgie și construcții de armament Krupp și al companiei britanice Vickers. A făcut afaceri de milioane vânzând armament în timpul Războiului balcanic și a publicat articole de economie politică. În 1914 s-a mutat la Copenhaga, de unde a reluat legătura cu social-democrații germani (aripa "Lensch-Cunow-Haenisch"). A înființat publicația social-democrată "Die Glocke" ("Clopotul"), în care milita pentru „solidaritatea” proletară. În
Alexander Parvus () [Corola-website/Science/307441_a_308770]
-
materiale. NAVE MARITIME Deplasament (To): 4900 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6 Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce Viteza (Noduri): 30 Număr punți: 7 Autonomie: 4500 Mm Echipaj: 205 (18 ofițeri) Armament: • tun super-rapid 76 mm Oto Melara • instalații lansare torpile • sistem de comandă asistat de calculator • instalații de bruiaj pasiv TERMA • sisteme de lupta electronică • 9 sisteme radar Începând cu luna septembrie 2004, Forțele Navale Române au în componența flotei naționale
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
fregată a Marinei Române, fregata Mărășești FREGATA MĂRĂȘEȘTI Deplasament (To): 5790 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 144,6 x 14,8 x 7 Propulsie: 4 motoare Diesel; 32000 CP Viteza (Noduri): 27 Echipaj: 270 (25 ofițeri) Armament: Rachete: Nava-Nava: 8 buc. tip SS-N-2C (Styx) Tunuri: 2 x AK726(cal.76mm), binate; 4x Ak-630M(cal.30mm), 6 țevi Torpile: 2 x 3 tuburi lanstorpile (cal.533mm) Grenade reactive: 2 x RBU 6000 Fregate (FFG) Corvete (CVT) CORVETE Deplasament
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
RBU 6000 Fregate (FFG) Corvete (CVT) CORVETE Deplasament (To): 1500 (încărcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 92,4 x 11,7 x 3,1 Propulsie: 4 motoare Diesel; 13000 CP Viteza (Noduri): 24 Echipaj: 95 (7 ofițeri) Armament: Tunuri: 1 USSR 3 în (76mm/60) Torpile: 4-21 în (533mm)(2) tuburi Grenade reactive: 2 x RBU 6000 Nave purtătoare de rachete NAVE PURTĂTOARE DE RACHETE Deplasament (To): 455 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 56
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 56,1 x 11,5 x 2,5 Propulsie: COGAG: 2 tipuri DR 77 turbine pe gaz; 16,016 hp (11,77 MW); 2 shaft Viteza (Noduri): 36 Echipaj: 41 (5 ofițeri) Armament: Rachete: 4 SS-N-2C Styx (binate) Tunuri: 1 USSR 3 în (76mm)/60 Nave de minare - deminare - 4 DRAGOARE DE MINE (MARITIME) Deplasament (To):790 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 60,8 X 9,5 X 2
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Nave de minare - deminare - 4 DRAGOARE DE MINE (MARITIME) Deplasament (To):790 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 60,8 X 9,5 X 2,8 Propulsie: 2 motoare Diesel; 4800 hp Viteza (Noduri):17 Echipaj: 60 Armament: Rachete: Nava-aer: 2buc. tip SA-N-5 Tunuri: 2 X 2 AK-230 (cal.30mm), binate PUITOR DE MINE Deplasament (To):1450 (încărcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 79 x 10,6 x 3,6 Propulsie: 2 motoare Diesel; 6400
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
2 X 2 AK-230 (cal.30mm), binate PUITOR DE MINE Deplasament (To):1450 (încărcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 79 x 10,6 x 3,6 Propulsie: 2 motoare Diesel; 6400 hp Viteza (Noduri):19 Echipaj: 75 Armament: Tunuri: 1-57 mm 4 USSR 30mm/65, binate Mine: 200 Nave auxiliare GROZAVUL - REMORCHER MARITIM DE SALVARE Deplasament (To):3600 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 64,8 x 14,6 x 5,5 Propulsie: 2 motoare
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
dedice unui "război total", unei mobilizări a economiei Germaniei și a societății germane pentru a sprijini războiul. A sperat în acest fel să îl convingă pe Hitler să îi acorde lui (împreună cu Speer) controlul asupra politicii interne a producției de armament, pentru a introduce munca obligatorie, chiar și pentru femei. Hitler, susținut de Göring, a refuzat aceste cereri, pentru că le vedea periculoase pentru moralul populației. Goebbels s-a plâns, în particular, de "lipsa de direcții din politica internă a Germaniei", însă
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
precum Washington. Dintr-o dată, rachete sovietice puteau atinge teritoriul american, amenințând să discrediteze doctrina nucleară americană a represaliilor masive. Kennedy a anunțat că va ordona o "carantină" navală a Cubei, pentru a impiedica navele sovietice să mai transporte pe insulă armament, și a explicat faptul că SUA nu va mai tolera existența amplasamentelor de lansare a rachetelor. Președintele a ținut să întărească ideea că America nu se va opri din acțiunea sa militară legată de ceea ce el numea: "amenințare clandestină, nesăbuită
John Fitzgerald Kennedy () [Corola-website/Science/302305_a_303634]
-
încercat să intercepteze petrolierul sovietic “București” pe când acesta din urmă trecea peste linia de blocadă a Cubei. Nava sovietică nu a cooperat, dar Marina SUA s-a abținut să captureze nava cu forța, considerând puțin probabil ca petrolierul să transporte armament. La 26 octombrie, Kennedy a aflat că lucrările la bazele de proiectile din Cuba continuă fără întreruperi, iar ExCom dezbătea autorizarea unei invazii americane în Cuba. În aceeași zi, sovieticii au transmis o propunere de a încheia criza: bazele de
John Fitzgerald Kennedy () [Corola-website/Science/302305_a_303634]
-
au urmat concepția germană, conform căreia soarta următorului război urma să fie decisă așa de repede, încât armata se putea bizui aproape în întregime pe echipamente produse mai înainte de conflict. În schimb, sovieticii au dezvoltat o rețea de fabrici de armament conform principiului că, în timpul conflagrației, va fi nevoie de înlocuirea în totalitate a echipamentelor de luptă de mai multe ori până la victorie. Această abordare a problemei s-a dovedit singura corectă pe parcursul a celor patru ani de război. Atenția acordată
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
tip de "uniforme" au fost poreclit "modelul Cajander", după numele primului-ministru Aimo Cajander. Finlandezii au depășit handicapul proastei aprovizionări prin folosirea pe scară largă a echipamentului, armelor și munițiilor capturate de la inamici. Din fericire pentru ei, armata nu schimbase calibrul armamentului din dotare după cucerirea independenței, în felul acesta putând fi folosită muniția rusească fără nici un fel de problemă. Trimiterea unor soldați sovietici slab pregățiți și prost conduși împotriva finlandezilor le-a permis acestora din urmă să captureze mari cantități de
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
în Bătălia de la Shanghai, un oraș cu mulți străini. Cu toate acestea, Societatea nu a putut asigura nicio măsură practică; pe 4 octombrie, cazul a fost predat către Tratatul Celor Nouă Puteri. Articolul 8 al Pactului Societății Națiunilor prevedea „reducerea armamentului național la minimul compatibil cu siguranța națională și cu executarea obligațiunilor internaționale impuse printr-o acțiune comună.” O mare parte din timpul și efortul Societății Națiunilor a fost dedicat acestui scop, deși guvernele membrilor acesteia erau sceptici că o asemenea
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
a fost dedicat acestui scop, deși guvernele membrilor acesteia erau sceptici că o asemenea dezarmare vastă poate avea succes sau nici nu era dorită. Puterile aliate erau, de asemenea, obligate, conform Tratatului de la Versailles, să încerce dezarmarea, iar restricțiile de armament impuse asupra țărilor învinse au fost descrise ca fiind primul pas către o dezarmarea mondială. Pactul Societății Națiunilor impunea Societății misiunea de crea un plan de dezarmare pentru fiecare stat, însă Consiliul a descentralizat această responsabilitate către o comisie specială
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
plan de dezarmare pentru fiecare stat, însă Consiliul a descentralizat această responsabilitate către o comisie specială înființată în 1926 de a pregăti Conferința Dezarmării Mondiale între 1932-1934. Membrii Societății aveau păreri diferite asupra acestei probleme. Franța ezita să-și reducă armamentul fără o garanție de ajutor militar în cazul în care ar fi fost atacată; Polonia și Cehoslovacia se simțeau vulnerabile atacurilor din partea de vest și doreau ca reacția Societății asupra agresiunii împotriva membrilor săi să fie consolidată înainte să se
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
care ar fi fost atacată; Polonia și Cehoslovacia se simțeau vulnerabile atacurilor din partea de vest și doreau ca reacția Societății asupra agresiunii împotriva membrilor săi să fie consolidată înainte să se dezarmeze. Fără această asigurare, nu și-ar fi redus armamentele fiind considerau că amenințarea Germaniei era prea mare. Frica de un atac a crescut când Germania și-a redobândit puterea după Primul Război Mondial, în special când Adolf Hitler a obținut puterea și a devenit Cancelar al Germaniei, în 1933
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
este amânat tot mai mult cu atât mai sigur va fi că această țară va adormi. Aceasta va pune o mare pârghie în mâinile idealiștilor cu intenții bune care se găsesc aproape în fiecare guvern, care au condamnat cheltuielile pe armamente, iar în timp, aproape sigur această țară va fi prinsă în dezavantaj. Ministrul Biroului de Externe, Sir Eyre Crowe a redactat la rândul său un memorandum către Cabinetul britanic susținând că „o ligă și un pact serios” vor fi doar
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
țăranilor. În cadrul fostei Iugoslavii, Bosnia era una din republicile sărace, astfel că, în conformitate cu preceptele comuniste s-a acordat o atenție deosebită industrializării. Deoarece Bosnia dispune de resurse de cărbune, s-a acordat o atenție deosebită industriei grele, inclusiv industriei de armament. Aceasta a fost dezvoltată deoarece Bosnia - Herțegovina era situată în centrul fostei Iugoslavii și nu avea frontieră cu nici un stat de pe teritoriul cătruia ar fi putut fi lansat un atac armat. Fondurile pentru industrializare erau obținute prin transferul de resurse
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
început operațiunile militare. În primul operațiunile militare au fost marcate de intenția forțelor sârbilor bosniaci de a ocupa un teritoriu cât mai mare, contiguu cu teritoriile ocupate de către sârbii din Croația. Inițial forțele armate ale sârbilor bosniaci aveau avantajul preluării armamentului armatei iugoslave deși se aflau în inferioritate numerică față de bosniaci și croați. În anul 1992, forțele sârbe au desfășurat în regiunile ocupate acțiuni de expulzare a populației civile musulmane și croate. Acțiunea de purificare etnică deși nu a avut loc
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
bulgare începe chiar înainte ca declarația de război să fie înaintată ministrului României la Sofia. De partea românilor, Dunărea și frontiera terestră erau apărate de Armata a III-a, având în față Armata a III-a bulgară, bine dotată grație armamentului austro-german și beneficiind de susținerea ofițerilor și trupelor specializate germane. Elementul esențial care dădea forță acestei armate îl reprezenta comandamentul său german și însăși experiența șefului ei suprem, mareșalul Mackensen. În schimb, armata română se afla într-o poziție de
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Otomanii aveau aproximativ de oameni în Peninsula Balcanică, dintre care se aflau în garnizoane fortificate, restul de fiind disponibili pentru operațiuni. Otomanii aveau avantajul fortificațiilor, al controlului deplin asupra Mării Negre, și al ambarcațiunilor de patrulă pe Dunăre. Ei aveau și armament superior, inclusiv puști noi de fabricație britanică și americană și artilerie germană. Comandamentul militar otoman din Constantinopol a evaluat greșit intențiile rușilor. A presupus că rușii nu vor voi să mărșăluiască de-a lungul Dunării și să o traverseze departe
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
bază de operațiuni și, poate, a recunoscut și valoarea armatei finlandeze. În primele săptămâni ale lunii august germanii s-au temut că sovieticii aveau să atace imediat Finlanda, acesta fiind motivul pentru care Hitler a ridicat embargoului asupra exportul de armament în țara scandinavă. Au fost inițiate negocieri cu privire la dreptul de transfer al trupelor germane în Finlanda în schimbul armelor și altor materiale. Pentru al Treilea Reich, acest fapt a fost o încălcare a prevederilor pactului Molotov-Ribbentrop, iar pentru Finlanda o încălcare
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]