8,697 matches
-
că aplicarea nediscriminată a unui singur program de reeducare a limbajului a copiilor purtători ai acestor sindroame nu poate fi decât de o eficacitate redusă. Se pledează pentru o apropiere specifică educării și reeducării persoanelor cu întârziere mintală. Relația dintre auzul fonematic și tulburările de limbaj la copilul deficient mental Plan I. Relația auz fonematic tulburări de limbaj la deficientul mental. II. Stabilirea nivelului de dezvoltare al auzului fonematic la subiecții cuprinși în experiment. III. Progresele înregistrate de subiecți ca urmare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pentru o apropiere specifică educării și reeducării persoanelor cu întârziere mintală. Relația dintre auzul fonematic și tulburările de limbaj la copilul deficient mental Plan I. Relația auz fonematic tulburări de limbaj la deficientul mental. II. Stabilirea nivelului de dezvoltare al auzului fonematic la subiecții cuprinși în experiment. III. Progresele înregistrate de subiecți ca urmare a aplicării programului corectiv terapeutic de dezvoltare a auzului fonematic. Vorbirea nu este moștenită ci învățată. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mental Plan I. Relația auz fonematic tulburări de limbaj la deficientul mental. II. Stabilirea nivelului de dezvoltare al auzului fonematic la subiecții cuprinși în experiment. III. Progresele înregistrate de subiecți ca urmare a aplicării programului corectiv terapeutic de dezvoltare a auzului fonematic. Vorbirea nu este moștenită ci învățată. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape. Studiind evoluția limbajului la copil în diferite etape de dezvoltare, T. S. Cazacu (1968) arată că moștenirea fonetică de care dispune
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
funcție unitară. În funcție de validitatea componentelor acestui analizator la venirea pe lume a copilului, sub influenta acțiunii celor trei factori și nu numai, se dezvoltă anumite capacități ce permit o evoluție rapidă a limbajului. Una din aceste capacități este cea a auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
analizator la venirea pe lume a copilului, sub influenta acțiunii celor trei factori și nu numai, se dezvoltă anumite capacități ce permit o evoluție rapidă a limbajului. Una din aceste capacități este cea a auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, capacitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sub influenta acțiunii celor trei factori și nu numai, se dezvoltă anumite capacități ce permit o evoluție rapidă a limbajului. Una din aceste capacități este cea a auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, capacitatea de analiză și sinteză fonematică. Toate aceste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din aceste capacități este cea a auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul fonematic ca fiind parte fundamentală a auzului verbal ce „mediază diferențierea și identificarea fenomenelor”. M. Montessori (1977) consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componentele auzului fonematic: atenția auditivă/ memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, capacitatea de analiză și sinteză fonematică. Toate aceste capacități se perfecționează continuu sub influența exercițiului. I. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape. V.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la stabilirea diagnosticului diferențial și totodată la alcătuirea programului corecțional terapeutic. III. Programul a cuprins exerciții pentru: dezvoltarea atenției auditive, memoriei auditiv verbale, simțul acusticomotor și de însușire a elementelor prozodice ale vorbirii, capacității de diferențiere fină pe bază de auz, autocontrolului auditiv, exerciții pentru consolidarea legăturilor dintre structura acustică și cea articulatorie, pentru întărirea legăturii dintre limbajul oral și cel scris. Acest program a fost aplicat în mod intensiv, câte 45' de 5 ori pe săptămână, în perioada 15.oct.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
legăturii dintre limbajul oral și cel scris. Acest program a fost aplicat în mod intensiv, câte 45' de 5 ori pe săptămână, în perioada 15.oct.15.dec.1989, tuturor subiecților cuprinși în experiment. Pentru a surprinde ameliorările pe linia auzului fonematic subiecții cuprinși în experiment au fost împărțiți în două grupe: una experimentală și alta de control, atât la clasa I, cât și la clasa a IV-a. Pe parcursul anului școlar, secvențe din program au fost repetate odată pe săptămână
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Răspunsurile la post-test acaparate cu cele din prima etapă au pus în evidență următoarele aspecte: subiecții ambelor grupe au obținut progrese sensibile de la o etapa la alta; programul de exerciții aplicat a fost eficient contribuind în mod direct la dezvoltarea auzului fonematic și indirect la corectarea tulburărilor de limbaj. Astfel, dislaliile polimorfe sub influența exercițiilor repetate se corectează în majoritatea cazurilor total sau parțial, corelate fiind și cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa de coordonare dintre analizatorul verbo-auditiv și verbo-motor, dar și dintre aceștia și analizatorul manual chinestezic; în cadrul aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp mult mai scurt comparativ cu tulburările limbajului scris citit care apar și după terminarea clasei a VIII-a; exercițiile sub formă de joc plac copiilor deficienți mental la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
rezultate net superioare celor cu caracter predominat verbal. Rezumat Datele cercetării de față confirmă: a) necesitatea și utilitatea diagnosticului diferențial pentru aplicarea unor programe adecvate în corectarea tulburărilor de limbaj; b) relația dintre defectele de articulație de natură senzorială și auzul fonematic, dar și dintre acesta și greșelile de scriere; c) necesitatea și utilitatea muncii logopedului, alături de a defectologului, în contextul învățământului special. Normal și patologic în evoluția copilului asistat Angajat să răspundă cu maximă eficiență cerințelor societății, învățământul impune cadrelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
eliptice, vocabular foarte redus, cuvinte reprezentând necesități imediate). Ca urmare a recepționării eronate din grupul educațional și a imitației lingvistice, utilizează forme eronate din punct de vedere gramatical. Necunoașterea unor noțiuni elementare, datorată în parte și unei insuficiente exersări a auzului fonematic duce la o capacitate de înțelegere a mesajelor verbale formulate de adult limitată. În limbajul acestor copii se observă o relatare a povestirilor, impresiilor, adesea incoerentă, inexpresivă, fiind nevoie de numeroase întrebări de sprijin. Această imposibilitate a verbalizării duce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tuturor sunetelor limbii în mod izolat. Pe măsură ce se maturizează capacitatea de discriminare auditivă, de diferențiere a sunetelor, copilul ajunge să înlăture substituirile neadecvate de care se folosea (r = i, l, î). Atunci când maturizarea analizatorului motor e întârziată, deși copilul are auzul fonematic, atenția auditivă și memoria sunetelor dezvoltată, el nu poate să pronunțe corect pentru că nu poate elabora o schemă motorie precisă și suficient de diferențiată care să coordoneze adecvat activitatea musculară în organele fono articulatorii. Este necesară deci această primă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
funcționale, disartriilor, disfaziilor sau logonevrozei, dislexiilor. În anumite condiții nefavorabile, întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm bolborosit, aspecte prezente în audimuditate (alalie sau sindromul de nedezvoltare a vorbirii, cum îl numește C. Păunescu). Corectarea, educarea și reeducarea tulburărilor de limbaj și vorbire sunt condiționate în primul rând de corectitudinea diagnosticului diferențial pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neclară și o scriere inegală, tremurată, neproporționată. Aici, dezvoltarea psihomotorie vizează atât aspectul grafomotric cât și perceptivmotric în care, un rol important îl au coordonările oculo-manuale. Concluzii Având în vedere că la debilul mintal se manifestă frecvent deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate și psihomotricitate) cât și ale contextului, simptomele specifice tulburărilor dislexo disgrafice se asociază cu acestea, ceea ce accentuează dificultățile comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
orice moment, controlându și respirația și ritmul. Se mai încearcă și aplicarea regimului tăcerii pentru o perioadă care să ducă la ruperea stereotipului vechi și apoi crearea celui nou, supravegheat și curățat de sincinezii, sunete parazite, clonii, încordare etc. Dezvoltarea auzului fonematic și corectarea sunetelor deficitare se face paralel cu instalarea ritmului, respirației sincronizate prin bătăi cu vârful piciorului, cu pronunțarea sau citirea de proverbe, zicale, versuri, frământări de limbă, menite a le întreține atenția și interesul. Învingerea stereotipizării se realizează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
simbolizare (semiotică) care să-i permită relația semnificat-semnificant, implicată în diverse situații ale conduitei umane. Această capacitate complexă care antrenează direct psihicul uman este deteriorată și influențată în mare măsură de ritmul achiziției lexicale, de deficiența motrică și fonetică, de auzul fonematic, de lateralitate și orientarea spațială precară. Ca și în celelalte domenii ale psihologiei speciale se impune intervenția logopedului care are menirea să aplice conștient și diferențiat de la caz la caz, tehnica de restaurare a lexiei și grafiei care poate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
optice legate de perceperea imaginii literei sunt transmise în zonele corespunzătoare ale scoarței cerebrale, în timp ce mișcările globului ocular în direcția rândurilor din text favorizează o transmisie în lanț datorită analizatorului motor. Analiza și sinteza actului fizic este urmare și a auzului fonematic. În concluzie, realizarea actului complex al cititului se datorește celor trei mecanisme de recepție nervoasă: vizuală, auditivă și motoră, iar contactul acestora are loc în lobul parietal și occipital. În cazul lezării acestei zone corticale se produce dezintegrarea funcției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
succesiv în trei domenii de percepție: auditiv, optic, chinestezic, cu preponderență unora sau corelarea lor. Din acest punct de vedere sunt întâlnite distorsiuni în diferențierea sunetelor, la nivel acustic, deși dislexicul are o acuitate auditivă normală. Aici este invocată tulburarea auzului fonematic, cu rol deosebit de important, care trebuie reconsiderat printr-o metodologie anume, fiind vorba de absența maturizării acestei particularități. Iată câteva din erorile predominante în dislexie: confuzii între consoanele surde și sonore: p-b, t-d, c-g, f-v
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe țărmul Palestinei, fiind o zonă bună pentru comerț. În Ioșua, avem informații despre eroul ivrit care trece Iordanul din pustie și ma-sacrează toată populația cetății Ai, dar nu mai reușește să cucerească pe filisteni din cauza bătrîneții ,,9,1 La auzul acestor lucruri, toți împărații care erau dincoace de Iordan, în munte și în vale și pe toată coasta mării celei mari, pînă lîngă Liban, he-tiții, amoriții, canaaniții, fereziții, heviții și iebusiții, s-au unit împreună într-o înțelegere ca să lupte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Terapia prin artă - modalități de comunicare în relația cu copilul deficient de auz psih. Carmen-Venera Pătruțescu CSEI “C-tin Pufan” Timișoara Terapia prin artă abordează diversele aspecte ale personalității prin mijloace artistice, al căror scop este să descopere potențialul personal și să-l folosească pentru dezvoltarea armonioasă a persoanei. Artterapia folosește artă că
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
pentru dezvoltarea armonioasă a persoanei. În terapia prin artă este mai important procesul, modul in care se desfășoară activitatea, si mai putin produsul final. De aceea, art terapia nu vizează aptitudinile sau talentul artistic al individului. Copiii cu deficiențe de auz nu au limbajul și dezvoltarea cognitivă necesare procesării și redării experiențelor lor numai prin intermediul cuvintelor, astfel încât ei își completează comunicarea în mod spontan cu ajutorul formelor simbolice de expresie și comunicare, cum ar fi joacă și o varietate de imagini vizuale
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
lor numai prin intermediul cuvintelor, astfel încât ei își completează comunicarea în mod spontan cu ajutorul formelor simbolice de expresie și comunicare, cum ar fi joacă și o varietate de imagini vizuale și kinestezice. Impactul terapiei prin artă asupra copiilor cu deficiențe de auz poate avea ca și rezultate: - Dezvoltarea inteligenței emoționale - Stimularea tuturor canalelor senzoriale - Dezvoltarea capacității de a se exprima mai repede și mai usor - Modelarea personalității prin valori estetice și orientarea spre incorporarea frumosului în viață și activitate - Declanșarea proceselor complexe
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]