8,717 matches
-
de limba germană, iar fratele său, Fritz Schullerus, a fost un pictor remarcabil, care a decedat tânăr. Urmând exemplul lui Lazăr Șăineanu, Adolf Schullers a încercat, în perioada interbelică, să ordoneze vastul material al prozei populare românești, îndeosebi cel circumscris basmului, după tipologia lui Antti Aarne, în vogă la vremea respectivă. Adolf Schullerus a publicat o primă variantă a "Dicționarului dialectului săsesc din Transilvania" ("Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch"), care a apărut în 1908 la Straßburg, la editura Karl Trübner.
Adolf Schullerus () [Corola-website/Science/309913_a_311242]
-
1940 a început să culeagă povești populare, zicale și povestiri germane din Gărâna, Caraș-Severin ("Wolfsberg") și Văliug, Caraș-Severin ("Franzdorf"), din 1942 extinzându-și cercetările la folclorul românesc, cașovar și sârbesc din Banat. A cules peste 1.000 de texte (povestiri, basme, balade ș.a.) în călătoriile sale în zeci de localități, de la informatori români, germani, slovaci, crașoveni, sârbi, italieni. Alexander Tietz a fost căsătorit de două ori, dar nu a avut copii. Cu prima soție, Stela Maria, născută Simic, s-a căsătorit
Alexander Tietz () [Corola-website/Science/309294_a_310623]
-
transcris și modificat, astfel că unele versiuni au un final diferit față de cel original. Legenda despre prințese transformate în lebede de un vrăjitor rău, în care vraja lui poate fi spulberată numai prin iubirea unui prinț, se poate întâlni în basmele mai multor popoare. În prolog aflăm despre transformarea în lebădă a unei prințese, blestemată de geniul rău, Rotbart. Urmează o petrecere la majoratul prințului Siegfried, căruia mama îi propune ca a doua zi să-și aleagă o mireasă. Dansurile nu
Lacul lebedelor () [Corola-website/Science/309403_a_310732]
-
de pana realistă a scriitorului satiric. Dintre fabulele care au o bază istorică concretă, cele mai semnificative sunt „"Fiertura lui Damian"” și „Cvartetul”. Sursele creației lui Krîlov își au rădăcina în însăși viața și tradițiile poporului rus. De aceea, suflul basmului popular se face simțit în întreaga compoziție a fabulelor, în procedeele artistice folosite de autor, oglindind conștiința colectivă a poporului, mentalitatea și experiența lui de veacuri. Folosind cu măiestrie proverbele și zicătorile populare, Krîlov a îmbogățit limba și literatura rusă
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
un simț livresc al povestitului mai mare decît pare dispus să și-l recunoască. Provenit din simpla coloratură stilistică a cărții, exemplar și uluitor de egală, superb tălmăcită de . Există o limbă a poveștilor, un grai în care se rostesc basmele, acesta este mesajul răspicat al autorului. Pentru că, făcînd un mic experiment, și anume citindu-le unor prieteni cîteva dintre aceste povești cu glas tare, mi-am dat seama că vocea mea își caută, indiferent de cultura din care provenea povestea
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
ɛ] ~ [eː]. Alte fenomene sunt însă specifice dialectelor secuiești: Specificul cel mai pregnant al dialectelor secuiești constă în lexic, precum și în expresiile figurate, în vorbirea foarte expresivă în general, bine ilustrată de folclor (poezie populară, în special balade, cântece populare, basme) și de scriitorii care s-au inspirat din acesta. Exemple de cuvinte și expresii secuiești: Precum dialectele maghiare din România în general, și cele secuiești au împrumutat multe cuvinte românești, unele demult, de exemplu din domeniul creșterii animalelor. Exemple: "berbécs
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
Medveja este o localitate-centru de comună în Raionul Briceni, Republica Moldova. Amu, cică, a fost odată... Așa încep frumoasele basme moldovenești. Așa, probabil, ar începe și legenda Medvejei. Oamenii bătrîni spun că pădurea de lîngă Lipcani în vremuri cărunte era mare-mare, cică, ocupa tot acest ținut, dar atît de mare că într-însa huzureau de bine pînă și urșii. În
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
preocupat de vechimea și periodizarea limbii române, de locul și importanța literaturii române și a îngrijit cea mai bună ediție din "Povestea vorbei" a lui Anton Pann. Moses Gaster a elaborat studii despre literatura populară ebraică în lucrări cum sunt "Basme și istorii talmudice", "Tractatul talmudic", "Legende talmude și legende românești" ș.a. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 5 martie 1929, "„titlu pe care l-a onorat până în ultima zi a vieții sale, 30 mai 1939”". În
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
n. 1509, Dornbach, azi cartier al Vienei - d. 1576, Sibiu), precursor al zborului cu rachetă, care și-a imaginat, între 1529-55, la Sibiu, tehnica rachetei în trepte. "Secretul Armei.. secrete" (1988), este un fel de "commedia dell'arte" cinematografică, un basm modern, în haine de comedie burlesca, în care poveștile se amestecă ingenios cu elemente din mitologia civilizației moderne: monitoare TV cu transmisii fotbalistice, muzica și gesticulație specifice universului disco-punk & pop-rock etc. A reușit să facă 9 filme, dintre care ultimul
Alexandru Tatos () [Corola-website/Science/306174_a_307503]
-
Începuturile în animație au fost timpurii, în schimb nu au putut avea continuitate, întrucât următoarele încercări datează abia din anii ’40. În anul 1947, Aurel Petrescu s-a străduit să obțină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animație după basmele lui Ion Creangă: ""Punguța cu doi bani"" și ""Capra cu trei iezi"". Din ultimul film s-au păstrat doar fragmente ale încercărilor sale (capra și iezii pe prispa casei, joaca iezilor). Aurel Petrescu a decedat la data de 30 aprilie
Aurel Petrescu () [Corola-website/Science/306232_a_307561]
-
simplu, evident, ca de pe un teritoriu geografic pe altul, nici prin ascensiune mistică ori mecanică aha ca de pe pământ în cer, ci aproape totdeauna prin transgresare magică, subiectivă sau obiectivă. În sens special, întâlnit mai ales în mitologia folclorică a basmelor fantastice și din abundență în folclorul epic românesc, trăgându-se, poate, din izvor dacic, Tărâmul Celălalt este și interiorul muntelui ascuns în care se retrăgea Zalmoxis, anume muntele Kogaionon. În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional drept Tărâmul
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
numai, să nu fi citit măcar o singură carte din biblioteca părintelui Gherasim Andru. Ca elevă în clasele I-IV a Școlii primare, de la preot am citit „Povești și povestiri” de Ion Creangă, „Din isprăvile lui Păcală”, „Gruia lui Novac”, „Basme” și multe, altele. Părintele a cunoscut bine programa școlară iar noi am primit doar cărți pe care dânsul ni le-a dat. De mai multe ori s-a întâmplat ca, la înapoierea cărților citite, să facem un scurt rezumat a
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
și presupușii proto-români, în situația în care nu există izvoare istorice care să ateste o populație la nord de Dunăre în Evul Mediu timpuriu, până în mileniul doi al erei creștine). Românii au avut din toate timpurile, o multitudine de obiceiuri, basme și poeme referitoare la dragoste, credință, regi, prințese, și vrăjitoare. Etnologiști, poeții, scriitorii și istorici au încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele și au încercat să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
mileniul doi al erei creștine). Românii au avut din toate timpurile, o multitudine de obiceiuri, basme și poeme referitoare la dragoste, credință, regi, prințese, și vrăjitoare. Etnologiști, poeții, scriitorii și istorici au încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele și au încercat să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate de diferite evenimente din an. Tradiții legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini precreștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă. Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă , care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viața unor povești acum clasice ca Harap Alb sau Fata babei și fata mosului. De asemenea poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
de succes variantă a baladei Miorița, un poem trist, filozofic, centrat în jurul unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omorî pe un al treilea din cauza invidei ce i-o poartă pe starea materială. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, în secolul XIX a publicat un număr impresionant de volume conținând un număr larg de nuvele scurte și basme din mitologie. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prințesa
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
din cauza invidei ce i-o poartă pe starea materială. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, în secolul XIX a publicat un număr impresionant de volume conținând un număr larg de nuvele scurte și basme din mitologie. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prințesa Ileana Cosânzeana, monștrii Zmeu sau Căpcăun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zână și malefica Muma Pădurii. Din secolul al Vll-lea pînă la mijlocul secolului al XI
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
(n. 2 aprilie 1805, Odense, Danemarca - d. 4 august 1875, Copenhaga) a fost scriitor și poet danez, celebru pentru basmele sale. Printre cele mai cunoscute povești ale sale se numără "„Crăiasa Zăpezilor”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului” și „Rățușca cea urâtă”". În timpul vieții Andersen a fost celebrat de regalitate și aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]
-
Printre cele mai cunoscute povești ale sale se numără "„Crăiasa Zăpezilor”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului” și „Rățușca cea urâtă”". În timpul vieții Andersen a fost celebrat de regalitate și aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Europă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi și continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume. a fost scriitor și poet, rămânând celebru în special pentru poveștile sale. El s-a născut la Odense
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]
-
Dar desigur, îi putem aminti și pe alți mari creatori: Goethe, Hugo, etc. Și totuși, ne-am putea întreba, cum are loc această însănătoșire a celor două lumi? Este ilustrativ în acest sens cazul lui Hans Christian Andersen. Unul din basmele sale intitulat “ Fata din soc“ povestește viața a doi bătrâni cărora o driadă, a cărui adevărat nume este Amintirea, le îngăduie să-și retrăiască bucuriile existenței din copilărie până la bătrânețe; tot Amintirea le spune celor doi bătrâni la un moment
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
să-și retrăiască bucuriile existenței din copilărie până la bătrânețe; tot Amintirea le spune celor doi bătrâni la un moment dat: “Poveștile cele mai minunate ies din viața cea de toate zilele“ Putem spune deci că “Fata din soc” este poate basmul programatic al lui Andersen, cel care conține ideea-cheie a operei sale: evenimentele vieții profane pot fi sublimate în fantastic, conferindu-li-se frumuseți și nuanțe nebănuite. Astfel, în multe dintre basmele lui Andresen, unele personaje imită trăsăturile unor persoane pe
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
Putem spune deci că “Fata din soc” este poate basmul programatic al lui Andersen, cel care conține ideea-cheie a operei sale: evenimentele vieții profane pot fi sublimate în fantastic, conferindu-li-se frumuseți și nuanțe nebănuite. Astfel, în multe dintre basmele lui Andresen, unele personaje imită trăsăturile unor persoane pe care autorul le-a cunoscut îndeaproape. Basmul “N-a fost bună la nimic" i-a fost inspirat de viața chinuită a mamei sale care muncea din greu pentru a-și intreține
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
conține ideea-cheie a operei sale: evenimentele vieții profane pot fi sublimate în fantastic, conferindu-li-se frumuseți și nuanțe nebănuite. Astfel, în multe dintre basmele lui Andresen, unele personaje imită trăsăturile unor persoane pe care autorul le-a cunoscut îndeaproape. Basmul “N-a fost bună la nimic" i-a fost inspirat de viața chinuită a mamei sale care muncea din greu pentru a-și intreține fiul, asemeni spălătoresei din povestea amintită. “Fetița cu chibriturile“ o are ca model al eroinei pe
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
în vălmășagul capitalei. ”Mica sirenă “reflecta dragostea sa profundă pentru Luise Collin, a cărei casătorie cu altul l-a îndurerat profund pe Andersen. Celei din urmă iubite a sa, cântăreața Jenny Lind, supranumită "privighetoarea Nordului“, H.C. Andersen i-a consacrat basmul “Privighetoarea“. Cum ajunge însă Bastian să însănătoșească ambele lumi? Reușește acest lucru aducându-i tatălui său din apa vieții, aducând cu alte cuvinte ineditul, feeria, povestea, bucuria în viața lui, povestindu-i întâmplările din Fantazia, reușind să compenseze astfel pierderea
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
alte cuvinte ineditul, feeria, povestea, bucuria în viața lui, povestindu-i întâmplările din Fantazia, reușind să compenseze astfel pierderea suferită prin moartea mamei. Astfel, spunerea poveștii are semnificația unui gest întemeietor de unire a celor două lumi. În prefața la basmele populare, Frații Grimm atrag atenția asupra importanței covârșitoare a basmului, a feeriei, pentru integritatea sufletească a individului: ” Acolo unde basmele sunt încă vii, ele trăiesc în așa fel, încât nu te gândești să apreciezi dacă sunt bune sau nu, dacă
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]