9,571 matches
-
a se face săpături arheologice organizate, din neolitic au fost descoperite, întâmplător, un "topor" găurit din piatră șlefuită și un vas de lut ars cu gravuri liniare adâncite. Din epoca romană au fost găsite drahme și tetradrahme grecești, denari și cărămizi de mozaic romane. Ca dovadă a cultivării viei s-a descoperit o remarcabilă figurină de teracotă cu înălțimea de 21 cm reprezentând pe Silenus, (la romani Liber Pater), însoțitorul și sfetnicul zeului Bacchus Din secolul al XVI-lea s-au
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
evoluat astfel: În arealul comunei au fost descoperite urmele unei așezări rurale romane, în care s-au găsit țigle, ceramică și un altar dedicat lui Asclepios. Monumentul se afla în vecinătatea unor resturi de construcții romane și materiale de construcție (cărămizi și țigle), precum și ceramică provincială. În punctul „Dijmași“, la 50 m de hotarul dintre Căianu și Suatu, s-a descoperit, cu ocazia unor lucrări edilitare, un monument sculptural din piatră reprezentând un altar sau o bază de statuie. Locul descoperirii
Comuna Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/299572_a_300901]
-
și traseul drumului roman de pe valea Someșului:La nord-est de comună, pe platoul „Chibaia“, s-au descoperit materiale romane. În vecinătatea punctului anterior, pe dealul „Pădurița“, săpăturile executate în 1900 au condus la dezvelirea resturilor unor clădiri constând din ziduri, cărămizi, țigle, bucăți de sticlă și a unui bogat inventar: unelte din fier, arme, o râșniță, două fibule fragmentare din bronz, oase de animale; o periegheză executată în anul 1988 a conturat mai clar aria sitului ce se întinde pe platoul
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Cocor“ se găsesc fragmente ceramice romane. În aria necropolei celtice, aflată la nord, nord-est de comună s-au aflat de asemenea fragmente ceramice romane. La sud de comună, pe versantul „După Deal la Tău“ s-au descoperit ruinele unor construcții, cărămizi - unele cu ștampilă -, țigle, ceramică și un altar votiv închinat lui Dis Pater și Proserpinei (CIL, III, 7656). În locul „Cocor“ s-au descoperit, prin săpături, substrucții de clădiri, ceramică provincială, fragmente de opaițe și o monedă de bronz de la Hadrian
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
din Cubleșu Someșan a fost construită în secolul al XVIII-lea, după cum indică Kádár József, și a cunoscut două refaceri majore în secolul al XIX-lea. Specialiștii consideră că este o construcție veche pentru care s-au folosit ca materiale cărămida, piatra și mai puțin lemnul, care au rezistat de-a lungul vremii războaielor și incendiilor. Biserica este de mici dimensiuni, adaptată perfect comunității reformate din Cubleșu Someșan. O restaurare mai importantă a fost realizată în secolul al XVIII-lea de
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
baronului. Într-o latură încă funcțională a castelului a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producție ("C.A.P.") Bonțida. Naționalizarea și lipsa oricărei întrețineri a clădirilor și parcului au dus la degradarea gravă a castelului. Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcție. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reușit să salveze statuile din parcul odinioară baroc, depozitându-le în cadrul instituției (secția donații, str. I. C. Brătianu), unde se găsesc și astăzi. În perioada anilor 60 Direcția Monumentelor Istorice
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
Culturile legumicole cele mai des întâlnite sunt cele de roșii, varză, ardei, vinete, salată și castraveți. Apropierea de capitala țării, București, a adus în comuna Jilava și unități industriale. În perioada interbelică funcționau trei fabrici : Bumbăcăria Românească Jilava, Fabrica de cărămidă și Fabrica de cauciuc Mira. În anii regimului comunist cele trei unități au fost extinse și modernizate (Fabrica de cauciuc transformându-se în Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc Jilava) și au luat naștere noi unități: Întreprinderea de Prefabricate din
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
ha. și 50 arii, s-a rezervat ca islaz 107 ha. și 17 arii, iar restul s-a afectat pentru rezerve de interes obștesc. Și-au făcut apariția primele unități industriale: Bumbăcăria Românescă Jilava, Fabrica de cauciuc Mira, Fabrica de cărămidă. De asemenea, funcționau în Jilava două mori, trei măcelarii și o brutărie și sediul băncii populare „Sabarul”. În primavara anului 1940 s-au rechiziționat 679 de cai, 129 de căruțe și 247 de hamuri. Au venit mai multe familii de
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
fosta moșie "Hința", la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea. Biserica mănăstirii, așa cum apare astăzi, este ridicată pe un plan treflat având o singură turlă așezată pe naos, care are o cornișă de cărămidă în formă de dinți de fierăstrău. Pereții exteriori sunt drepți, singura ornamentație arhitectonică fiind un brâu cu trei funii ce o desparte în două. În rest sunt netezi, zugrăviți în alb, având ferestruicile înguste cuprinse între încadramente simple, netede, acestea
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
în anul 1941 și de 490 în anul 1992. La început, ei s-au rugat prin casele credincioșilor. Abia în 1946 și-au construit prima casă de rugăciuni pe ulița hrișcenilor, din lemn. în anul 1958 a fost reconstruită din cărămidă, iar în anul 1987 s-a mărit din cauza creșterii numărului de credincioși. În 1990, din cauza înmulțirii și mai ales din cauza distanțelor mari față de casa de rugăciuni, credincioșii au hotărât să construiască alte case de rugăciuni. Astfel, în anul 1990 s-
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
față de casa de rugăciuni, credincioșii au hotărât să construiască alte case de rugăciuni. Astfel, în anul 1990 s-a construit la Izvorul Dragoș, iar în anul 1993, la Lunca Păroșii (Lunca de Jos). Cea de la Dragoș s-a construit din cărămidă, iar cea de la Lunca din lemn. Tot în anul 1993 s-a construit o altă casă de rugăciuni la Izvorul Negru, tot din lemn, pentru adventiștii de ziua a șaptea - mișcarea pentru reformă. 2. Cultul penticostal a apărut în comună
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
1982 s-a divizat și și-au făcut casă de rugăciune la Coman Ioan Vătăjelu, lângă podul de sus, iar în anul 1994 au început construcția unei case de rugăciune în centrul comunei, lângă Dumitru Zmărăndău, o casă construită din cărămidă. 3. Cultul mozaic - cultul religios al evreilor a apărut odată cu venirea evreilor în Moisei, la începutul secolului al XlX-lea, având o sinagogă și două case de rugăciuni. Sinagoga a fost acolo unde este casa învățătorului Leordean Ioan, o casă
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
fragmentară Templum hoc sacrum exfundatum est a fundamento an: 1502..., care nu indică anul construcției, așa cum s-a crezut, ci mai curând data uneia dintre nenumăratele renovări. Pentru construirea acestui lăcaș de cult s-a folosit piatră de râu și cărămidă arsă, iar pentru acoperiș, inițial șindrila și ulterior țigla. Biserica, realizată în stil gotic, este simplă, cu o navă de dimensiuni mici, terminată cu un altar semicircular. Întreaga construcție a fost întărită cu nouă contraforți, fiecare având două trepte. Pentru
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
în interior, clădirile ce adăposteau trupele, magaziile de provizie și atelierele. Urmele unei așezări rurale mici, compuse din locuințele și proprietățile funciare ale numeroșilor veterani, coloniștilor și dacilor autohtoni, cât și vile rustice, sunt multiple; aici s-au descoperit diverse cărămizi, țigle și olane de acoperiș, piese de mozaic de mai multe mărimi (în 1967, cu ocazia săpării fundației la noul sediu al C.A.P.-ului), tuburi pentru apeducte (foarte multe si variate topologic). Concluziile cercetătorilor, în baza studiilor efectuate, a fost
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
1496) sau prin lungirea lui (Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău - 1492). Acestea sunt mai încăpătoare decât bisericile sătești. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași a fost construită din piatră brută și din piatră de talie la colțuri, având șiruri de cărămidă aparentă care încadrează arcadele oarbe și ocnițele și șiruri de discuri smălțuite de diferite culori sub cornișă. Într-o broșură publicată în 1904, se află un releveu realizat de arhitectul André Lecomte du Noüy în care se observă înfățișarea bisericii
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
o livadă cu 90 de meri, în așa fel încât casa se integrează firesc în peisajul și habitatul de tip New England. Plasată între câmpuri, printre câmpuri, păduri și ferme, Casa Gropius folosește armonios materiale tipice ale arhitecturii locale (lemn, cărămidă și "fieldstone", un fel de rocă metamorfică de tipul gresiei) cu materiale industriale așa cum ar fi blocuri de sticlă, plaster cu proprietăți acustice și mânere cromate. Arhitectura casei constă dintr-o structură de rezistență tradițională de lemn ușor, tipică zonei
Casa Gropius () [Corola-website/Science/299942_a_301271]
-
cereale: porumb, secară, orz, grâu, dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
1933), a cărei familie deținea o proprietate lângă Berlin. La fel ca tatăl său, Walter Gropius a fost un arhitect. Clădirile concepute de el foloseau materiale foarte moderne la vremea respectivă, între care: beton, beton armat, structuri de oțel și cărămizi de sticlă. Nu întâmplător lucrările sale arhitecturale sunt comparate frecvent cu artefacte vizuale, adesea cu picturi abstracte. În 1919 Gropius a fondat Bauhaus, ceea ce desemnează atât Staatliches Bauhaus, o școală de artă, design și arhitectură din Germania, activă între 1919-1933
Walter Gropius () [Corola-website/Science/299958_a_301287]
-
a celor șapte puteri străine care au semnat tratatul, printre care și Rusia. În 1859, Principatul Moldovei s-a unit cu cel al Munteniei alegând același domn pentru ambele principate românești, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza, și punând astfel cărămida de temelie a statului modern România. Prin Tratatul de la Berlin din 1878, guvernul român a fost însă nevoit să cedeze din nou județele Cahul, Bolgrad și Ismail către Imperiul Rus, în joc fiind din nou același obiectiv: controlul gurilor Dunării
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
morală (de ele însele impusă) care poate exista. » La 23 ianuarie 1850, Dostoievski ajunge, împreună cu Serghei Dimov, la închisoarea din Omsk. Printre muncile pe care este obligat să le presteze se numără descărcarea șlepurilor, măcinarea alabastrului sau fabricarea și transportarea cărămizilor. Condițiile de viață sunt inumane: În timpul detenției, starea sănătății lui Dostoievski se înrăutățește: scriitorul suferă crize de epilepsie și de reumatism la picioare. Trăiește cu teama perpetuă că ar putea fi brutalizat de inspectorul închisorii, maiorul Krivțov, o fire impulsivă
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
mănăstirea pasioniștilor din Dublin (Irlanda), de către episcopul Paoli. Începând cu anul 1880 lucrările în regie proprie au fost conduse de arhitectul român de origine sileziană Carol Benesch. Piatra folosită la construcție a fost adusă din carierele de la Rusciuc (Bulgaria), iar cărămizile au fost achiziționate din București și localitățile învecinate. Lucrările de construcție au început în zona absidei altarului, cu ample amenajări pentru consolidarea terenului și ridicarea nivelului acestuia. Lipsa de fonduri și izbucnirea Războiului de Independență din 1877 au făcut ca
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
Biserica mănăstirii - ca arhitectură este asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Dealu, de dimensiuni mari (30 x 10 m), construită pe un plan triconc cu o turlă pe naos și alte două mai mici pe pronaos. Zidurile, foarte groase, sunt din cărămidă arsă și piatră. Decorațiunea exterioară este specifică bisericilor din Țara Românească, simplă, singurele elemente decorative fiind două registre de firide și un brâu de piatră în partea superioară și ancadramentele ușilor și ferestrelor, acestea fiind realizate de meșterul Lupu (probabil
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
treilea, folosit drept clopotniță, are spațiu deschis în toate părțile. Parte din pereții interiori ai turnului au fost repictați de Sava Henția. Zidul de incintă, cu o înălțime de 6 m, are formă octogonală neregulată. Este făcut din piatră și cărămidă arsă, fiind prevăzut cu metereze pentru tragere. Sub aceste metereze încă se mai pot observa urmele unui drum de strajă de lemn, astăzi dispărut. Chiliile și clădirile anexe erau situat pe latura de vest a incintei, astăzi fiind dispărute în
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
de centrifugare se utilizează centrifuge special construite în acest scop care realizează accelerații standard. Chiar în aceste condiții o parte din plasmă rămâne între hematii care neavând o formă geometrică perfectă nu se pot așeza unele peste altele ca niște cărămizi. Cantitatea de plasmă care rămâne între hematii în condiții standard de centrifugare s-a măsurat a fi de 4% și este denumită “trapped plasma”, factorul de corecție fiind deci 0.96. Hematocritul diferă în funcție de teritoriile vasculare deoarece o parte din
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
în stilul național romantic al secolului al XIX-lea. Secolul al XX-lea a adus noi stiluri arhitecturale; inclusiv expresionismul, exemplificat cel mai bine de proiectele arhitectului Peder Vilhelm Jensen-Klint, care se bazau mult pe tradițiile scandinave ale construcțiilor în cărămidă; și clasicismul nordic, care s-a bucurat pentru scurt timp de popularitate în primele decenii ale secolului. În anii 1960, arhitecți danezi, cum ar fi Arne Jacobsen au intrat pe scena mondială prin arhitectura funcționalistă pe care au promovat-o
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]