8,654 matches
-
de a participa la manifestație, se vor lua măsuri de a fi supravegheate îndeaproape. 17.Vor lua măsuri pentru a folosi efective operative din Securitatea Statului, pentru a controla în mod amănunțit, în zilele de 29 și 30 Aprilie a.c., carele alegorice și personalul ce le va conduce, pavoazarea tribunelor, piețelor și cazărmilor, teatrelor, cluburilor, colțurilor roșii etc., urmărind depistarea portretelor, lozincilor, fotomontagiilor (sic!) etc. denaturate sau dușmănoase, luând măsuri pentru înlăturarea lor, iar fiecare car alegoric va avea drept responsabil
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
29 și 30 Aprilie a.c., carele alegorice și personalul ce le va conduce, pavoazarea tribunelor, piețelor și cazărmilor, teatrelor, cluburilor, colțurilor roșii etc., urmărind depistarea portretelor, lozincilor, fotomontagiilor (sic!) etc. denaturate sau dușmănoase, luând măsuri pentru înlăturarea lor, iar fiecare car alegoric va avea drept responsabil un ofițer sau sergent de Securitate în civil, de la D.R.S.S., care va răspunde personal de supravegherea persoanelor aflate în acel car, cei însărcinați cu aceste misiuni trebuind să se afle lângă aceste care, chiar în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lozincilor, fotomontagiilor (sic!) etc. denaturate sau dușmănoase, luând măsuri pentru înlăturarea lor, iar fiecare car alegoric va avea drept responsabil un ofițer sau sergent de Securitate în civil, de la D.R.S.S., care va răspunde personal de supravegherea persoanelor aflate în acel car, cei însărcinați cu aceste misiuni trebuind să se afle lângă aceste care, chiar în momentul pornirii lor de la întreprinderea respectivă. La fel, organele D.G.S.S. vor lua măsuri pentru a supraveghea persoanele noi angajate în ultimul timp la diverse instituții importante
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fă?? de ideea german? con? inut? �n expresia an den deutschen Wesen, soll die Welt genesen (sub conducerea german? , lumea trebuie s? se �ns? n?to? easc?) . Nu exist? nici o �misiune austriac? �, a? a cum sus? în istoricii austrieci. Nici m? car la mission civilatrice (misiunea civilizatoare) a Fran? ei sau Mesianismul rusesc, care a constituit �ntotdeauna justificarea moral? a expansionismului rusesc. Din punct de vedere cultural, zona aceasta difer? de Occident. Dr. Samuel Johnson nu prea ar putea justifica prezen? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Fran? ei sau Mesianismul rusesc, care a constituit �ntotdeauna justificarea moral? a expansionismului rusesc. Din punct de vedere cultural, zona aceasta difer? de Occident. Dr. Samuel Johnson nu prea ar putea justifica prezen? a istoricilor �n acest context, ? i nici m? car Descartes sau Voltaire. Sub imperiul obligă? iei men? ionate mai sus, pentru un istoric consacrat, a nu?? i asumă un rol politic, a se retrage �n Turnul de Filde? de dragul obiectivit?? îi abstracte ar fi fost adesea echivalentul tr? d?rîi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi na? ionale ? i minimaliz�nd existen? a diferen? elor na? ionale (adic? culturale). Totu? i, �n scrierea istoriei, astfel de tendin? e, al? turi de ideologii ? i birocra? îi omniprezen? i, nu pot atenua diferen? ele na? ionale, nici m? car cu ajutorul �nsp? im�nt? toarei lor ignoran? e geografice ? i istorice. Ei �ncearc? s? stabileasc? un model de g�ndire academic? (?i birocratic?) care respinge tr? s?turile na? ionale, consider�ndu? le drept un mit dat�nd din secolul al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numai na? ionali? tilor) neasimilabil?. Na? ionali? ții au sim? it c? acesta era un adev? raț pericol! La r? scrucea veacului, Rom�nia nu era o ? ar? potrivit? unei imigra? îi �n mas? a?a cum erau Statele Unite. Nici m? car �n m? sura �n care erau Anglia sau Fran? a. ? ara trecea prin mari dificult?? i sociale ? i economice dup? dureroasă ei na? tere ca stat? na? iune. Rom�nii erau s? tui de nesiguran?? ? i de frustr? ri. �mpiedica? i de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți, cam? ta, magazinele de m? run? i?uri ? i arendarea p? m�ntului de la mo? ierii absen? i). ?? ranul a tras concluzia c? o creatur? str? în? , purt�nd ve? minte diferite, incapabil? s? vorbeasc? limba lui corect, ? i �care �l r? stignise pe M�ntuitor�, fură pu? inii bani de care avea el nevoie că s??? i cumpere cele c�teva bunuri de larg consum a c? ror v�nzare constituia monopolul statului. ??ranul avea o �n? elegere limitat? asupra insignifiantului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sub controlul trustului bancar al lui Mochi Fischer. Mochi Fischer finan? a arendarea p? m�nturilor din nordul Moldovei, utiliz�nd capital din b? ncile din Gali? ia. C?l? torind �ntr? un vagon de tren �nchiriat, din care nici m? car nu catadicsea s? coboare, el hoț? ra soarta a zeci de mii de oameni 179. A g? sit de cuviin?? s? m? reasc? de patru ori taxa pe arend?. L?au urmat ? i al? i proprietari de p? m�nturi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca ziarist dec�ț ca istoric. �n el �i critică cu o ironie mu? c?toare pe adversarii lui politici ? i politicianismul. A trimis prompt cele dou? volume la Palatul regal. B?tr�nul rege a fost at�ț de furios �nc�ț nici m? car nu i? a mul? umit232. A urmat Inscrip? îi din bisericile Rom�niei, Bucure? ți, vol.1 (1905), vol.�2 (1908) ? i Istoria rom�nilor �n chipuri ? i icoane (2 volume, Bucure? ți, 1905). �n prima lucrare Iorga discuta despre inscrip? iile biserice? ți rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alia? îi poten? iali. �n cadrul Partidului s? u Na? ionalist Democrat, programul partidului se baza �nc? pe s? m?n? torism; nu era abordat? nici o alt? solu? ie mai benefic?. S?m? n?torismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici m? car nu observă c? Rom�nia avea cea mai ridicat? raț? a mortalit?? îi infantile din Europa. Nici m? car nu propunea o abordare treptat? a reformei sociale; �n schimb, propov? duia na? ionalismul cultural, care trebuia s? duc? la o revolu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
torism; nu era abordat? nici o alt? solu? ie mai benefic?. S?m? n?torismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici m? car nu observă c? Rom�nia avea cea mai ridicat? raț? a mortalit?? îi infantile din Europa. Nici m? car nu propunea o abordare treptat? a reformei sociale; �n schimb, propov? duia na? ionalismul cultural, care trebuia s? duc? la o revolu? ie cultural?. Speră s? schimbe omul, nu institu? iile. Unică mare schimbare � abordarea total? de c? tre Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oamenii care se ocup? de aceste institu? îi ? i le fac s? func? ioneze ? i s? fie eficiente�. Cu toate acestea, sistemul liberal nu era lipsit de principii. Ideea general? de �prin noi �n? ine� nu era respins? �n �ntregime nici m? car de c? tre Iorga. Chiar ? i declaratul ignorant �ntr? ale economiei care era Iorga s? a referit vr�nd? nevr�nd la Vintil? Br? tianu, autorul acestui concept de �prin noi �n? ine� �n termenii urm? tori: �Vintil? Br? tianu a ? inut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a rupt? o cu comunit?? ile evreilor unguri, excluz�ndu? le astfel din evreimea internă? ional?. Evreii unguri nu s? au sinchisit de acest lucru. V�zsonyi a precizat din nou pozi? ia evreilor: �Coreligionarii no? tri str? ini nici m? car nu �n? eleg c? noi s�ntem �n primul r�nd ? i mai presus de orice unguri. Noi nu s�ntem evrei unguri, ci unguri evrei�99. Iorga ar fi fost de acord cu sioni? ții �ntr? o singur? privin??: evreul sionist care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inut conferin? e sau cursuri �n Germania nici m? car o dat?! Cu excep? ia unei scurte vizite la Viena f? cut? dup? r? zboi, nu a mai vizitat niciodat? un institut de �nv??? m�nt superior austriac. Ungaria nici m? car nu intră �n discu? ie. Nu din cauza restric? iilor impuse lui de c? tre unguri, pur ? i simplu refuză s? se duc? acolo. Antipatia ? i suspiciunile lui Iorga fă?? de fostele Puteri Centrale, �n special fă?? de Germania, erau (că s? folosim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
indestructibil? �170. Dar Stalin nu credea �n indestructibilitatea unei na? iuni. Odat? , �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial, iritat de atitudinea ungurilor, a remarcat pe un ton banal fă?? de Bene?: �Problemă maghiar? nu este dec�ț o chestiune de carele cu boi disponibile�. Avea s? vin? ? i timpul c�nd Stalin va avea ? ansa s? aplice metodă aceasta ? i �n Basarabia, modific�nd �marea ? i indestructibila realitate�. Care erau p? rerile lui Iorga �n acest deceniu despre Europa ? i despre Lume? Dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
XX-lea cu totul nou. Iorga ? i?a schimbat cur�nd p? rerea. Prin 1925, declară c? �Mussolini �? i preg? tea un tron de dictator a la Caesar�. �ncep�nd de atunci, Iorga se va referi la Mussolini cu termenii �dictatorul italian� care �nc? lcase principiul parlamentarismului. �Parlamentarismul�, conchidea el, �este o institu? ie dat�nd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizat? , nu distrus? �. Lui Iorga nu? i pl? cea faptul c? Mussolini sus? inea revizionismul maghiar ? i nici politică lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Anii �30 au constituit o perioad? de restri? te pentru intelectuali. W.�H. Auden a numit? o �Deceniul dec? derii�. �n 1932, Iorga se referea la ea, numind? o �un Sabat al vr? jitoarelor pentru omenire�, ad? ug�nd c? �nici m? car �ntunecatul Ev Mediu nu a g? sit omenirea �ntr? o stare at�ț de jalnic? cum este cea de acum�1. Iorga ? i?a intitulat cel de al treilea volum al autobiografiei sale, care trata perioadă interbelic? , Spre �nseninare, spre �n? l?îmi limpezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ortodox ? i o ? iganc? necredincioas? �. �n ultim? instan?? , Iorga i? a administrat lui Maniu cea de pe urm? insult? , vorbind despre el �că despre un str? în�. Iorga explică cum acest �str? în� dirijase �nc? din 1918 politică Rom�niei. Nici m? car nu era lipsit de patriotism, de? i era catolic. Dar nu un catolic că Inocen? iu Clain, care transformase catolicismul �ntr? o arm? �n m�na celor asupri? i. Din cauza educa? iei calviniste primite la Zal? u, Maniu s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ce prevedea legea lui: �Toate comunele urbane ? i rurale s�nt obligate s? aib? bibliotec? ? i muzeu�57. Din nefericire, m? sura aceasta va fi ulterior z? d?rnicit? de lipsă mijloacelor de finan? are58. Nu erau bani nici m? car pentru plata salariilor profesorilor 59. F? r? ? tirea lui Iorga, Argetoianu reducea fondurile destinate educa? iei60. Dup? c?derea lui Iorga, legile lui din acest domeniu vor fi abolite de prietenul s? u, dr. Angelescu 61. Iorga acorda aten? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p�n? la Cr? ciun. Acesta a min? it prompt, declar�nd c? tocmai acest lucru f? cea. Nu era nici o f? r�m? de adev? r �n spusele lui. Atunci c�nd Iorga a aflat c? oamenii nu?? i primiser? nici m? car primele de Cr? ciun, l? a luat la rost pe Argetoianu. R? spunsul cinic al acestuia a fost: �Fire? te, toat? lumea vrea ceva mai mul? i bani de s? rb? tori�69. �n prim? vara anului 1932 un nou scandal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i (ai c? pitanului Roehm)�, continuă el, �au fost g? și? i �n compania unor tineri de moravuri aparte�� Iorga nu putea rezista s? nu fac? un calambur pe seama literaturii simboliste pe care o ură at�ț de mult � �care nici m? car nu erau poe? i simboli? ți�. Dup? care conchidea: �a? a c? navă de stat nazist? se �ndreapt? spre cei o mie de ani pe care i? a proclamat Hitler chiar ieri�112. La moartea feldmare? alului Hindenburg, Hitler s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ț? g?duit?. Dac? vrea cineva s? interpreteze astfel aceste materiale, �l prive? te. A scoate �n eviden?? numeroasele erori m? runte ale lui Iorga pare un efort meschin. Descartes sau dr. Samuel Johnson nu s�nt autorit?? i absolute nici m? car �n privin? a lui Wesley, că s? nu mai vorbim de �n? elegerea lui Iorga sau a oric? rui alt istoric na? ionalist romantic. Că s?? l �n? elegi pe Iorga nu trebuie folosit? metodă lui Samuel Johnson, ci mai cur�nd cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dobrogei), Ungaria nu a considerat niciodat? Tratatul de Pace de la Trianon drept irevocabil. Toate acestea ? i soarta minorit?? îi maghiare din Rom�nia dominau rela? iile dintre Ungaria ? i Rom�nia. Cei aproximativ 1.700.000 de unguri din Transilvania nici m? car nu se pref? ceau c? accept? administra? ia majorit?? îi rom�ne. S? arunc? m o privire asupra formidabilei minorit?? i maghiare, cea mai mare ? i mai de ne�mp? cat din Rom�nia Mare. �nainte de Primul R? zboi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
via?? social? de schimburi de idei pline de miez devenea practic imposibil?. Unii �? i g? sesc relaxarea �n talme? balme? ul dansurilor (un joc barbar const�nd �n a s? ri �n sus ? i?n jos), �mbr?? i?�nd oameni pe care nici m? car nu? i cunosc ? i b? ț�nd pe loc din picioare �n sunetele s? lbatice ale muzicii negre. Copiii s�nt crescu? i �n mijlocul unor astfel de ambian? e morbide ? i devin cu timpul chiar ? i mai neferici? i dec�ț p? rin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]