9,246 matches
-
pe elanurile vitaliste ale ființei. Amprenta cea mai vizibilă în această poezie este de altfel cea blagiană, după cum o dovedește cumulul de motive preluate și prelucrate cu sfiiciune firească: "sămânța proscrisă", vara "pârguită de semne", trupul "vifor satanic", "imensa muțenie", "cenușa" agonizândă a faptei, "un fior de-ntuneric sau stea/ în care cerbii trec/ spre înec" ș.a.m.d. La fel ca în etapa expresionistă a poetului din Lancrăm, emulul din Homiceni intenționează să oficieze o poezie a misterului cosmologic, la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în romantism, umbra: "mă locuiesc oarecum cu indiferență/ îmi ocup trupul/ îmi ocup carnea/ trec prin spațiu/ fără adieri sau valuri de frig/.../ prin noapte vine cu pași ca de umbră sufletul/ poartă-n spinare capul palid cu păr de cenușă/ se mișcă prin camera goală/ abia răsuflând/.../ îmi duc umbra bolnavă de rău/ furișată/ cu petele vineți/ tăiată de firele ierbii/ lovită cu pietre// îmi duc umbra bolnavă de rău/ de aer/ de vântul plin de pulberea zilei/ de pulberea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași, 2007; Mexicul tărâmul de basm al poeziei, Editura Cronica, Iași, 2008, note de călătorie ediția a doua revăzută și adăugită. Cărți de proză scurtă și romane: 11 fante, zi-i despre dialogul edenic, Editura Știința, Chișinău, 1999; Pelerinul de Cenușă, Editura Cronica, Iași/ Editura Știința, Chișinău, 2000; Conspirația vagabonzilor, Editura Cronica, Iași, 2001; Crematoriul de suflete, Editura Cronica, Iasi, 2003; Cantina cu cearcăne, Editura Cronica, Iași, 2003; Suflete cu ieșire la mare, Editura Tritonic, București, 2010; Respirația umbrei. Amintiri fără
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
folosesc pluralul/. Duplicitatea pătrunde în chiar temnița umbrei" povero pagliaccio. Foarte rar, poetul Valeriu Stancu scrie și va scrie despre efemeridele noastre socio-politice, spre deosebire de romancierul Valeriu Stancu, mult mai atras (după cum o arată în special trilogia compusă din Pelerinul de cenușă 2000, Conspirația vagabonzilor, 2001 și Crematoriul de suflete, 2003) de investigarea tarelor societății noastre. Reflecțiile despre neocomunismul bine ancorat în pseudodemocrația noastră cea de toate zilele, strecurate în poeme precum Sena, Sena, Sena...II sau aurul nostru cel de toate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un decor similiamniotic fastuos, în care se amestecă elemente de recuzită avangardistă și postmodernă: "deci: steagurile mici rumegă bătrâni și ziare.../ complexele alimentare în vomă și urlet .../ tipii din vârfurile societății duhnind a femei / și lașitate.../ autorul între câmpie de cenușă/ citind din G. Bacovia și C. Vallejo..." (În roua atât de fierbinte). Sau: "(astăzi va fi așa de pustiu / astăzi aceste cărți ce-mi subvenționează/ existența vor coborî în stradă să mănânce/ vehicule și oameni / astăzi în beatitudine și umilință
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de ceață, Editura Cartea Românească, București, 1979; Orfeon, Editura Junimea, Iași, 1980; Addenda la un fals tratat de iubire (antologie), Editura Junimea, Iași, 1983; Roza eternă, Editura Cartea Românească, București, 1984; Doamna mea, eternitatea, Editura Junimea, Iași, 1986; Fulgerul și cenușa, Editura Junimea, Iași, 1989; Doamna cu sonetul, Editura Geneze, Iași, 1993; Între două nopți (antologie), Editura Junimea, Iași, 1995; Muzeul dragostei (antologie), Editura Helicon, Timișoara, 1995; Mirii paradisului pierdut, Editura Junimea, Iași, 2000; Floarea Moldovei (antologie), Editura Augusta, Timișoara, 2001
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Albine ies ca mieii la păscut/ și-n răsuflarea caldă și amară/ regina exilată înconjoară/ lumina paradisului pierdut.// Ea te-a spălat și uns și îmbrăcat/ în inul alb și vechile sandale/ ți le-a legat prin vămile astrale/ depresurând cenușile. Bogat// pe coasta muntelui cu orz floare/ e stupul nalt în ceară și în grai/ în pulberea de morți la desfătare/ slăvita curte urcă guri de rai". Sau primele două din Purificat și bun: "E oboseala inimii o tobă/ vestind
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ruyer, Prejudiciile ideologice, Calmann-Levy, Paris, 1972. 4. În ce-1 privește pe Claude Levi-Strauss, ne-am referit în principal la următoarele lucrări: Antropologia structurală, Pion, Paris, 1958 și Mitologice, Pion, Paris, 1964: 1) Crudul și Coptul, 1964; De la miere la cenușă, 1966; Originea obiceiurilor mesei, 1968; Omul gol, 1971. Vezi și studiul Cum mor miturile, în Miscelanee în onoarea lui Raymond Aron, Calmann-Levy, Paris, 1971, p. 128 sq. 5. Vezi Gaston Bachelard, Psihanaliza focului, Gallimard, Paris, 1965, Apa și visele, Librairie
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paris, 1969. 7. Morman Cohn, Fanaticii Apocalipsei, Juillard, Paris, 1962. Se cuvine, de altfel, să remarcăm că însuși Claude Levi-Strauss nu omite să acorde întreaga atenție "perspectivei istorice" în raport cu schemele antropologiei structuraliste. "Metoda structuralistă, scrie el (în De la miere la cenușă) nu se opune unei perspective istorice; dimpotrivă, ea îi acceptă un rol de prim plan, acela care, de fapt, revine contingentului ireductibil, fără de care nici nu s-ar putea concepe necesitatea... Pentru a fi viabilă, o cercetare ce tinde în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de realitate, cu existența unui "al treilea termen" despre care vorbea Fondane, un terț tainic inclus între subiect și obiect, care este paznicul misterului nostru ireductibil, singur fundament posibil al toleranței și demnității umane. Fără acest terț ascuns totul este cenușă. Poate că acesta e terțul pe care îl căuta Fondane, la frontiera dintre poezie, mistică și filosofie. Terțul ascuns este celălalt nume al afectivității. În scrisoarea deja citată, Geneviève Fondane scria: "Tocmai am descoperit, din întîmplare, mai multe pagini despre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ambasadelor și reședințelor particulare aveau un aer de melancolie distinsă și oarecum încărcată, ce amintea de Palmira. Drapelul roșu, sfîșiat, mai degrabă atîrna decît plutea deasupra Porții Brandenburg, arc de triumf știrbit de tirurile artileriei. Pietrele sale, smălțate de nuanțele cenușii roșiatice ale apusului, păreau a fi niște ruine nespus de vechi, triste și senine. Ajunsesem pe altă planetă. Asupra orașului domnea o tăcere extraordinară. Deodată, un cînt sublim de vioară, pur și sfîșietor, necuprins, abia străbătut de un firav acompaniament
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pentru valorificarea metafizică a suferinței. De la Bălcescu la Hasdeu, de la Kogălniceanu la Xenopol, preocuparea e continuă, cu nuanțe asupra cărora nu putem insista aici. Heliade însuși scria că "binele iese până în fine din excesul răului", convins cum era că "din cenușa-i sălta-va România". O asemenea convingere se întâlnește mai în toate scrierile de seamă ale epocii. E destul să amintim, dacă mai era nevoie, splendidul poem al renașterii noastre, care e Cântarea României. "Norodul trebuie să se ispășească și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
II). Impactul expresionist, niciodată anulat, va fi amortizat progresiv în versurile din următoarele două decenii - O casetă cu șerpi (1970), Bunica se așază în fotoliu (1971), Sufletul obiectelor (1972), Trecătorul de demult (1975), Iepuri și anotimpuri (1976), O nuntă de cenușă (1977), Un potop de simpatii (1978), Copleșit de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985), Tango și alte dansuri (1989), Visul vine pe scara de servici (1992) -, unde se fixează formula caracteristică a poetului. Trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
blândă, București, 1968; Melancolii inocente, București, 1969; O casetă cu șerpi, București, 1970; Orologiul, București, 1970; Bunica se așază în fotoliu, București, 1971; Sufletul obiectelor, București, 1972; Trecătorul de demult, București, 1975; Iepuri și anotimpuri, București, 1976; O nuntă de cenușă, București, 1977; Un potop de simpatii, București, 1978; Copleșit de glorie, București, 1980; Prognoză meteorologică, București, 1981; Amintirile unui fost corector, București, 1982; Întrebare retorică, București, 1983; Caligrafie și culori, București, 1984; Numai dulceața porumbelor, București, 1985; Suvenir, pref. Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
câtva timp poporul să se guverneze el singur pentru ca această autonomie să se transforme imediat în dezmăț. Atunci apar dezbinări, care se transformă foarte repede în lupte sociale, în care Statele se consumă și unde măreția lor se preface în cenușă. Fie că statul se istovește în propriile sale convulsii sau că certurile sale lăuntrice îl lasă la discreția dușmanilor din afară, el poate fi atunci considerat iremediabil pierdut: el este în puterea noastră. Despotismul capitalului, care este întreg în mâinile
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. [...] Din toate celelalte nu se alesese decât praful și cenușa: grinzi, acoperământ, dușumele, butoaie din pivniță, toate erau cenușă, și numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese odinioară pivniță, nu se mai vedeau decât oasele albe ieșind pe ici
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. [...] Din toate celelalte nu se alesese decât praful și cenușa: grinzi, acoperământ, dușumele, butoaie din pivniță, toate erau cenușă, și numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese odinioară pivniță, nu se mai vedeau decât oasele albe ieșind pe ici, pe colo din cenușa groasă. Bătrâna ședea cu copiii
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
butoaie din pivniță, toate erau cenușă, și numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese odinioară pivniță, nu se mai vedeau decât oasele albe ieșind pe ici, pe colo din cenușa groasă. Bătrâna ședea cu copiii pe-o piatră de lângă cele cinci cruci și plângea cu lacrimi alinătoare. - Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu. Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-ne hainele, pieile, amestecându-ne inima mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele, ciobindu-ne șira spinării, arzând. arzând cu troznete, ca dați cu benzină arzând cu ghețuri albastre, cu stalactite de fum cu ceară sfârâitoare, cu seu orbitor până cenușa a umplut lada de studio și chiuveta din baie și păianjenii și-au făcut plase în coșul pieptului nostru. (Mircea Cărtărescu, Ciocnirea) 1. Ilustrează, în două enunțuri, aspectul denotativ și conotativ al cuvântului ciocnire. 2. Explică folosirea virgulelor în versul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
se fac adunări, servesc masa în comun din darurile aduse de sectanți; b. bărbații sunt obligați să poarte plete și barbă și se practică circumcizia la noii născuți; c. adepții acestei secte practică ritualuri disidente ca postul de sec și cenușă în cap, ungerea în cap cu ulei de măsline și altele. Preceptele acestei secte contravin concepțiilor despre lume și societate, politicii partidului și statului nostru de formare a conștiinței socialiste și comuniste. Cei 2 000 de adepți ai acestei secte
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
lanț, înșiră etapele ei de la schița operei până la finalizarea și livrarea acesteia, pentru a o supune unor noi recreări. Spre deosebire de o marfă care poate fi schimbată și consumată, distructibilă și fungibilă, bunul cultural poate oricând să renască din propria-i cenușă; se poate reveni la el după lungi perioade de uitare. Altfel spus, dacă este definit de artistul care-l produce, el își găsește legitimitatea prin ceea ce devine sau va putea deveni în multiplele interpretări care-l metamorfozează de-a lungul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
multă vreme. Ia tăciunele din sobă, îl înfășoară într-o basma și-l dă părinților copilului. "Cât o trăi tăciunele, copilului vostru n-o să i se clintească nici măcar un fir dă păr pă cap, da dacă tăciunili o să să facă cenușă și o să să stârpească, atât i-a fost." Copilul crește, se căsătorește, are "și doi fluturi de copii", moare femeia lui. În cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure împreună cu fiul său, nora face curat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită ("nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are"), deoarece nevasta lui "avea altă zodie" decât el. O dată, susține că "stogul cu grâu este al lui" și s-a prefăcut cenușă. Credința că "norocul fuge și se ascunde printre alte noroace, dar este om care n-are nici defel noroc" este ilustrată în Datinile și credințele... [Niculiță-Voronca] printr-o poveste despre un băiat care slujea la un om pentru o bucățică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lumine. În acest „adânc“ originar, Luceafărul redevine spirit pur, formă paradig matică, inalterabilă și eternă, redevine Hyperion - „cel care merge deasupra“. El adre sează o rugă pătimașă Demiurgului, cerândui săl dezlege de greul negrei vecinicii, în schim bul mistuirii până la cenușă în vremelnicia unei clipe de iubire. Răspunsul Demiurgului îi revelează lui Hyperion faptul că nici în lumea de jos nu există repaos, că moartea e și ea relativă, fiindcă oamenii se nasc spre a muri / Și mor spre a se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]