11,264 matches
-
neagă evreitatea. Dimpotrivă, și-o afirmă în repetate rânduri, cu candoare, cu umor, cu insistență. Credința lui de convertit nu apare fulgurant. Este rezultatul unor intense căutări, așteptări, incubații. Jurnalul fericirii păstrează multe întâlniri culturale ale intelectualului încă nebotezat cu creștinismul. Aceste întâlniri pregătesc o ecloziune ulterioară, predictibilă de altfel. Credința lui Steinhardt nu apare de nicăieri. Cel care urma a se boteza era în expectativă. El își oferise disponibilitatea de a căuta, și deci se pusese prin asta în postura
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
grabă pentru a scăpa de vigilența gardienilor, este o parusia. Proaspătul botezat este imersat în substanța fericirii, este transbordat într-o stare de beatitudine care topește orice materialitate a spațiului. Cristalizaseră în el acele valori care acum îl împingeau spre creștinism, așa cum mai târziu îl vor împinge spre monahism. Nici monah nu se dă făcut repede. Caută îndelung o mănăstire care să i se potrivească. Abia Noica îi descoperă pentru el Rohia față de care simte imediat o afinitate irezistibilă. Devine un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de aberante ar fi, cu condiția ca vreunui politician să nu-i vină ideea de a le aplica. Diavolul este politic corect, cartea lui Savatie Baștovoi, pornește de la câteva teze filosofice și economice moderne dar și de la teze ale unui creștinism primar. Malthus, Nietzsche, chiar Bertrand Russell sunt puși față în față cu gânduri din Sfinții Părinți... Să presupunem că temerea lui Malthus redevine actuală: suprapopularea amenință Pământul. Resursele se vor epuiza. Omenirea va sfârși prin inaniție... Cum pe Marte nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de ani, să se retragă într-o căsuță de la marginea orașului unde consumau, în loc de hrana cvasisintetică a modernității, mâncare tradițională, naturală. Alesese să facă parte dintr-o comunitate creștină. Descoperă, imersat în noua comunitate, că viața pe care o propune creștinismul (asemănător creștinismului primelor veacuri) este liberă. Descoperim un creștinism injectat de fluidul fierbinte al conștiinței că efemeritatea umană este doar o aparență iar moartea doar un culoar de trecere. Creștinismul descoperit de Jabob Kroner în acea pseudoinsulă nu se concentrează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să se retragă într-o căsuță de la marginea orașului unde consumau, în loc de hrana cvasisintetică a modernității, mâncare tradițională, naturală. Alesese să facă parte dintr-o comunitate creștină. Descoperă, imersat în noua comunitate, că viața pe care o propune creștinismul (asemănător creștinismului primelor veacuri) este liberă. Descoperim un creștinism injectat de fluidul fierbinte al conștiinței că efemeritatea umană este doar o aparență iar moartea doar un culoar de trecere. Creștinismul descoperit de Jabob Kroner în acea pseudoinsulă nu se concentrează exclusiv pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
marginea orașului unde consumau, în loc de hrana cvasisintetică a modernității, mâncare tradițională, naturală. Alesese să facă parte dintr-o comunitate creștină. Descoperă, imersat în noua comunitate, că viața pe care o propune creștinismul (asemănător creștinismului primelor veacuri) este liberă. Descoperim un creștinism injectat de fluidul fierbinte al conștiinței că efemeritatea umană este doar o aparență iar moartea doar un culoar de trecere. Creștinismul descoperit de Jabob Kroner în acea pseudoinsulă nu se concentrează exclusiv pe ameliorarea condiției fizice, deși integrarea omului într-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
imersat în noua comunitate, că viața pe care o propune creștinismul (asemănător creștinismului primelor veacuri) este liberă. Descoperim un creștinism injectat de fluidul fierbinte al conștiinței că efemeritatea umană este doar o aparență iar moartea doar un culoar de trecere. Creștinismul descoperit de Jabob Kroner în acea pseudoinsulă nu se concentrează exclusiv pe ameliorarea condiției fizice, deși integrarea omului într-un câmp natural, revigorează implicit și latura fizică slăbită de atâta artificialitate. Gândul la moarte este exilat din conștiința omului contemporan
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Kroner în acea pseudoinsulă nu se concentrează exclusiv pe ameliorarea condiției fizice, deși integrarea omului într-un câmp natural, revigorează implicit și latura fizică slăbită de atâta artificialitate. Gândul la moarte este exilat din conștiința omului contemporan ca fiind deprimant. Creștinismul îl readuce ca primă condiție a revigorării conștiinței. Conștientizarea limitelor făpturii umane împinge omul spre altă dimensiune. Veșnicia este pregustată prin Sfintele Taine. Taina, misterul, instituie acea forță care irumpe în realitatea fadă mutându-i granițele. În Fugă spre câmpul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dimensiune. Veșnicia este pregustată prin Sfintele Taine. Taina, misterul, instituie acea forță care irumpe în realitatea fadă mutându-i granițele. În Fugă spre câmpul cu ciori, Savatie Baștovoi își scrie propria biografie atinsă într-un fel dramatic de Nietzsche și creștinism. El este un convertit de la teism la creștinism. Basarabean venit să-și facă studiile liceale la Iași, trăiește o cumplită revoltă față de lume și față de mediocritate, poate și față de moarte, alegându-l ca maestru pe Nietzsche. Îl ia prea în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
misterul, instituie acea forță care irumpe în realitatea fadă mutându-i granițele. În Fugă spre câmpul cu ciori, Savatie Baștovoi își scrie propria biografie atinsă într-un fel dramatic de Nietzsche și creștinism. El este un convertit de la teism la creștinism. Basarabean venit să-și facă studiile liceale la Iași, trăiește o cumplită revoltă față de lume și față de mediocritate, poate și față de moarte, alegându-l ca maestru pe Nietzsche. Îl ia prea în serios, fără discernământ și fără distanță critică, așa încât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
De altfel, prima impresie a lui Jacob, atunci când stă cu cenușa mamei sale sub același acoperiș, este de prezență. Lumea modernă cel mult zâmbește la alternativa nemuririi. Învierea este o piatră de poticnire pentru cei care au pierdut conexiunea cu creștinismul. Povestea lui Ilie poate fi cel mult o legendă pentru cei care cred doar în logici monovalente. Cum să te înalți cu trupul la cer? Baștovoi nu se sfiește să-și așeze personajele în nimbul nemuririi. Ceea ce le trece dinspre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
explicații. Abandonat aproape, dă peste Sem, profesorul de matematică, prezbiterul, catalogat în cele din urmă de Andi cel atât de reticent inițial, un tip mișto. Sem este omul care a acceptat provocările divinității, a acceptat dialogul cu conștiința, cu morala creștinismului. El e din tagma pocăiților, și nu are acceptul majorității. Inițial ar fi preferat o viață căldicică dar a fost smuls din acest echilibru precar și somat de conjuncturi să-și schimbe viața. Sam e zguduit de un exemplu de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
otoman, avansul spre Dunăre și Mare, acces liber și nelimitat prin Strâmtori. In 1774, de exemplu, prin tratatul de la Kuciuk-Kainardji, această Mare Putere a impus “dreptul” de a vorbi la Poartă în sprijinul Principatelor, conform acelei idei de apărare a creștinismului din spațiul geografic ocupat de Poartă ca metodă de eliberare, într-o primă etapă, a Balcanilor de sub tutela otomană, pentru ca apoi, într-o a doua etapă, să poată supune această zonă geografică propriei influențe. în 1779, dreptul “de a vorbi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
626; în acest caz, supranumele este, mai mult decât în altă proză, un semn "al canalului comunicativ între "între dincoace și dincolo". Utilizând codul lecturii gnostice, Ștefan Borbély analizează numele eroinei ca o sugestie de dedublare gnostică a Fecioarei din creștinism. (Și în alte puncte ale nuvelei cercetătorul clujean demonstrează existența unor structuri gnostice, așa cum este povestea lui Antim despre "saltimbancul de sorginte, probabil, nietzscheană" care își dă seama de decăderea, de trădarea lui; astfel, povestea face distincția dintre histrionismul divin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I. De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1990. Eliade, Mircea, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
16 Ibidem, p. 367. 17 Acad. Al. Graur, Nume de persoane, Editura Științifică, București, 1965, p. 52. 18 Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 217. 19 Vasile Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, Libra, București, 2000, p. 142: "istoric-religios nu văd cum putea să se prefacă Sf. Ioan în Ileana Cosânzeana". 20 Eugen Lozovan, op. cit., p. 27. 21 Alexandru Ciorănescu, Dicționar etimologic al limbii române, Editura Saeculum I.O., București, 2002, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în această supremă viziune cosmogonică a lui Platon că Demiurgul a creat același număr de suflete câte stele există. Discipolii lui Platon dezvoltă, apoi, doctrina "nemuririi astrale". (Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 186.). 155 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, op. cit., vol. III, P-Z, p. 180. 156 Ștefan Borbely, op. cit., p. 151. 157 Christian Ionescu, op. cit., p. 260; Mihai Vinereanu, op. cit., p. 768. 158 Istoria literaturii române, vol
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noii semnificații a acestor semne onomastice se face contextual, sugerând un potențial stilistic marcant". 216 Christian Ionescu, op. cit., p. 155; acad. Al. Graur, op. cit., p. 121. 217 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, pp. 45, 47, 56, 72, 224, 348-449 etc. 218 Acest teoforic frazeologic, format din Jo- (Jahve) și hanan (a avea milă, a face favoare), a fost analizat în legătură cu sărbătoarea Sf. Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Steinhardt, op. cit., p. 372. 276 Mircea Eliade, op. cit., p. 165. 277 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 175. 278 Mircea Eliade, op. cit. p. 170. 279 Ibidem, p. 170. 280 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 351. 281 Ibidem, p. 349. 282 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 171. 283 Ștefan Borbély, op. cit., p. 137. 284 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 119. 285 Christian Ionescu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și fecunditate (Ivan Evseev, op. cit., pp. 117-118.). 309 Mircea Eliade, op. cit., p. 177. 310 Ibidem, p. 178. 311 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 199. 312 Ibidem, p. 193. 313Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, pp. 378-380. 314 v. și Gh. Glodeanu, în op. cit., p. 169. care încadrează în seria "instrumentelor magice cu ajutorul cărora are loc integrarea în timpul mitic", ascensorul (În curte la Dionis) și camionul ( La umbra unui crin), alături de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 289. 328 Mircea Eliade, op. cit., p. 176. 329 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 120. 330 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 194. 331 Matei Călinescu, op. cit., p. 136. 332 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 185. 333 Idem, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 403. 334 Eugen Simion, op. cit., p. 202. 335 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 185. 333 Idem, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 403. 334 Eugen Simion, op. cit., p. 202. 335 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 350. 336 Idem, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, Editura Științifică, București, 1991, p. 86. 337 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
415. 496 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 25. 497 Tudor Pamfile, op. cit., p. 405. 498 Ibidem, p. 409. 499 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 102; Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 2000, p. 36 ("în gândirea simbolică, dușmanul-om este în chip firesc asimilat cu demonul și cu moartea. De fapt, rezultatul atacurilor, fie ele demonice sau
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mircea Eliade, op. cit., p. 270. 514 Ibidem, p. 271. 515 Ivan Evssev, op. cit., p. 19. 516 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 590-591. 517 Idem, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, pp. 339-348. 518 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 203. 519 Ibidem, p. 204. 520 Liviu Petrescu, "Orpheu și Eurydice", în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața Românească, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Doina Ruști, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998, p. 35. 534 Doctrină pe care Platon o împrumută din tradiția "orfico" - pitagoreică (Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 183). În Memorii, p. 240, Eliade povestește cum poetul Dan Botta credea că, prin simpozioanele pe care le ținea Criterionul, se realiza o operație de anamnesis platoniciană, scopul fiind acela al trezirii auditorilor, al modificării
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]