KorAP: Find »[drukola/base=culme & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...331 332 333 ...401 >

10,007 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

Retezat). Mai departe limita urmărește limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului (borna 4 UP V, OS Retezat) și în continuare, tot pe limita fondului forestier, până în borna silvică 1 a UP V, OS Retezat, apoi urcă prin pădure pe culmea secundară Muchia Picuiului, în vârful Picuiului (1.827,3 m) și se continuă spre S V până în vârful Poienii (1.736 m). De aici coboară la limita fondului forestier continuând până în confluența pâraielor Lăncițu / Gârlii. În continuare limita urmărește spre

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
borna silvică 46 UP V, OS Retezat. De aici limita se orientează din nou pe limita fondului forestier cu proprietățile comunei Râul de Mori (bornele silvice 51, 45, 49 ale UP V, OS Retezat), pe versantul stâng al Lâncițului până pe culmea care coboară din vârful Retezat spre vârful Picuiu (borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența Râușor / Ștevea. În continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin vârful Lolăii (l532,0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluența Lolaia (Pietrele)/Obârșia Nucșoarei

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin vârful Lolăii (l532,0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluența Lolaia (Pietrele)/Obârșia Nucșoarei. De la confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin vârful Lolăii (l532,0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluența Lolaia (Pietrele)/Obârșia Nucșoarei. De la confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care coboară în Valea Mălăeștilor din care urcă pe un afluent al acesteia până în vârful. Mic

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin vârful Lolăii (l532,0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluența Lolaia (Pietrele)/Obârșia Nucșoarei. De la confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care coboară în Valea Mălăeștilor din care urcă pe un afluent al acesteia până în vârful. Mic (1634,0). În continuare limita coboară pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
un bot de deal la borna silvică 159 UP VI,OS Pui, din care coboară în Pârâul Mic (borna silvică 157 UP VI,OS Pui), urmărește amonte pârâul până la borna silvică 146 UP VI OS Pui, după care urcă în culmea Întâlnicioara (borna silvică 137 UP VI,OS Pui), în continuare limita de sud coboară în Valea Râul Alb (borna silvică 134 UP, OS Pui), apoi urcă în culmea Coroeștilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui), situată pe interfluviul dintre

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
până la borna silvică 146 UP VI OS Pui, după care urcă în culmea Întâlnicioara (borna silvică 137 UP VI,OS Pui), în continuare limita de sud coboară în Valea Râul Alb (borna silvică 134 UP, OS Pui), apoi urcă în culmea Coroeștilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui), situată pe interfluviul dintre Râul Alb și Pârâul Poienii, trece prin vârful. Brădetului (1861,3m) și cota 1862,7 m după care urmărește interfluviul dintre Râul Alb și Râul Bărbat, până în vârful

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și cota 1862,7 m după care urmărește interfluviul dintre Râul Alb și Râul Bărbat, până în vârful Capul Găierului (1846,5 m), trecând prin cotele 1862,7 m și 1834,0 m. Din vârful Capul Găierului limita coboară pe o culme secundară în valea Râul Bărbat și urmărește spre amonte (circa 2 km) malul drept al Râului Bărbat, până la borna silvică 162 UP V, OS Pui. De aici urcă culmea Bilugu Mare, cota 1755,3 m. începând din Valea Râului Mare

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
1834,0 m. Din vârful Capul Găierului limita coboară pe o culme secundară în valea Râul Bărbat și urmărește spre amonte (circa 2 km) malul drept al Râului Bărbat, până la borna silvică 162 UP V, OS Pui. De aici urcă culmea Bilugu Mare, cota 1755,3 m. începând din Valea Râului Mare până în acest punct limita sudică a Geoparcului se confundă cu limita nordică, parțial, estică a Parcului Național Retezat, în continuare spre est limita se constituie prin limitele administrative ale

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Din Vârful. Tulișa în continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5 m, dealul Cornetul (1428,3 m), Poiana Cornetului, Piscul Oborocii, cota 1475,1 m și se termină în culmea cu cota 1516,3 m. Limita estică debutează la gura Văii Slivuțului, traversează DN 68, Hațeg - Simeria, apoi pe direcția sud urmează traiectul CF. pe o distanță de circa 1,75 km. după care trece în versantul drept al Streiului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
traiectul CF. pe o distanță de circa 1,75 km. după care trece în versantul drept al Streiului și pe lângă cătunul Bercu urcă pe un torent (până în zona mediană a acestuia), în versantul drept prin poiana Vulturenilor se ajunge pe culmea cu cota 875,5 m. în continuare limita urmărește culmea principală trecând peste vârful Moșotca, cota 1.001,3 m; culmea "La cruce" - cota 1029,2 m, coboară pe direcția sud pe un picior secundar în Valea Mică apoi din

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
după care trece în versantul drept al Streiului și pe lângă cătunul Bercu urcă pe un torent (până în zona mediană a acestuia), în versantul drept prin poiana Vulturenilor se ajunge pe culmea cu cota 875,5 m. în continuare limita urmărește culmea principală trecând peste vârful Moșotca, cota 1.001,3 m; culmea "La cruce" - cota 1029,2 m, coboară pe direcția sud pe un picior secundar în Valea Mică apoi din nou urcă în culmea Mesteacănului, cotele 986,7 m, 989

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Bercu urcă pe un torent (până în zona mediană a acestuia), în versantul drept prin poiana Vulturenilor se ajunge pe culmea cu cota 875,5 m. în continuare limita urmărește culmea principală trecând peste vârful Moșotca, cota 1.001,3 m; culmea "La cruce" - cota 1029,2 m, coboară pe direcția sud pe un picior secundar în Valea Mică apoi din nou urcă în culmea Mesteacănului, cotele 986,7 m, 989,7 m - dealul Bârnei, ca din zona culmii cu cota 919

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
5 m. în continuare limita urmărește culmea principală trecând peste vârful Moșotca, cota 1.001,3 m; culmea "La cruce" - cota 1029,2 m, coboară pe direcția sud pe un picior secundar în Valea Mică apoi din nou urcă în culmea Mesteacănului, cotele 986,7 m, 989,7 m - dealul Bârnei, ca din zona culmii cu cota 919,7 m să se facă joncțiunea cu limita vestică a Parcului Natural Ciclovina - Grădiștea de Munte. Această limită trece prin vârful Lăutu, cota

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
001,3 m; culmea "La cruce" - cota 1029,2 m, coboară pe direcția sud pe un picior secundar în Valea Mică apoi din nou urcă în culmea Mesteacănului, cotele 986,7 m, 989,7 m - dealul Bârnei, ca din zona culmii cu cota 919,7 m să se facă joncțiunea cu limita vestică a Parcului Natural Ciclovina - Grădiștea de Munte. Această limită trece prin vârful Lăutu, cota 910 m. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
ca din zona culmii cu cota 919,7 m să se facă joncțiunea cu limita vestică a Parcului Natural Ciclovina - Grădiștea de Munte. Această limită trece prin vârful Lăutu, cota 910 m. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul Văratecu, pe care îl urmează aval până la confluența cu Valea Dreptu. Urmărește amonte Valea Dreptu (circa 1,3 km), până la limita pădurii și urcă în Vârful. Măgura cota 803,6 m, trecând prin cota 616 m. Din

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Vârful. Muncelu Mare, cota 944,2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul Malului și în continuare în dealul Bran, cota 736,5 m. după care se continuă pe interfluviul dintre valea Muncelului și valea Răchitii, trecând prin culmile cu cotele 718,8 m. și 956,6 m, se ajunge în Vârful. Muncelul, cota 1360,1 m. Creasta se continuă spre sud formând cumpăna între văile Pietrosului și Zănoagei peste culmile cu cotele 1307,3 m și 1320,3

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
dintre valea Muncelului și valea Răchitii, trecând prin culmile cu cotele 718,8 m. și 956,6 m, se ajunge în Vârful. Muncelul, cota 1360,1 m. Creasta se continuă spre sud formând cumpăna între văile Pietrosului și Zănoagei peste culmile cu cotele 1307,3 m și 1320,3 m și ajungând în culmea cu cota 1544,9 m, se face joncțiunea cu limita sudică a Geoparcului. Limita nordică debutează în valea Slivuțului, la nord de DN 66 (cota 300 m

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
m. și 956,6 m, se ajunge în Vârful. Muncelul, cota 1360,1 m. Creasta se continuă spre sud formând cumpăna între văile Pietrosului și Zănoagei peste culmile cu cotele 1307,3 m și 1320,3 m și ajungând în culmea cu cota 1544,9 m, se face joncțiunea cu limita sudică a Geoparcului. Limita nordică debutează în valea Slivuțului, la nord de DN 66 (cota 300 m), urmând cursul pârâului spre amonte până în zona confluenței cu valea Negrii (borna silvica

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
sudică a Geoparcului. Limita nordică debutează în valea Slivuțului, la nord de DN 66 (cota 300 m), urmând cursul pârâului spre amonte până în zona confluenței cu valea Negrii (borna silvica VI/69). De aici limita urcă în versantul stâng, în culmea Făgădăului (cota 416 m) și se continuă spre nord în Dealul Făgădăului, cota 389,7 m, apoi coboară ușor pe direcția NV în înșeuarea cu cota 363,5 m după care urcă din nou, în dealul Godeanu, trecând prin cotele

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
prin vârful Băneșului (462,4 m),în versantul stâng al valea Mocăduia, până în dreptul unui afluent stâng, în continuare limita nordică a Geoparcului, după traversarea Văii Mocăduia urmează un traiect aproximativ E-V prin Vârful. Teleacu (465,8 m) și culmile ce mărginesc spre N bazinul valea Slivuț până în înșeuarea aflată la est de vârful Silvașu (cota 527,4 m), în continuare limita are un traiect paralel cu DJ 687A (Hațeg-Hunedoara), la est de acesta, până în coasta Măzăreștilor, în zona punctului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
învecinează la N cu teritoriul administrativ al comunei Teliucul Inferior și având un traiect aproximativ NE-SV trece peste Dealul Obârșia, Dealul Stansului, cotele 481,5 m, 509,5 m, valea Plaiului, trece la nord de cota 602 m, prin culmea cu cota 876,5 m la obârșia Văii Tăului și ajunge în culmea aflată la NE de dealul Boita. Din acest punct limita nordică a Geoparcului este constituită din limita administrativă dintre comunele Răchitova și Toplița. Din Dealul Boita limita

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
traiect aproximativ NE-SV trece peste Dealul Obârșia, Dealul Stansului, cotele 481,5 m, 509,5 m, valea Plaiului, trece la nord de cota 602 m, prin culmea cu cota 876,5 m la obârșia Văii Tăului și ajunge în culmea aflată la NE de dealul Boita. Din acest punct limita nordică a Geoparcului este constituită din limita administrativă dintre comunele Răchitova și Toplița. Din Dealul Boita limita coboară pe Culmea Piciorul Bradului pe direcția NNV, până în Muchia Arsurii - satul Mosor

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]