9,076 matches
-
tratează în cadrul orelor de literatură, rupînd de acolo „cît” și „cînd” îi lasă inima. Cartea lui Const[antin] Parfene ar trebui să fie luată ca manual pentru compuneri. Este plină de idei. Nu știu dacă în recenzia mea am trezit curiozitatea, dar dacă cineva pornind de la „notele” mele ar citi cartea ar rămîne mulțumit de ea. Dacă voi reuși să-ți trezesc interesul pentru ea, o vei tipări. Dacă nu, nu zic nimic, conformîndu mă unui vechi invitații eufemistice: „Mai încercați
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
încît pot fi citate ca aforisme. Omul pe care, ca student, într-o vacanță, l-am evitat din timiditate, avea o fire sobră, de taciturn. Sever la suprafață, era însă - fapt pe care l-am înțeles destul de tîrziu - generos prin curiozitatea față de „celălalt”, sensibil la „alteritate”. L-am prins, în acești ani ai corespondenței, într-un moment al vieții sale cînd lăsase porțile întredeschise, cu nostalgii de evocator reprimat, gata să dea drumul unor secrete biografice. Din păcate, mereu încrezător în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
spice sau numai boabe, acolo unde alții au cules snopi. De obicei, el nu pornește de la o temă, ci de la un element întîmplător, cum ar fi, de pildă, descoperirea unui document. Ineditul îl stimulează și-i pune în mișcare motoarele curiozității. îl preocupă conjuncturile, aluziile, amănuntele. Astfel, lucrul care inițial părea simplu îl duce, nu o dată, către o rețea inextricabilă de probleme. Dificultățile sale devin din ce în ce mai mari cînd trăiește în provincie. Dacă e profesor, trebuie să aștepte o vacanță pentru a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cum se va vedea, se Înregistraseră și câteva „eșece” usturătoare. Din cele 20 de conferințe cu care se lăudase Terdiman, una fusese de excepție și apreciem că cei „...peste 200 de evrei prezenți În sală” au venit mai mult din curiozitate pentru a-i cunoaște pe doi invitați faimoși: S. Podoleanu (autor al lucrării „Istoria presei evreiești din România”; 1938) și actorul bucureștean Benno Popliker. Primul, a conferențiat pe marginea unei călătorii pe care a Întreprins-o În Tașkent, capitala republicii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spus: Hai să ducem mai repede satana la groapă ca să nu pierd meciul de fotbal!”. Am discutat cu părintele pe marginea acestui perfid și defăimător zvon și acesta mi-a spus cu indignare că nu a fost nici măcar de curiozitate pe un teren de fotbal În Întreaga lui viață iarăși serviciul de preot și l-a făcut cu conștiinciozitate și devotament! Deci, ce mai aveți de spus domnilor „comentatori” ai acestui serial dedicat unui adevărat luptător anticomunist, ce vă cade
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
imagine deosebit de sugestivă, aceea a luntrașului care vâslește privind spre drumul parcurs și doar din când în când întoarce capul înapoi, pentru o clipă, spre drumul pe care-l mai are de străbătut. Omul se apleacă spre trecut nu din curiozitate, ci din nevoia de a ști cât de mult, de a da ascultare unei exigențe imperioase a ființei sale, izvorâtă din necesitatea de a-și înțelege destinul. Trecutul oferă o serie de exemple din care avem multe de învățat și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-mi încredințeze textul unui viitor volum, pe care să-l lecturez, după care să formulez o opinie, într-un fel de cuvânt înainte. Pe la începutul verii, aceluiași an, am primit textul și m-am apucat de treabă, mai mult din curiozitate, după ce am fost informat că este vorba de jurnalul unei călătorii în lumea șamanilor. Mai știam, de asemenea, că temerarul acestei călătorii este o tânără intelectuală, cu rădăcini nutrite în orașul nostru. Așadar, autoarea jurnalului de călătorie, Ingrid Cozma, s-
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Ai multă energie... Ai o energie fluidă, care se adaptează la orice. Nu ai boli. Nu știu ce înțelege familia ta din ce faci tu... cred că mai mult ești fără ei în drumul tău”. Strategia șamanului a dat rezultate și astfel curiozitatea și dorința de continuare a procesului de inițiere au crescut în conștiința tinerei. Drept dovadă, insistența cu care ea continuă să caute răspunsuri la noile întrebări existențiale. „După încă două zile de citit în lumânare, cu un ritual din ce în ce mai complicat
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
un ritual din ce în ce mai complicat, concluzionez că șamanul îndeplinește funcția de psiholog al satului, care însă își extrage cunoștințele nu din tratatele marilor filosofi ci din natura înconjurătoare, pe care, drept consecință, o respectă ca pe un mare mare profesor”. Aceeași curiozitate, poate mai accentuată, în legătură cu ayahuasca. „Rămân toată ziua citind avid, încercând să înțeleg un subiect dezbătut îndelung de antropologi, chimiști, mistici, istorici sau medici. Ayahuasca, liana sufletului. Nu puțini și au dedicat viața înțelegerii acestui subiect, și după ani de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dacă în spaniolă „cabinet” poate însemna și „oficiu de turism”. Intrăm într-o cămăruță ceva mai mică decât cea în care locuiesc Sandra cu Alfonso, și am un sentiment ciudat după primul pas. Studiez încăperea întunecată cu un amestec de curiozitate și amuzament. Pe jos, în colțul din fața ușii, este întinsă o rogojină ca un fel de pat iar lângă rogojină un pietroi mai mare decât capul meu este echilibrat într-un capăt foarte ascuțit, aproape în punct. Vizavi de rogojină
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în urma farmecelor unui vrăjitor din josul râului. Mărturisesc că eu sunt aici în căutarea unui șaman și cei doi organizează imediat o canoe cu care să mergem cu toții să-l vizităm pe Don Julio. Cât se organizează lucrurile merg, din curiozitate, să vizitez elicopterul pe dinăuntru și dau peste o grămadă de copilași indigeni aproape goi, țipând și jucându-se cu aparatură sub ochii semivigilenți ai unui soldat înarmat. În interior, elicopterul arăta de-a dreptul antic și, surpriză, toată aparatura
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
participanți și organizatori pornesc cu Chris și Grazyna spre Soga del Alma pentru a explora locul în care și eu și Chris plănuim să ne cazăm pentru restul conferinței (Grazyna are cameră într-un hotel și vine cu noi din curiozitate). Luăm un mototaxi până la debarcader (o coastă mâloasă a râului, presărată cu sticle și cutii goale de Coca-Cola și Inka-Cola ; odată ajunși, mergem către o canoe care parcă ne așteaptă, discutăm cu barcagiul unde vrem să mergem, negociem la preț
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să-mi salveze datele măsurătorilor așadar ne bazăm preponderent pe memorie. Depistăm o deficiență de aminoacizi și un surplus de renină, ambele par legate de sectorul emotiv și un semnal de „stres ambiental” La capitolul „simțiri” aparatul a depistat frică, curiozitate, confuzie și disperare fără speranță. În creier a depistat dimensiunea astrală amplificată și spre sfârșit a produs un mesaj: „Toată percepția, credința și învinuirea vin din interior, ceea ce vezi vine din interiorul tău”. Concluziile sunt destul de firave, nu pot comenta
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de vocea lui Jorge care întreabă cine mai vrea încă o cupă eu fiind singura care răspunde afirmativ. Beau, Jorge bea și el, urându-mi noroc și ne scufundăm din nou în întuneric. Fac greșeala de a mă concentra, din curiozitate, pe cei din jur și simt suferința fizică și psihică înconjurându-mă. Mă întristez și mă retrag în lumea mea magică, încercând să ignor zgomotele din încăpere. Vocea lui Jorge, punctată de bătăi ritmice de tobă, îmi arată calea pe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mai mic detaliu toate traseele pe care le poate face un șobolan printr-o bucătărie, cu toate accidentele care i se pot întîmpla, și rezultatul impresionează nu doar prin excelență tehnică, ci și printr-o anumită delicatețe, provenită dintr-o curiozitate umană pe care tehnologia n-o poate suplini. Dar calitatea care face din Ratatouille un film atît de bun (după mine, cel mai bun film de animație în ani de zile) e elocvența cu care celebrează talentul. Cu mult talent
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
apoi la o intersecție cu multe indicatoare: în stânga Cana Galileei; înaintedirecția spre Munții Libanului și spre Hațor; în dreapta: varianta scurtă a lacului Galileei, coborând la Tiberias, a doua capitală a Galileii din timpul lui Isus. Atât oboseala drumului cât și curiozitatea ne-au făcut să grăbim pasul și „șeful” nu ne-a mai lăsat să pierdem timpul pentru că ne-a dus la muncă, nu la plimbare! Jos, în vale, incredibil de aproape, dar foarte jos, strălucea oglinda unui lac întins și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Generale, am urmărit o relatare care m-a impresionat extraordinar de mult: Printre delegații care se perindau în acea dimineață prin fața microfoanelor din marea sală, se afla un tânăr în jur de 30 de ani, îmbrăcat ciudat, fapt ce trezea curiozitatea tuturor delegaților. Peste un fel de fustă din piele, avea aruncată o pelerină din pânză albastră, strânsă la mijloc cu o curea lată, țintuită din loc în loc cu metal strălucitor. Înainte de a lua cuvântul, președintele îl prezentă înaintea delegaților veniți
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
V-ați dat probabil seama că tânărul nostru era ortodox. Cu puțin timp în urmă, în cartierul lor se construise o nouă biserică, dar nu una ortodoxă, ci una adventistă și foarte mulți oameni începuseră să meargă acolo, unii din curiozitate, alții pentru că erau membri activi ai acelei biserici. Curând, mulți tineri din cercul lui de prieteni se găseau printre cei care mergeau la această biserică și, odată cu trecerea timpului, au devenit membrii ei. De multe ori încercară să îl convingă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
meșterește el acolo. − Mamă, nu pot să-ți spun până nu văd ce-mi iese din ce am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă să întrebe Maria, îmboldită, oarecum, de demonul curiozității; − Lasă-mă, mamă, nu mă mai ispiti atâta, că dacă nu-mi iese ce mi-am pus în gând, ai să râzi de mine. și nu mi-e de matale, dar dacă aud Mihai și Emilia ce am de gând
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică să pună în trăistuțele cailor tainul, căzură câteva scândurele șlefuite și modelate. Le luă în mâini și le privi cu curiozitate, cercând să ghicească cam ce ar fi. De îndată se gândi la Gheorghiță de care știa cât de interesat era, ba chiar pasionat, de vioară. Aflase acest amănunt de la învățătorul lui Gheorghiță, domnul Obreja, care obișnuia să cânte în clasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ia ceva, ia o bucățică!" "N-am găsit nimic". "Bine". Deci, ținte aeriene false și m-am convins, eu fiind în Piață, că mă întrebau și subordonații, că așa-i, că după Revoluție au venit mulți. S. B.: Da, era curiozitatea, normal. M. M.: Și au zis: "Ai tras, să zicem, două unități de mitralieră antiaeriană. Împotriva cui le-ai tras?" "Păi, stai, tu vii să mă întrebi pe mine ce-am făcut cu ele acum?" "Păi da". Că am auzit
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
vreo vizită de lucru? M. M.: Niciodată. Absolut niciodată. S. B.: L-ați văzut în realitate. M. M.: Da, în realitate l-am văzut de multe ori, când participam, acolo, la tot felul de activități. Dar n-am avut nici curiozitatea. După mine era un om ca toți oamenii dar pe care, știu eu?, l-au prostit mulți. S. B.: Dar, bine, au găsit și teren. Pe Ceaușescu eu îl consider totuși un... M. M.: Da, e responsabil de ceea ce a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
convoacă diverse instanțe epistemice, dar nu de maniera unui real colocviu științific - este vorba de un articol de ziar - , ci prin vulgatele lor, prin literatura de popularizare științifică, demnă de multe ori de a prefața intrarea într-un cabinet de curiozități. Dacă citim în paralel fragmentul discuției docte dintre studentul la filozofie și cel la medicină din nuvela O făclie de Paște, sesizăm tonul comun, aerul de familie al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un fel de liminalitate ontologică în care se decantează o reflecție amară. Semnele provinciei sunt decelabile în contrastul dintre emblemele afișate ale Centrului, preluarea în fran- ceză a denumirii unor locuri publice, „Confiserie”, „Grand „Hôtel” etc. și reflexul mentalitar, necenzurarea curiozității în fața noului, spre exemplu, care legitimează indigenatul, localul. Noutatea viziunii lui Caragiale derivă din faptul că naratorul nu mai este exclusiv purtătorul de cuvânt și legatarul moral al superiorității Centrului (Parisulă față cu o Periferie ăun oraș de provincie din
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
optic, aceleiași lentile care dereglează proporțiile până la abnorm. Banalul cotidian este ridicat la rangul de eveniment și tocmai mediul respectiv acționează ca o lentilă care foca- lizează alteritatea, focalizează diferența și o exacerbează. Calitatea de spectacol pe care scena unei curiozități pro- vinciale o conferă apariției noului constituie reflexul unei optici locale. Fără voia lui, Străinul dă un spectacol în fața urbei, prezența sa constituie un spectacol în sine, un spectacol fără nimic spectaculos, însă spectatorul are deja o sensibilitate acută la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]