8,894 matches
-
în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare, atunci pedeapsă produce consecințe dezirabile care dep]șesc că intensitate aspectele negative suferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare, atunci pedeapsă produce consecințe dezirabile care dep]șesc că intensitate aspectele negative suferite de infractor. Principalul obiectiv al pedepsei este reducerea infracționalit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare, atunci pedeapsă produce consecințe dezirabile care dep]șesc că intensitate aspectele negative suferite de infractor. Principalul obiectiv al pedepsei este reducerea infracționalit]ții. Cel de-al doilea tip de teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teorie este teoria retributiv]. Exist] diferite versiuni ale acestei teorii, dar principalul aspect vizat este acela c] pedeapsă este justificat] deoarece infractorul a comis în mod voluntar un act greșit. Cei care greșesc merit] s] sufere pentru cele comise indiferent dac] suferință produce sau nu o consecinț] pozitiv]. Spre deosebire de utilitariști, retributiviștii nu privesc suferință pedepsei ca fiind negativ] în sine. În timp ce suferință nevinovaților este negativ], suferință vinovaților este una dreapt]. Obiecții diferite au fost ridicate împotriva ambelor teorii. Principala problem] pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a explica de ce pedeapsă trebuie s] fie acordat] celor vinovați și s] nu fie extins] și asupra celor nevinovați în circumstanțe potrivite. Pe de alt] parte, retributiviștii au dificult]ți în explicarea motivului pentru care persoanele vinovate trebuie pedepsite dac] pedeapsă nu aduce nici o consecinț] benefic]. În majoritatea sistemelor legale, doar cei care au inc]lcat legea penal] sunt pasibili de pedeaps]. Dar utilitariștii permit pedepsirea nevinovaților dac] în acest mod sunt produse cele mai bune consecințe. De exemplu, presupunând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au dificult]ți în explicarea motivului pentru care persoanele vinovate trebuie pedepsite dac] pedeapsă nu aduce nici o consecinț] benefic]. În majoritatea sistemelor legale, doar cei care au inc]lcat legea penal] sunt pasibili de pedeaps]. Dar utilitariștii permit pedepsirea nevinovaților dac] în acest mod sunt produse cele mai bune consecințe. De exemplu, presupunând c] un membru al unui grup rasial sau religios a comis o crim] teribil] împotriva unui membru al unui alt grup, în cazul în care unul dintre membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a comis o crim] teribil] împotriva unui membru al unui alt grup, în cazul în care unul dintre membrii primului grup nu este acuzat de crim], membrii celui de-al doilea grup vor încerca s] își fac] singuri dreptate. Astfel, dac] vinovatul nu este g]sit, unul dintre membrii nevinovați va fi pedepsit, mai ales c] este foarte ușor s] fie fabricate dovezi împotriva unei persoane nevinovate. Utilitariști ar r]spunde la aceast] obiecție prin evidențierea faptului c], pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozitive produse pe termen scurt. Adev]rul și încrederea în instituția justiției vor fi distruse. Persoanele nevinovate vor înțelege ins] c], în unele ocazii, vor fi sacrificate pentru binele social. Acest calcul utilitarist al consecințelor indezirabile ale pedepsirii vinovaților, chiar dac] este corect, nu ofer] suficiente explicații la obiecția adus] pedepsei propuse de ei. Nu este pedepsit] persoană nevinovat] pentru infracțiunile comise de c]tre altcineva deoarece consider]m c] este incorect sau injust s] folosim persoanele nevinovate drept mijloace pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este mic, dar r]ul total provocat de multe fapte este destul de mare și poate fi și mai mare decât pedeapsă suferit] de un f]ptaș. Pedeapsă este disproporționat] cu r]ul actual cauzat de o fapt] m]runt], chiar dac] este proporțional] în raport cu r]ul total care poate fi prevenit prin acțiunea mai multor f]ptași, ins] din moment ce f]ptașul este responsabil doar pentru ceea ce el însuși a comis și nu pentru actele comise de alții, exist] din nou incorectitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai mare decât cineva care fur] o c]mas]; prin urmare, crima ar trebui pedepsit] mai drastic, iar hoțul m]runt nu ar trebui s] fie pedepsit. În toate aceste aspecte, teoria retributiv] pare a fi superioar] celei utilitariste. Totuși, dac] accept]m teoria retributiv], cazurile în care se realizeaz] pedepsirea vinovaților sunt neclare deoarece scopul pedepsei nu este acela de a reduce rata infracționalit]ții. S] presupunem c] accept]m pretenția potrivit c]reia r]uf]c]torii merit] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre stat pentru că vinovații s] sufere. De ce ar fi o funcție a statului aceea de a da r]uf]c]torilor ceea ce merit]? Statul are funcția de a -și proteja cet]tenii, iar pedeapsă este un instrument al acestei protecții dac] sunt identificate infracțiuni. Dar teoria retributiv] nu se bazeaz] pe efectele pedepsei pentru a o justifica și astfel nu poate s] apeleze la funcția protectoare a statului pentru a invocă interesul s]u în a face r]uf]c]torii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
duce la creșterea semnificativ] a ratei infracționalit]ții mai mult decât la sc]derea să, persoane instabile din punct de vedere mintal pot fi atrase de perspectivă pedepsei. Pedeapsă poate aliena infractorii de societate și poate spori activit]țile infracționale. Dac] pedeapsă ar avea aceste efecte nocive și multe altele, utilitariștii ar renunța la pedeaps] în favoarea unor abord]ri mai eficiente care s] rezolve problema r]uf]c]torilor. Ins] retributiviștii sunt preocupați de pedepsirea infractorilor. Efectul pedepsei retributive, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
restricții, impuse în ceea ce privește persoanele care trebuie pedepsite și m]sura în care trebuie aplicat] pedeapsă, sunt dictate de condițiile egalit]ții indivizilor, de corectitudinea fâț] de indivizi care statueaz] c] ele nu pot fi folosite pentru beneficiul societ]ții decât dac] acestea au capacitatea și și oportunitatea cinstit] de a se conforma legii. Pe de alt] parte, dac] sunt pedepsiți cei care încalc] în mod voluntar legea pentru a preveni repetarea faptelor lor sau pentru a intimida potențialii r]uf]c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de condițiile egalit]ții indivizilor, de corectitudinea fâț] de indivizi care statueaz] c] ele nu pot fi folosite pentru beneficiul societ]ții decât dac] acestea au capacitatea și și oportunitatea cinstit] de a se conforma legii. Pe de alt] parte, dac] sunt pedepsiți cei care încalc] în mod voluntar legea pentru a preveni repetarea faptelor lor sau pentru a intimida potențialii r]uf]c]tori, nu folosim pedepsele în mod corect. Eșecul pedepsirii în asemenea cazuri ar putea fi reprezentat de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat] intenționat sau accidental, o persoan] poate fi ucis] pentru un scop personal sau pentru a o scuti de agonia sfârșitului dureros care se profileaz]. Chiar dac] scopul legii talionului este restrâns la cazuri în care r]ul este f]cut în mod intenționat, inc] mai exist] problemă referitoare la nivelul la care pedeapsă ar trebui s] imite crimă. Ar trebui criminalii uciși în aceeași manier] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a faptei comise, atunci aceast] condiție este îndeplinit] în momentul în care crimă este pedepsit] mai aspru decât infracțiunile mai puțin grave. Astfel, nu este nevoie de pedeapsă capital]. Din punctul de vedere al utilitariștilor, pedeapsa capital] poate fi justificat] dac] produce consecințe mai bune în momentul în care este supus] comparației cu alte forme mai puțin severe de pedeaps]. Aceast] condiție ar fi satisf]cut] dac] pedeapsă capital] este o form] superioar] de pedeaps] fâț] de detenția în închisoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de pedeapsă capital]. Din punctul de vedere al utilitariștilor, pedeapsa capital] poate fi justificat] dac] produce consecințe mai bune în momentul în care este supus] comparației cu alte forme mai puțin severe de pedeaps]. Aceast] condiție ar fi satisf]cut] dac] pedeapsă capital] este o form] superioar] de pedeaps] fâț] de detenția în închisoare pentru o perioad] îndelungat]. Astfel, utilitariștii vor aborda problema din perspectiva rezultatelor efectelor pedepsei capitale. Rezultatele statistice sunt bazate pe comparații ale ratelor criminalit]ții în ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au comis aceast] fapt] în mod intenționat. Este sugerat faptul c] rezultatele comparației de mai sus nu relev] în mod decisiv superioritatea pedepsei capitale, iar în asemenea condiții este mai bine s] nu se ia în calcul posibilitatea pedepsei capitale. Dac] exist] pedeaps] capital] și ea nu se dovedește a fi superioar], atunci criminalii au fost executați f]r] a exista o necesitate în aceast] direcție. Dac], pe de alt] parte, este abolit] pedeapsă capital] și se dovedește a fi o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea condiții este mai bine s] nu se ia în calcul posibilitatea pedepsei capitale. Dac] exist] pedeaps] capital] și ea nu se dovedește a fi superioar], atunci criminalii au fost executați f]r] a exista o necesitate în aceast] direcție. Dac], pe de alt] parte, este abolit] pedeapsă capital] și se dovedește a fi o pedeaps] superioar], atunci vor ap]rea victime colaterale ale crimei. Acest argument este ins] inacceptabil deoarece, unde exist] pedeaps] capital], este sigur faptul c] acei criminali
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
excepta de la pedeaps] pe cei care o comit în mod accidental sau care au o scuz]. Mai mult r]u social este cauzat de c]tre cei care comit infracțiunile involuntare, de exemplu, în accidente rutiere decât în crime premeditate. Dac] rolul legii penale este de a preveni r]ul social mai mult decât este de a pedepsi coruperea moral], trebuie ignorat statutul mental al r]uf]c]torului și toți aceștia ar trebui s] devin] subiecți ai tratamentului care s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și inacceptabil. În același fel ar fi incorect că unele persoane s] fie condamnate și s] fie supuse unui tratament obligatoriu pentru un comportament involuntar, pe care nu au putut s] îl evite. Indivizii ar pierde controlul asupra propriei vieți dac] legea s-ar amestecă în comportamentele care nu reflect] dorința lor voluntar]. Nu vor ști când vor cauza r]u în mod intenționat altora sau dac] actele lor vor reprezenta rezultatul alegerilor pe care ei le iau. La nivelul sentinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care nu au putut s] îl evite. Indivizii ar pierde controlul asupra propriei vieți dac] legea s-ar amestecă în comportamentele care nu reflect] dorința lor voluntar]. Nu vor ști când vor cauza r]u în mod intenționat altora sau dac] actele lor vor reprezenta rezultatul alegerilor pe care ei le iau. La nivelul sentinței, exist] pericolul că infractorii care sunt tratați că nulit]ți sociale și a c]ror pedeaps] nu este proporțional] cu gradul culpabilit]ții lor morale, s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
soluție favorizat] de Acheson, va fi opusul lui Pearl Harbour. În spiritul lui caracteristic, Acheson a interpretat argumentul că pe o simpl] confuzie și o parte dintr-un r]spuns „emoțional sau intuitiv” (Acheson, 1965, pp. 197-198). Cu toate acestea, dac] considerațiile morale nu erau irelevante, în mod surprinz]tor ele nu erau atât de importante în comparație cu alți factori de natur] evident politic] sau chiar personal], cum era nevoia că președintele Kennedy s]-si recâștige prestigiul, s]-și demonstreze curajul și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a reclama preeminenta unui motiv moral. Alte puncte de vedere pot face același lucru tratând „ideea de a înv]ta cum s] nu fii bun” că simpl] acumulare de virtuți politice sau că îndeplinire a unor îndatoriri politice distincte. Dac] se ia ins] în serios atât experiență moral], cât și provocarea lui Machiavelli, inevitabil se va exercita o presiune asupra ideii clasice care spune c] virtuțile formeaz] o unitate. Machiavelli pune în mod intenționat la îndoial] unitatea virtuților, la un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și se pare c] nu exist] nici o garanție asupra faptului c] imperativele diferitelor roluri trebuie s] fie în armonie. Un conflict serios între cererile rolurilor semnificative va necesita cu sigurant] o rezolvare în termeni care transcend recurgerea la morală rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional sau satisf]c]tor, va fi, ipso facto, o considerație moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]