8,487 matches
-
indo-iranian *v•tra-, „rezistență șopusă dușmanuluiț”, din care se formează În India compusul v•trah³ (gen. v•traghnas), „care distruge tăria șdușmanuluiț”, folosit adesea ca epitet al lui Indraxe "Indra". Un epitet identic devine În Iran nume propriu al unei divinități a războiului, vereqraăna (cf. Benveniste-Renou, 1934). Cu alte cuvinte, Indra este plasat printre demoni, Însă epitetul său devine o nouă zeitate. Religia greacă, puternic inovatoare, are, de regulă, o contribuție slabă la reconstrucția religiei indo-europene. În acest caz, este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istorică, arhaicul ordo sacerdotum roman (Dumézil, 1974) Îl plasa pe primul loc pe rex sacrificulus, urmat Îndeaproape de flaminii lui Jupiter, Marte și Quirinius. Cu toate acestea, au existat cercetători care au considerat că Martexe "Marte" ar fost inițial o divinitate agrară, afirmând că acest lucru este dovedit, printre altele, de faptul că țăranul roman Îl invoca pe Marte În ceremonia anuală de purificare (după cum se poate observa În formularea păstrată de Cato). În realitate, această invocare nu depinde de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
erau apărate pământurile; Însă acest lucru se Întâmpla tocmai pentru că era zeu al războiului. Despre zeul germanic al celei de-a doua funcții, Thorxe "Thor", vom vorbi Într-un capitol următor (cf. „Religia Germanilor”). Din acest ansamblu de date concordante, divinitatea indo-europeană a celei de-a doua funcții prinde contur: un zeu războinic, puternic și cu un aspect impunător, Înarmat la nivel uman, cu cea mai veche dintre arme, măciuca, dar reprezentat la nivel divin ca stăpân al fulgerului; este evident
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a fost atribuită și folosirea carului de război. 4. ZEII CELEI DE A TREIA FUNCȚIITC "4. ZEII CELEI DE A TREIA FUNCȚII" În fruntea celei de-a treia funcții - producerea și folosirea bunurilor materiale de orice fel - sunt asociate două divinități majore; Însă această pereche este foarte diferită din punct de vedere structural de cea pe care am reconstituit-o În cazul primei funcții. Membrii acesteia nu au Între ei legături naturale și sunt Într-un fel egali; În schimb, În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din punct de vedere structural de cea pe care am reconstituit-o În cazul primei funcții. Membrii acesteia nu au Între ei legături naturale și sunt Într-un fel egali; În schimb, În ceea ce privește cea de-a treia funcție, perechea de divinități este formată din doi frați foarte diferiți Între ei. În India perechea este alcătuită din cei doi N³satyaxe "Na>satya" (numiți și Afqvin), frați gemeni, unul fiind fiul unei muritoare (Sumakhaxe "Sumakha"), iar celălalt al Cerului. Sunt reprezentați ca doi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un imn Închinat Afroditei: Lăsând casa tatălui, ai venit, În carul tău de aur; păsări frumoase și iuți te poartă pe pământul negru, bătând neîntrerupt cu aripile aerul cerului (vv. 7 sqq.). Și religia iraniană prezoroastriană cunoștea cu siguranță aceleași divinități majore ale celei de-a treia funcții pe care le-am văzut și În India, fapt demonstrat de ocurența unui demon pe nume nanăhaithya(care este corespondentul fonetic exact al vedicului n³satya-) Într-o formulă utilizată În cadrul unui exorcism și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al vedicului n³satya-) Într-o formulă utilizată În cadrul unui exorcism și Într-o listă de da¶va(Veda, X, 9 și XIX, 43). Însă, ca personaje majore ale celei de-a treia funcții - sau, mai bine zis, ca moștenitori ai divinităților indo-iraniene corespunzătoare celei de-a treia funcții, În cadrul religiei mazdeiste - trebuie să le recunoaștem cel mai probabil pe două dintre Ameșa Spentaxe "Ameșa Spenta" („Sfinții Nemuritori”): ameret³tși hauruuat³t-. Numele lor Înseamnă „Nemurirexe "Nemurire"” și „Integritate”, iar funcția lor constă În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ameșa Spentaxe "Ameșa Spenta" („Sfinții Nemuritori”): ameret³tși hauruuat³t-. Numele lor Înseamnă „Nemurirexe "Nemurire"” și „Integritate”, iar funcția lor constă În protejarea bunăstării fizice și a vieții: este deci vorba despre acea funcție „medicală” despre care am văzut că este proprie divinităților corespunzătoare funcției a treia. Mai mult, Menasce (1947) a demonstrat că tradiția arabă atribuie Îngerilor, M³r¿txe "Ma>ru>t" și H³r¿txe "Ha>ru>t" (ale căror nume derivă direct de la cei doi, Sfinți Nemuritori, iranieni) aceeași aventură imorală
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu vorbesc despre aceasta, aceeași aventură trebuie să le fi fost atribuită și celor doi „Sfinți Nemuritori”, ceea ce demonstrează ulterior analogia perfectă cu N³satya. În ceea ce privește lumea greacă, descoperim urmele clare ale gemenilor divini suverani ai funcției a treia În două divinități minore, Dioscurii Castorxe "Castor" și Poluxxe "Polux", care sunt gemeni, Însă, la fel ca În cazul N³satyaxe "Na>satya", unul este fiul unui om, Tindarxe "Tindar", iar celălalt este fiul unui zeu, Zeusxe "Zeus"; din cauza acestei asimetrii, unul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
imposibilă. Abia Într-o fază secundară, Romulus, ca fondator și prim suveran al Romei, ajunge să primească acele conotații marțiale pe care tradiția i le recunoaște explicit. În același mod, Quirinius, tocmai din cauza identificării cu Romulus, ajunge să treacă drept divinitate militară, apărând uneori ca dublură a lui Marte Însuși; Însă toate acestea nu privesc istoria mai veche a divinităților În cauză. Despre zeii germanici Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja" vom discuta În alt capitol (cf. „Religia germanilor”); și aceștia sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
marțiale pe care tradiția i le recunoaște explicit. În același mod, Quirinius, tocmai din cauza identificării cu Romulus, ajunge să treacă drept divinitate militară, apărând uneori ca dublură a lui Marte Însuși; Însă toate acestea nu privesc istoria mai veche a divinităților În cauză. Despre zeii germanici Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja" vom discuta În alt capitol (cf. „Religia germanilor”); și aceștia sunt frați și trebuie menționat că, În cazul lor, asimetria este de ordin sexual: masculin și feminin. Materialul expus până
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Hectorxe "Hector": Pentru că sufletul tău te-a Îndemnat să vii aici pentru a-ți ridica de pe stânca cetății mâinile către Zeusxe "Zeus", eu doresc să amestec vin dulce, așa Încât tu să Îi aduci o libație lui Zeus tatăl și celorlalte divinități (Iliada VI, 324 sqq.)1. Iar atunci când Telemahxe "Telemah" și Atenaxe "Atena", sub Înfățișarea lui Mentor, ajung la curtea lui Nestorxe "Nestor", Pisistrate le oferă o cupă și zice: Ia și Închină acum chiar tu, oaspe, lui Poseidáon, Căci la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
åașak, cu aceeași semnificație (care se continuă În armeanul åașak, din nou cu același sens); 10) termenul rus ra¹, „paradis”, corespunde avesticului ray-, „beatitudine”. La fel de interesant este și faptul că anumiți termeni slavi au legături etimologice cu numele proprii ale divinităților iraniene: rusescul mir, „pace”, cu avesticul mithra (zeul care domnea asupra ordinii cosmice și asupra relațiilor corecte dintre oameni); termenul din rusa veche jadrú; „puternic, rapid”; cu avesticul indra(zeul războiului); rusescul svobod’, „liber”, cu Sabàzios (zeu identificat cu Dionysosxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
s-a Întâmplat cu termenul *deiwos. Într-adevăr, trecerea acestui termen de la semnificația de „zeu” la cea de „demon” nu Își are justificarea În cultura slavă, ci În cea iraniană, unde reforma religioasă a lui Zoroastruxe "Zoroastru" a redus vechile divinități indo-iraniene la statutul de demoni. Așadar, inovațiile s-au născut În Iran și, de aici, au trecut În lumea slavă (Georgiev, 1967). O confirmare ulterioară a influenței iraniene asupra culturii slave este dată de termenul rus mogyla, „mormânt, tumul”, despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
săriturile lor. 3. Zeii principalitc "3. Zeii principali" a) Perunúxe "Perunu^" Oricare ar fi semnificația ce poate atribuită mărturiilor despre cultele naturaliste, este clar că, În cele mai bun caz este vorba despre relicve culturale, deoarece slavii cunoșteau și cinsteau divinități personale. Să le analizăm acum pe cele mai importante. Perunúxe "Perunu^", pe care Procopius Îl definea ca pe „cel care face fulgere”, pare să fi fost cel mai important dintre zeii slavilor, având În vedere faptul că traducătorul textului grecesc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultuale, Întărește ipoteza unei legături etimologice Între numele zeului slav suprem și numele stejarului. b) Velesxe "Velesu"ú (Volosúxe "Volosu^") Cu privire la zeul Velesxe "Velesu"ú (Volosúxe "Volosu^") a fost avansată ipoteza (Merrigi, 1952) că nu ar fi vorba despre o divinitate de origine slavă, ci, pur și simplu, de „păgânizarea” sfântului Blaziu, episcop de Sebaste. În realitate, Însuși faptul că acesta apare, după cum vom vedea, În vechi și importante formule de jurământ, este suficient pentru a susține contrariul. În Cronica Anuală
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sa la foc sau soare; o paralelă potrivită se poate face cu zeul iranian Mithraxe "Mithra" care, În cultura avestică târzie, simbolizează soarele, dar dobândește, În același timp, o caracteristică tot mai pregnant războinică. d) Triglavxe "Triglav" Zeul Triglavxe "Triglav", divinitatea principală a cetății Szceczcin și a insulei Wolin (la gura de vărsare a râului Oder), are un nume semnificativ: Tricefalul; Într-adevăr, la Szceczcin, statuia sa avea trei capete de argint, care, conform preoților, simbolizau cele trei lumi: cerul, pământul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Wolin (la gura de vărsare a râului Oder), are un nume semnificativ: Tricefalul; Într-adevăr, la Szceczcin, statuia sa avea trei capete de argint, care, conform preoților, simbolizau cele trei lumi: cerul, pământul și infernul. Se pune Întrebarea dacă această divinitate nu a fost cumva modelată după tricefalul grec Hermesxe "Hermes" sau tracul Erosxe "Eros", tricefal și el, sau, mai probabil, prin intermediul sciților, după divinitățile preariene și ariene din India, reprezentate cu mai multe membre și capete (trebuie să se țină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care, conform preoților, simbolizau cele trei lumi: cerul, pământul și infernul. Se pune Întrebarea dacă această divinitate nu a fost cumva modelată după tricefalul grec Hermesxe "Hermes" sau tracul Erosxe "Eros", tricefal și el, sau, mai probabil, prin intermediul sciților, după divinitățile preariene și ariene din India, reprezentate cu mai multe membre și capete (trebuie să se țină cont mai ales că, deja În Rig-Veda I, 146,1 și X, 8,8, Agnixe "Agni" și TvaÌÚar primesc epitetul de „tricefal”). Însă recurgerea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trebuie să se țină cont mai ales că, deja În Rig-Veda I, 146,1 și X, 8,8, Agnixe "Agni" și TvaÌÚar primesc epitetul de „tricefal”). Însă recurgerea la ipoteza unei influențe străine nu este deloc indispensabilă, deoarece răspândirea aceleiași divinități cu mai multe membre, atât În lumea slavă, cât și În afara ei, este explicabilă mai ales ca influență a substratului. Acest Triglavxe "Triglav" era cu siguranță un zeu al războiului, și se știe că Îi era oferită o zecime din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultul zeului Jarovitúxe "Jarovitu^", al cărui nume este legat de către unii cercetători de termenul slav jarú, „puternic, violent”, iar de alții, cu numele ruse jara, „primăvară”, și jar¹ „marea vară”. În primul caz, se presupune că este vorba despre o divinitate războinică, iar În cel de-al doilea despre o zeitate agrară. Puținele informații pe care le avem sunt clar În favoarea primei ipoteze: Herbord Îl identifică cu Martexe "Marte", Ebbo din Mischelsberg Îl definește ca zeu al războiului; mai mult, știm
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identifică cu Martexe "Marte", Ebbo din Mischelsberg Îl definește ca zeu al războiului; mai mult, știm că În templul din Vologost s-a descoperit un mare scut acoperit cu lamele de aur, care Însoțea armata În timpul războiului. Așadar, Încă o divinitate războinică. f) Svantovitúxe "Svantovitu^" În final, Între zeii majori Îl putem aminti pe Svantovitúxe "Svantovitu^". După Helmold, Ludovic cel Sfânt ar fi cedat insula Rugia (unde se afla un templu vestit al acestui zeu) abației Corvey, care ar fi introdus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Rugia (unde se afla un templu vestit al acestui zeu) abației Corvey, care ar fi introdus acolo cultul Sfântului Vitus. Când insula s-a Întors În mâinile păgânilor, acest sfânt, Vitus (adică, svantú Vitú) ar fi supraviețuit În forma unei divinități necreștine: tocmai Svantovitú. Aceasta este o povestioară frumoasă și nu se poate exclude faptul că asonanța dintre Sfântul Vitus și Svantovitú ar fi putut fi folosită În favoarea creștinării. Celxe "Cel" mai important templu al său se ridica În centrul orașului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vinul turnat În anul precedent: dacă era o cantitate mare, atunci se anunța o recoltă bună; dacă Însă mai rămăsese puțin, trebuiau să se gândească să facă rezerve pentru că anul următor urma să fie unul slab. Svanovitú era, așadar, o divinitate mai ales agricolă care avea În stăpânire roadele pământului, fapt care este confirmat de marea orgie care urma acestui ritual profetic: este vorba, după toate probabilitățile, despre un rit de fecunditate, specific unei societăți agrare. Faptul că lângă statuie se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după toate probabilitățile, despre un rit de fecunditate, specific unei societăți agrare. Faptul că lângă statuie se aflau și obiecte de război (cum ar fi o spadă și o șa) nu implică neapărat ideea că aceasta ar fi fost o divinitate propriu-zis războinică, ci ține mai mult de situația triburilor slave, care fiind ținta unor mari presiuni militare, mai ales din partea occidentului, practicau o „exploatare” militară intensă a zeilor lor. În plus, trebuie ținut cont de faptul că, În timp ce Svaroic¹ purta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]