13,290 matches
-
care talamusul are un rol important. Succesiunea evenimentelor propuse de ei este: stimularea la nivelul receptorului care determină impulsul spre talamus, urmată de descărcările talamice ce produc modificări vegetative și motorii caracteristice; simultan, grație descărcărilor ascendente spre cortex apare trăirea emoțională. Deci, sursa afectivității rezidă în procese talamice și nu vegetative. Modificările organice apar simultan cu trăirea emoției dar fără a fi cauza acesteia. Caracteristic acestui grup de teorii e faptul ca pun pe seama S.N.C. atât componenta subiectivă cât și controlul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
emoțiilor în ultimii ani. Experimentele au fost făcute pe subiecți umani utilizând: componenta neurovegetativă și contextul cognitiv social, urmărindu-se modul în care un anumit dublaj informațional ce însoțește modifică rile fiziologice controlate determină tipul de evaluare subiectivă în procesul emoțional. Un experiment pe această temă a fost realizat de Schachter și Singer. Sub masca că testează un produs farmaceutic au administrat o fiolă de epinefrină (substanță de tip adrenalina) lotului experimental, iar lotului de control o soluție salină neutră (având
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de frică sau bucurie) e necesar să fie dublată de factori cognitivi. Emoția și eticheta lor pot să apară doar atunci când sunt integrați într-o unitate cei doi factori: activarea fiziologică și momentul cognitiv. Teoriile cognitiv-fiziologice susțin că o stare emoțională este produsul interacțiunii între două componente: o activare fiziologică marcată de o activare simpatică ridicată și o cunoaștere a cauzei activării. În timp ce prima componentă e nespecifică, ea determinând intensitatea proceselor emoționale, informația e cea care determină calitatea stării afective. 5
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și momentul cognitiv. Teoriile cognitiv-fiziologice susțin că o stare emoțională este produsul interacțiunii între două componente: o activare fiziologică marcată de o activare simpatică ridicată și o cunoaștere a cauzei activării. În timp ce prima componentă e nespecifică, ea determinând intensitatea proceselor emoționale, informația e cea care determină calitatea stării afective. 5. Metode de investigare a proceselor afective Acestea sunt clasificate obișnuit în metode de impresie și de expresie (Roșca, Al., 1971, p. 292). Prin metodele de impresie se studiază modifică rile care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
avea de rezolvat o problemă să înțeleagă situația în care se afla. Secundele treceau, și Breemeg stătea acolo, privindu-l fix. Așa că lui Gosseyn i se păru că era timpul să facă ceva practic; el neavând nimic comun cu realitatea emoțională care-l ținea nemișcat pe celălalt. Ceea ce spuse el, avea legătură cu realitatea sa, mult mai simplă: - Cât mai e până să ajung la Stabiliment? - Uhhh! făcu Breemeg. Dacă așa ceva era posibil, omul păru să se albească și mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
efectul asupra Reginei - Mame - Strala a tot ceea ce faci tu." Un zâmbet slab păru să însoțească gândul de final: Dacă tu ai să fii primul Gosseyn care face dragoste cu o femeie, ai face bine să nu mai ratezi preliminariile emoționale mai rău ca prima dată." Gosseyn Trei nu comentă. Termină cu încălțatul pantofilor. După care se ridică și deschise ușa. Îl zări imediat pe Enin care se afla în salon împreună cu Dan Lyttle. Băiatul îl văzu și explică: - Uaau, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ardei copți și cel de portocale, brazi înalți de Crăciun și cartoane cu ouă de Paști, „Cutezătorii“ și „Vaillant“, PET-uri și sticle de bere depozitate-n pivniță sau pe balcon. Evoluam timorat, striviți de mutra lui Ceaușescu și-amintirile emoționale din cortexul prefrontal. Motivațiile străluceau rar, deconectate de restul vieții, ca o lampă scoasă din priză și dusă-n pod. Locul nostru nu era nici pe Google, nici în Wikipedia, nici măcar în cazanul cu vieți și cuvinte de lemn al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mă născusem pe vremea lui Bălcescu. Știam să deosebesc realitatea de poveștile frumoase din cărți, asta era meseria mea. Cincisprezece, douăzeci, treizeci de ani de observații asidue (uneori și de experiențe) mă convinseseră că proiectam zadarnic pachetul meu de informații emoționale spre lumea din jur. Nu găseam ce trebuie, trimiteam zadarnic semnale în spațiu, ca telescopul uriaș din Puerto Arecibo, care îi caută și-astăzi pe extratereștri. Nimic nu se potrivea, între iradierile mele ipotetice de iubire și lumea ce defila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și frumoase. Formula este urmarea relației tradiționale bine-frumos, în spirit antic, reapărută cu putere în orizontul spiritual al Renașterii. O altă cauză este sporirea sensibilității și conștiinței estetice a omului de cultură al epocii. „Prin armonia, perfecțiunea și calitatea lor emoțională, literele sunt în același timp pulchrae.” Asocierea între instrucție, studii și ideea de frumos se generalizează. Evoluția implicită sau explicită de la cultural spre estetic proprie literelor frumoase reprezintă un adevărat punct nodal al biografiei ideii de literatură. Anticipații, mai mult
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
teme și subiecte naționale. Fenomenul constituie și un simptom de laicizare. Procesul de laicizare început din perioada anterioară se intensifică. Omul baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată. [...] Barocul produce deci o mistică civilă, formalistă, estetizată.” Literatura laică constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie literară, de unde și identificarea sa definitivă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
distingem între manipulare și non-manipulare. Avem de a face cu manipularea discursivă atunci când: se utilizează tehnici de folosire a resurselor textuale pentru a schimba opinii, atitudini și comportamente, prin inducere în eroare, prin înșelătorie sau prin specularea abuzivă a dimensiunii emoționale a ființei umane; se violează regulile sociale ale condițiilor de producere acceptate într-un anumit context specific prin impunerea unor practici sociale ilegitime sau neacceptate; scopul propriu, recunoscut social, al unui tip de discurs este înlocuit în mod ilegitim. III
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pagina 2, are o suprafață de circa 4 ori cât un A4. Restul materialelor sunt mai mici, dar prezintă doar aspecte particulare ale evenimentului. 4. titluri, enunțuri și imagini folosite: Primul material este lipsit de imagini și are un titlu emoțional, compătimitor: "Românie, biată Românie". Mesajele din articole sunt constatativ-evaluative: "ieri s-a mai prăbușit un mit! Cel al iubirii fierbinți dintre popor și tătucul Traian Băsescu; Agitația de la Universitate s-a vrut o demonstrație de forță politică. Nu și-a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acțiunea receptorului și avantajarea dimensiunii non-raționale a ființei umane. Mecanismul manipulării prin discurs trimite la tehnici de folosire a resurselor textuale pentru a schimba opinii, atitudini și comportamente, prin inducere în eroare, prin înșelătorie sau prin specularea abuzivă a dimensiunii emoționale a ființei umane. De asemenea, implică încălcarea regulilor sociale ale condițiilor de producere acceptate într-un anumit context specific și înlocuirea în mod ilegitim a scopului propriu unui tip de discurs. IX.3. Finalitatea operațională Analiza manipulării prin discursul jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
încearcă să le înțeleagă și să le compare cu propriile interese, aspirații, preferințe, dorințe și posibilități, precum și cu propriul sistem de valori. El își dezvoltă abilitățile, stabilește o rețea socială și o relație cu un mentor, dând piept cu solicitările emoționale de la începutul de carieră. După opinia specialiștilor în domeniu, pentru majoritatea oamenilor, acest stadiu durează până în jurul vârstei de 25 de ani. Uniii autori, însă, plasează acest stadiu între 15-25 de ani sau, chiar peste acest interval, între 30-35 de
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
mai puțin impus și chiar o stagnare. Cercetătorii în domeniu caracterizează, uneori, ultimii ani ai vieții active ca find o perioadă de declin cu o implicare mai redusă din partea individului, deoarece pregătirea pentru pensionare poate genera o retragere psihologică sau emoțională din organizație cu mult înainte ca separarea fizică să aibă loc. „Cu toate că eliberarea poate constitui pentru individ un eveniment plăcut sau mai puțin plăcut, aceasta poate lua, totuși, forme multiple sau variate. De exemplu, pot fi încredințate și acceptate roluri
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
stilului, lupta pentru ocuparea unui loc, dezacord în privința mentalității, elementelor morale, scopurilor, metodelor, rolurilor. Conflictul constituie o componentă naturală, inevitabilă a vieții sociale a fiecărui individ. După Mayer, B. (2000), conflictul poate fi descris multidimensional, cu accent pe dimensiunile cognitive, emoționale și comportamental/ acționale. Cu cât conflictul capătă accente mai intense, natura acestuia pe oricare din cele trei dimensiuni va afecta celelalte două. Schimbarea intensității conflictului într-una din arii nu garantează și modificarea celorlalte, ceea ce arată caracterul impredictibil al conflictelor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
intențiilor; • Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale; • Rezultatele conflictului. 5 1. Incompatibilitate sau opoziție potențială 2. Personalizarea/ conceptualizarea 3. Definirea intențiilor 4. Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale 5. Rezultatele conflictului Condiții antecedente: *Comunicare; * Structură; * Variabile personale. Conflict perceput cognitiv și/ sau conflict trăit emoțional Intenții de rezolvare a conflictului: * Competiția; * Colaborarea; * Compromisul; * Evitarea; * Adaptarea. * Conflict deschis (exprimat); * Comportamentul celuilalt; * Propriul comportame nt. Creșterea performanței grupului sau organizației sau Scăderea performanței grupului sau organizației. 4. Tipuri de conflicte Elevii trebuie ajutați să înțeleagă care sunt
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
a vieții zilnice; • Tratarea conflictului poate fi realizată pe căi pozitive sau negative 14 • Abordat pozitiv, conflictul poate avea rezultate creative, ajutând la cunoașterea de sine, creând schimbări, energii noi; Abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive (emoțional, fizic, psihic); • Arta de a face față conflictelor poate fi învățată; exersată, practic îmbunătățește comunicarea, negocierea, facilitatea, medierea conflictelor; • Situațiile conflictuale trebuiesc definite clar, deoarece soluția de rezolvare va fi mai ușor de găsit; • În rezolvarea unui conflict sunt importante
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea în vedere atât aspectul cantitativ, cât și calitativ. b) Principalele procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent pe emoțiile superioare; învățare independentă
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Memorarea se circumscrie scopului de comunicare, acela de a înțelege și reține un mesaj transmis, astfel ea nu trebuie să fie afectată de viteza cu care citim. Reușim să memorăm mai ușor informații simple, clare, concise, sistematizate, legate de sfera emoțională a personalității cititorului. Facultățile intelectuale sunt stimulate foarte puternic prin instrumentul citirii rapide, fiecare dintre noi poate deveni foarte bun în acest domeniu, poate avea o memorie mai bună, poate deveni mai productiv și mai rapid în munca sa.
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
de "vivisecție" analitică a națiunii (Renan, 1990, p. 8), Delavrancea îmbrățișează o atitudine pasională, mai degrabă a unui demiurg oratoric al Națiunii decât proprie chirurgului analitic al fenomenului național. Analogiile organiciste sunt încărcate cu maximă forță persuasivă atunci când sunt manipulate emoțional pentru a descrie rănile carnale pricinuite ființei naționale de actuala situație politică. V-am spus odinioară că munții Carpați sunt șira spinărei a poporului românesc. D'o parte și de alta se întind coastele aceleași ființe. Astăzi mai mult de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adânci, se aude sângele gâlgâind... Trosnește și ne doare. Ne doare, căci loviturile se dau ființei noastre care se revoltă la fite-ce lovitură (Delavrancea, 192-, pp. 16-17). Nu ne putem decât imagina, printr-un exercițiu de empatie istorică, ce impact emoțional trebuie să fi avut astfel de cuvinte în mintea impresionabilă a copiilor către care oratorul își împrăștia emisiunea discursivă. Intenția emitentului era, fără îndoială, aceea de a transfigura, de a produce o epifanie colectivă, care să le reveleze intern celor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Întreaga literatură didactică a interbelicului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
grea decât putea să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri (un mileaniu de năvăliri). Ea sădi în inima Românului răbdarea, răbdarea de mucenic până la clipa mântuirii (Constaninescu, 1928, p. 57). Dintr-un alt pasaj, la fel de tensionat emoțional, pot fi desprinse temele excepționalismului românesc, martirologia românească, tragismul destinului național sau pe cea a blestemului istoriei românești: Istoria poporului nostru cuprinde dintre cele mai dramatice întâmplări care au atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o regiune vitregă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]