8,512 matches
-
sau mai puțin previzibili, tendințele se pot schimba în mod brusc. Un exemplu ar fi ceea ce s-a întâmplat la sfârșitul anilor cincizeci când creșterea consumului individual de vin în Franța s-a modificat substanțial pe parcursul unui singur an. Această incertitudine îi determină pe cei de la ONIVINS și INRA să continue studiile de cercetare într-un ritm cincinal. Capitolul VI VINUL ȘI EUROPA Civilizația vinului reprezintă baza culturală a Europei. Copiii lui Dionisos și cei ai lui Noe au răspândit vița
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ca esențial în practica managerială, omul fiind secundar. „Proiectul sistemelor tehnico-centrice este demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați într-un mod mecanicist, ca o problemă de importanță secundară. Muncitorul este văzut ca o pacoste, o șansă de incertitudine, ca un rău necesar”<footnote Kidd, Paul, Organization, People, and Technology in European Manufacturing, Commission of the European Communites, vol III, Brusells, 1990, p. 2. footnote>. H. Ford, cel care a dus mai departe principiile taylorismului prin introducerea benzii rulante
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
factorul timp, necesar schimbării mentalităților, obiceiurilor, comportamentelor etc. 8) Resursele umane sunt capabile a se bloca, a intra în criză, a introduce noi factori de risc. Omul este, prin comportamentul său, cel mai important factor de generare a riscurilor și incertitudinilor, ca urmare nu numai a limitelor inerente cunoașterii, ci și ca rezultat al unor interese, scopuri, obiective care contrazic cerințele unor acțiuni raționale, bine elaborate pe baza unor calcule de eficacitate greșit fundamentate. Între egoism și altruism, între pasivism și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de muncă, studiindu-se aspectele raționale, aspiraționale, managementul resurselor umane căpătând un aspect previzional. C) Anii 1990 Demersul managementului resurselor umane se structurează tot mai mult pe aspectele previzionale, recrutarea se corelează de procesele de formare a oamenilor în vederea evitării incertitudinilor, apărând termenul de „angajabilitate”. Managementul previzional al eficienței competențelor (MPEC) poate fi definit ca un demers de inginerie a resurselor umane, care constă în a concepe, realiza și a controla politicile și practicile vizând reducerea în mod anticipat a diferențelor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mentale Examinarea proceselor mentale și a planurilor conducătorilor. Examinarea aspectelor interne prin care strategia se poate distinge Învățarea Emergență A vedea planurile de conducere a învățării. O întreprindere care învață și se adaptează poate avea succes într-o lume a incertitudinilor Puterea Negocierea Examinarea proceselor de putere și de negociere prin care se elaborează strategia în întreprindere Cultura Procese colective Strategiile derivă dintr-un proces colectiv și din cultura întreprinderii, care poate fi unică și, astfel, o sursă de avantaje Mediul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a privi aceste „școli” în dependență directă de condițiile în care ființează o organizație, de specificul activității sale. În epoci relativ stabile strategiile se pot elabora pe alte principii, diferite de cele specifice perioadelor de transformări rapide, structurale, generatoare de incertitudini și riscuri etc. Contextul strategiei. O strategie înțeleaptă depinde de modul de a înțelege contextul. Modelul de bază al managementului poate fi astfel prezentat (schema 19). Schema 19. Contextul de bază în managementul strategic<footnote Ibidem, p. 31. footnote> Contextul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Tabloul reflectă tragismul condiției umane, al existenței care include în succesiunea sa gloria și declinul, triumful perisabil al Iubirii, cât și imposibilitatea de a fixa un reper solid existenței mundane. Accentul lui Verona cade, ca și la Klimt, pe dimensiunea incertitudinii și iluzoriului existenței. Catalogul Expoziției de pictură Emilian Lăzărescu 246 oferă și câteva reproduceri, făra a menționa și titlul tablourilor, iar două dintre ele atrag atenția, pentru caracterul lor simbolist și fantast în același timp. Într-unul dintre tablouri, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abisal, având ca expresie isteria. Există pe de altă parte iconuri ale unei feminități intens spiritualizate până la dematerializare, însă o bună parte dintre acestea sugerează pierderea unei identități sexuale, devin captive unei fragilități care le proiectează într-un orizont de incertitudine. Faptul echivalează cu încercarea de a proiecta un rol prestigios, un model prin care feminitatea este dezarmată de arsenalul sexualității sale pentru a îmbrăca un veșmânt angelic. Această direcție nu elimină complet virtualitățile punitive ale sexualității și păstrează adesea ambiguitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căci după indicațiile sale a fost executat întreg mobilierul. Geneza și semnificația plăcilor tronului era știută doar de cei inițiați. Privite de departe, liniile lor vagi, noroase, schițau pentru orice alt neprevenit simple figurații confuze, ermetice. Văzându-l cuprins de incertitudini, poate și de perplexitate, maestrul îl întreba atunci cu politețe: "Știi ce e? ?! E Thalassa arzând la marginea mării"573. Fumigațiile și encomionul nu lipsesc, masca în ghips a lui Dante este acompaniată gemelar de bustul în bronz al poetului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
denumește fenomenul studiat de Triplett drept „facilitare socială”. Gabriel Tarde impune termenul de imitație În științele sociale (1893-1904). Muzafer Sherif (1936) studiază fenomenele ce se petrec În cadrul grupurilor și ajunge la concluzia că prin preluarea normei de grup persoanele elimină incertitudinea. În anul 1958 Kurt Lewin folosește conferința și discuția de grup pentru a schimba atitudinea unui grup de persoane față de un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În dinamica influenței sociale. Ce este asertivitatea? Opțiunea individului pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
crizei instituțiilor sociale, a conflictelor sociale, în lupta pentru putere pot fi utilizate masiv formulări distorsionate ale unor probleme-cauză. Asemenea formulări distorsionate pot constitui un important mecanism de deturnare a atenției cauzelor reale, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Formularea problemelor-cauză au deci adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Senatului, înlocuirea sistemului bicameral cu unul unicameral etc. Teorema 6: Pe un deficit de cunoaștere a cauzelor problemelor-stare, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali, un instrument de luptă politică, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Metode de analiză a problemelor sociale Nu există o metodologie coerentă de analiză a problemelor sociale, deși sunt unele elemente ale acesteia. Este nevoie de o structurare a metodelor deja existente de analiză a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Editura Viața Românească, Iași. Stere, C., 1907-1908/1996, Social-Democratism sau Poporanism?, Editura Porto-Franco, Galați. Wagner, Peter, 1994, A Sociology of Modernity: Liberty and Discipline, Routledge, New York. Zamfir, C. (coord.), 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Zamfir, C., 1990, Incertitudinea. O perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, C., 1999, Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Texte alese, Cantes, Iași. Zeletin, Ș., 1925/1991, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Editura Cultura națională, București. Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu Teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și dumnezeirea transcendentă (apud So, 1990). În lumina teoriei weberiene, religia este sursa „unui etos spiritual sau sistem central de valori care influențează apoi toate segmentele sociale, însă nu la fel”, cum cred moderniștii. Deja tranziția este pusă sub semnul incertitudinii, iar sursa ei nu mai e raportată la o societate externă, ci, cum spune Davis, la centre spirituale interne, ca fiind singurele capabile să susțină procese durabile de dezvoltare într-o societate. În această linie de gândire, Davis propune imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Marea Britanie, dublată de „disputa globalizării”, disputa politică din jurul celei „de-a treia căi”, în variantă americană (Clinton, 2002) sau în variantă britanică (Blair, 2001), disputa din jurul „guvernării mondiale” (Rasmussen, 2003; Socialist International, 2003), opuse autoreglării pieței mondiale - toate aceste incertitudini legate de capitalismul viitorului au împiedicat intelectualitatea occidentală să cadă de acord asupra unui model de „capitalism bun”. În plus, în vreme ce comunismul a fost o problemă globală de primă însemnătate, postcomunismul a fost repede catalogat ca o problematică regională, de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
informație, în dezvoltarea unor mecanisme de mediere a conflictelor, asigurarea accesului la educație pentru toți, restructurarea economică astfel încât toate grupurile sociale să aibă acces la controlul resurselor, ca și descentralizarea. Informația cât mai completă tinde să elimine conflictele, prin diminuarea incertitudinii cauzate de necunoașterea intențiilor celuilalt, și permite dezvoltarea unor relații între grupuri în scopul exploatării găurilor structurale. Promovarea toleranței conduce și ea la creșterea numărului legăturilor sociale, ca și a raportului dintre capitalul social de legătură și cel de separare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru prezentări ale literaturii dedicate încrederii). Pentru Sztompka, „încrederea este un pariu despre acțiunile viitoare ale celorlalți care pot afecta situația proprie” (p. 25), constituindu-se ca o formă de control asupra acestor acțiuni, ca un mijloc de eliminare a incertitudinii. Lipsa de încredere duce, astfel, spre căutarea unor substitute ale acesteia, pentru a menține predictibilitatea și controlul asupra mediului înconjurător în limite acceptabile. Astfel de substitute sunt fatalismul, providențialismul, corupția, creșterea vigilenței, litigiozitatea accentuată, închiderea societății (ghetoizarea), paternalizarea și căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
finalul acesteia prezentau o probabilitate de două ori mai mare de a deține legături puternice cu ceilalți participanți decât cei ce s-au retras mai devreme. În același timp, rețele interpersonale dense măresc audiența unei invitații la participare și scad incertitudinea cu privire la mobilizare (McAdam, Paulsen, 1993), rezultat valabil și în vecinătăți sau în organizații, care furnizează rețelele necesare. În aceeași linie, Kim și Bearman (1997) au concluzionat că interesul actorilor pentru producerea bunului colectiv sporește dacă sunt conectați la actori cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
8). Abandonarea certitudinilor absolute creatoare de legitimitate dar și de comoditate intelectuală caracterizează întreaga expunere; autorii nu se feresc să afirme că "nu știm foarte multe lucruri despre istoria secolelor care au urmat" (p. 10). Această atitudine, de recunoaștere a incertitudinii, constituie o premieră în manualistica românească. Mai mult, lucrarea poate fi înțeleasă ca un contra-manual, conceput deliberat împotriva dogmatismului tradițional, autorii fiind perfect conștienți de îndepărtarea radicală pe care au întreprins-o. De pildă, în loc să se conformeze tradiției și să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
performanțelor. Corespunzător modelelor de tratare a informațiilor, R. Rigel citat de V. Horghidan în ,,Psihomotricitatea”, (2000), se disting cinci etape succesive în învățarea unei sarcini motrice: cognitivă, preparatorie, activă, evolutivă și mnemonică. Etapa cognitivă are funcția principală de diminuare a incertitudinii. Profesorul sau antrenorul explică, demonstrează și organizează baza materială și secvențele de acțiune pentru ca elevul sau sportivul să înțeleagă sarcina învățării, să poată detecta și prelucra informațiile. În etapa premergătoare se răspunde întrebărilor: „ce faceți?” și „cum faceți?”, răspunsul motric
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acest nord minunat al Moldovei, 14 ani și ca dirijor și în calitate de director după aceea. În ce an a debutat festivalul? Festivalul nu l-am înființat eu, ci Radu Palade. Eu am urmat după el. Au fost câțiva ani de incertitudini, de căutări, mă rog... Un lucru care trebuia făcut și anume acolo, la rădăcina muzicii românești, adică acolo unde s-a născut George Enescu. Trebuia făcut Festivalul Enescu și an de an el a rezistat și a adunat mulți muzicieni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
EN ISO 13686 - Gaz natural. Definirea calității; SR ISO/TS 16922 - Gaz natural. Ghid pentru odorizarea gazelor; SR EN 14291 - Soluții spumante pentru detectarea scurgerilor la instalațiile de gaze; SR EN ISO 6974 (serie) - Gaz natural. Determinarea compoziției cu o incertitudine definită prin cromatografie în faza gazoasă; STAS 9312 - Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte. Prescripții de proiectare; SR EN 416-1 - Tuburi radiante suspendate, echipate cu un singur arzător, care utilizează combustibili gazoși, pentru alte utilizări decât cele casnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225762_a_227091]
-
organizatorii schemelor de testare a competenței și dovezi ale plăților efectuate sau în format electronic - rapoartele de evaluare emise de organizatorul schemei de testare a competenței, care să conțină indici statistici specifici laboratorului pentru analizele cantitative (CV, Bias, scor Z, incertitudinea valorii atribuite) sau evaluarea și indici statistici pentru programele de control extern semicantitative (ex: proteine speciale latex), calitative ordinale (ex: sumar urină) și calitative nominale (ex: grupe sânge, identificare bacterii). 4. Actele doveditoare pentru participarea de cel puțin 4 ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262547_a_263876]
-
de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor; ... b) folosință mai puțin sensibilă a terenurilor include toate utilizările industriale și comerciale existente, precum și suprafețele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor; ... c) în cazul în care există incertitudini asupra încadrării unei folosințe de teren, se vor considera concentrațiile pragurilor de alertă și de intervenție pentru folosințele sensibile ale terenurilor. ... Articolul 9 Relevanță pragurilor de alertă și de intervenție va determina următoarele măsuri: a) situațiile în care concentrațiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255254_a_256583]
-
de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor; ... b) folosință mai puțin sensibilă a terenurilor include toate utilizările industriale și comerciale existente, precum și suprafețele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor; ... c) în cazul în care există incertitudini asupra încadrării unei folosințe de teren, se vor considera concentrațiile pragurilor de alertă și de intervenție pentru folosințele sensibile ale terenurilor. ... Articolul 9 Relevanță pragurilor de alertă și de intervenție va determina următoarele măsuri: a) situațiile în care concentrațiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255258_a_256587]