8,371 matches
-
o dramă, inventată în parte de autor, inspirat și de romanele lui Stendhal, Balzac, Flaubert, Turgheniev, Lev Tolstoi. E drama familiilor în care există o prea mare diferență de vârstă și de nivel cultural între soți, cu o rezolvare oarecum inedită: „bovarica” Smaragda sfârșește în ipostaza de cenzor al moralității obștei, dar și într-un persistent resentiment față de fiul ei. Cei doi capătă în carte o fizionomie memorabilă, cu toate că pe alocuri naratorul cedează pasul moralistului ce expune „cazul” ex cathedra, preocupat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
universul distopiei, printr-un exercițiu de supraviețuire. Autorul Desperado își croiește drum prin disperare către speranță. A fi Desperado nu are nicio legătură cu a dispera. Din contră, creatorul Desperado este în plin proces de descoperire a unor moduri literare inedite și a unui nou model existențial. 1.3. Ficțiunea Desperado Adevăr sau ficțiune? Henry James scria că opera de artă trebuie să aproximeze adevărul. Joyce, Woolf și Eliot au restrâns aria la adevărul cuvântului. Literal vorbind, cine poate spune că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și experiment. Romanul britanic este practic aria cea mai inventivă din literatura contemporană. Trăsăturile care îl scot în evidență sunt: * Dorința de noutate cu orice preț: orice procedeu e util și toate se amestecă, singurul scop fiind obținerea unei rețete inedite, romanul absolut. * Discursul slobod, clar și dezinhibat de tabu-uri: limbajul romanesc se colorează cu registre dintre cele mai variate, de la argou la descrieri necenzurate de senzualitate. * Textul poticnit, narațiunea dezlânată și întreruptă: prezentul nu numai că nu are speranță
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
moderniste. O oază de poezie tradițională în creația unui poet care a declarat război tuturor procedeelor tocite de vreme, Possum deschide o ușă secretă în labirintul interior al lui Eliot. Old Possum's Book of Practical Cats e o imagine inedită în peisajul interior al temătorului Eliot, o imagine a lumii văzute prin ochii adultului care privește tandru la un copil, care și el, la rândul lui, uluit și amuzat la culme, ascultă istorii cu pisici. Încrâncenarea cronică a lui Eliot
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Timorul de Est. Nu m-a surprins deloc mărturisirea lui Graham Swift cu ani în urmă, că n-a văzut în viața lui aria știută ca "the Fens", spre dezamăgirea echipei de televiziune care spera că el le va indica un decor inedit pentru filmare. LV. Citești ce spun criticii despre opera ta? Te interesează părerile lor? Dacă da, ce fel de critică preferi? TM. Nu mă interesează să citesc critică, iar ceea ce s-a scris despre mine e în mare parte rizibil
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
imagini și după o vreme înțelege că imaginile sunt insule de înțeles, adunate într-un suflet. The Slant Door afirmă că "puterea cea mare o are tăcerea". Chiar asta și ești, un poet mut, a cărui însingurare e o experiență inedită pentru lector... GS. Ai perfectă dreptate și mă înfioară ce spui. Sentimentul meu este că "eul" meu, cât sunt eu de conștient de el, plutește peste toate, detașat. Ființa mea fizică e departe de a lăsa această impresie, dar mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere Dezvoltarea cordului este un fenomen inedit care surprinde prin precocitatea debutului și rapiditatea derulării etapelor morfogenetice permițându-i să funcționeze încă de la sfârșitul săptămânii a treia a embriogenezei. Pulsațiile tubului cardiac primitiv asigură circulația placentară și vitelină și se pare că poziția rostrală, anterioară discului embrionar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și, nu în ultimul rând, în funcție de registrul de limbă. În cadrul limbii literare, restricțiile morfosintactice și semantice sunt mai pregnante, în timp ce limbajul familiar și argotic (pătruns în presa scrisă, pe forumuri, în conversațiile uzuale) manifestă o mai mare permisivitate, cultivând construcțiile inedite și foarte expresive. Proprietățile de structură și de sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1 de N2 structuri care nu formează totuși un ansamblu unitar, omogen. O distincție fundamentală în interiorul acestei construcții
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
la decesul persoanei. culoarea! Mult mai frecvent însă apar pe prima poziție nume de boli care nu desemnează o afecțiune reală a referentului, ci funcționează ca insultă (vezi infra, 5.2.3., adjective ca handicapat, retardat, drogat, anorexică). Un fenomen inedit îl reprezintă trecerea dinspre invectiva cu centru verbal sau nominal înspre tiparul analizat. Structura N1 de N2 cu invectivă în prima poziție există în limba franceză (conform analizei lui Gaatone 1988: 170−171): cette sapristi de roue, un nom de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în direcția construirii unor sintagme dintre cele mai diverse, fapt ce constituie o dovadă a productivității structurii. Rezumăm aici principalele observații formulate cu privire la uzul tiparului (Det) N1 de N2 în stadiul actual al limbii: ● presa și comunicările orale cultivă creațiile inedite, foarte expresive și uneori surprinzătoare prin incompatibilitățile semantice; gramatical, toate formațiile noi se construiesc pe baza acelorași tipuri de substructuri menționate deja pentru (Det) N1 de N2 (vezi supra, 3.1.); ● disponibilitatea în direcția construirii unor sintagme cât mai expresive
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
s-a remarcat printr-o cultură temeinică, prin judicioasa raportare a literaturii române la alte literaturi europene, prin discernământ critic și putere de sinteză. Studiile sale de istorie literară formulează deseori puncte de vedere noi ori aduc unele contribuții documentare inedite. Fantasticul în proza lui Eminescu, Dramaturgia lui Delavrancea, Contribuții la soarta, în Principate, a antologiei de poezie românească scoasă de Henry Stanley în 1856, Ecouri ale operei lui Romain Rolland în România sau Eminescu despre cultură, civilizație, artă și literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
camion cu ajutoare umanitare. Din 1990 este o prezență viguroasă în presa românească (articole, eseuri, interviuri, texte memorialistice, intervenții polemice, fragmente de roman etc.). Îi sunt editate (sau reeditate) aproape toate cărțile, precum și file de jurnal sau alte texte vechi, inedite. Face traduceri (din Alexandre Kojève, Maurice Blanchot, Jacques Derrida). Redobândește cetățenia română și, cu toate că își păstrează domiciliul stabil în Franța, periodic vine, pentru intervale de timp destul de lungi, acasă. Nu mai poate fi perceput ca exilat, ci ca un scriitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
publicistica pe teme literare, culturale, morale etc., nu lipsită de accente polemice (Destin cu popești. Șotroane, 2001). Sub titlul Prin gaura cheii, în 2001 îi sunt reeditate culegerile de proză scurtă apărute în România înainte de exil, alături de o seamă de inedite (extrase din manuscrisele anilor ’50-’60) și de pagini publicate doar în reviste. Artizan marcant, în anii ’60, al sincronizării cu literatura universală modernă, șef de școală literară, ulterior franctiror neobosit pe frontul înnoirii prozei, precursor al textualismului optzecist, perfect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
, publicație apărută la București în 1977, ca supliment al „Almanahului literar”, redactor fiind Mircea Micu. Versuri publică A. I. Zăinescu, Dan Mutașcu, Tiberiu Utan, Nicolae Nasta, Rusalin Mureșanu, un text inedit aparținându-i lui Simion Stolnicu. Secțiunea de proză este acoperită de Fănuș Neagu (Covorul violet), Leonida Teodorescu, Mircea Sântimbreanu, Emil Manu, Gh. Pituț, Adrian Rogoz ș.a. Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei propun o interesantă Carte de citire, carte de iubire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285282_a_286611]
-
Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un ton glumeț, caracteristice, de altfel, creațiilor populare. Înșiră-te mărgărite cu dalbe flori aurite, Împărăția Arăpușchii sau Răsplata Sfintei Sâmbete sunt câteva basme semnificative, chiar dacă nu dezvoltă motive inedite. Trei i-au fost traduse în franceză de Jules Brun. Snoavele valorizează același ton popular vioi, ce le sporește savoarea. Se poate constata că S. s-a străduit, ca și Al. Vasiliu, I. G. Sbiera sau Ion Pop-Reteganul, să fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
o dispută aprigă, întinsă pe mai mulți ani, din care au ieșit la iveală informații noi, unele provenind chiar de la descendenții scriitorului. Frecventator avizat al arhivelor literaturii române moderne, P.-C. identifică alte acte importante, fonduri epistolare și chiar manuscrise inedite. Jurnalul Caietele de la miezul nopții al lui Alexandru Busuioceanu este unul dintre acestea. Întins, cu unele sincope în timp, între 1939 și 1957, mărturisire „în oglindă” nuanțată și pe alocuri amară, deznădăjduită autoscopie în special în anii exilului spaniol, jurnalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
Problemele controversate (1973). În 1996 tipărește în facsimil color manuscrisul versiunii originale slavone a Învățăturilor..., păstrat parțial la Biblioteca Națională din Sofia, transcrierea și traducerea în română aparținând lui G. Mihăilă. Puncte de vedere originale, interpretări noi și date istorico-literare inedite se află și în antologia Literatura română veche (1402-1647), alcătuită împreună cu G. Mihăilă (I-II, 1969). Conceput din perspectiva opiniilor lui Z. despre rolul de excepție al culturii române în aria ortodoxiei și în evoluția istorică a lumii europene este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
1976), reunite, împreună cu Decor penitent, în volumul Împărăția de seară (1979), încununat cu Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Poeziile ulterioare au fost incluse în volumele Trecerea (1981) și Dogma (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), întreaga creație poetică, inclusiv ciclul inedit Intrarea în legendă, fiind reeditată în antologia cu acest titlu din 1990. Între volumul Decor penitent și cele care i-au succedat după două decenii de tăcere, există diferențe sensibile. Prin cartea de debut, C. se înscria în noua tonalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
Al. Sihleanu, Ion Păun-Pincio). De menționat comentariul lui Stelian I. Constantinescu (directorul revistei „Farul” din Dorohoi) la ideile despre artă ale lui Marie-Jean Guyau, ca și debutul cu versuri al tinerei Olimpia Teodoru, sub pseudonimul Olteo. Se mai publică versuri inedite de B. P. Hasdeu (Renaștere), epigrame de Const. C. Braiesku, parabole de C. Costăchescu și câteva traduceri din Lamartine (realizate de Traian Antohi), Carmen Sylva (de G. Coșbuc) și Mounet-Sully (aparținând lui Octavian Moșescu). Ilustrațiile sunt asigurate de Victor Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
universurilor poetice cărora li se schițează anatomia - Ileana Mălăncioiu și Dan Laurențiu, Ștefan Aug. Doinaș, A.E. Baconsky și Victoria Ana Tăușan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Ursachi sau Ioana Ieronim -, analiza se desfășoară în orizonturi de referință ample. Făcând înserieri inedite, depistând afinități contrastive, sugerând simetrii, I. identifică lumile poetice, proiectându-le după aceea în spațiul literar autohton și în cel european. Familiar cu poezia, el nu este mai puțin la curent cu poeticile. Cronicile dedicate eseiștilor și criticilor trădează totdeauna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
a modela experiența în forme noi și diferite, capacitatea de a percepe mediul în mod plastic și de a comunica altora experiența unică rezultatăˮ ( I. A. Taylor, 1959) sau ˮcapacitatea de a imagina răspunsuri la probleme, de a elabora soluții inedite și originaleˮ (E. Limbos, 1988 ). Ajungem la concluzia că noutatea, originalitatea, ingeniozitatea și valoarea teoretică sau practică reprezintă trăsături esențiale ale activității creatoare. O trăsătură de bază de care trebuie să dea dovadă un cadru didactic este și creativitatea, pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
perioadă cât mai lungă de timp, suspendarea judecății (generarea cât mai multor idei fără a le evalua pe loc), gândirea deschisă (încercarea de a găsi cât mai multe relații între diverse idei), memoria precisă, spargerea scenariilor (renunțarea la habitudini), percepția inedită, folosirea trucurilor (a indiciilor care pot conduce către idei noi). Performanța creativă presupune și un anumit nivel al inteligenței. Foarte multe cercetări s-au orientat către determinarea relațiilor dintre creativitate și inteligență, iar răspunsurile au fost dintre cele mai diferite
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
actualitatea și în care să poată fi citiți autori din toate generațiile și texte de toate genurile. Această opțiune pentru echilibru și diversitate este evidentă, de pildă, în cazul poeziei apărute aici de-a lungul anilor. Pot fi întâlnite creații inedite ale unor importanți poeți interbelici: Vasile Voiculescu (Epidaur, Maturitate, 10/1965; Palatul de marmură neagră, Aur, Ghețarul, Chiparosul din Lido, Deznădăjduirea Oceanului, 9/1970), Ion Vinea (Ispită, Retorsus, 10/1965) ș.a. Apar grupaje lirice, uneori ample, ale unor poeți de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
epico-eseistice au apărut constant, începând cu 1974, la rubrica „Rondul de noapte”. Cu toate că spațiul ce i se acordă este mai redus, dramaturgia este prezentă în sumarul revistei prin câteva titluri demne de reținut: drama istorică Dimitrie Cantemir de Eusebiu Camilar (inedită, 11/1973), poemul dramatic Steaua Zimbrului de Valeriu Anania și în special o serie de fragmente din piesele lui George Genoiu (În colivie, Casa noastră, Conversație în oglindă). Un loc privilegiat în economia publicației îl dețin critica și istoria literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Dinescu (1, 2/1984). Cealaltă intenție a revistei, de reactualizare critică a moștenirii literare, este demonstrată de numerele omagiale consacrate clasicilor, de evocarea sistematică a unor scriitori din prima jumătate a veacului al XX-lea și de restituirea unor texte inedite ale acestora. Contribuțiile istorico-literare și exegetice nu sunt deloc puține și între ele se numără cele ale lui Vladimir Streinu (Sadoveanu, 7/1966), Al. Piru (Viața lui Vasile Alecsandri), Mihai Drăgan (Programul critic al lui Ibrăileanu), I. Constantinescu (comentarii eminesciene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]