8,741 matches
-
mai tarziu. Cu toate acestea, discursurile constituie substanță doctrinar] esențial] pentru analiză problemelor etice într-o viziune budist]. Deși nu reprezint] un tratat bine închegat în materie de etic] filosofic], discursurile conțin abord]ri teoretice asupra unor probleme etice fundamentale. Ins], dincolo de analiză rațional] a acestor probleme, Buddha a dovedit un interes consecvent și pentru aspectele practice ale eticii, privit] ca mod de viat] și că traiectorie bine conturat], a c]rei finalitate o reprezint] eliberarea de suferinț]. Pe lang] evidențierea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine, afectând viața de familie și pe cea a colectivit]ții. Buddha a condamnat hedonismul pur prin argumente psihologice și etice. De asemenea, a criticat și atitudinea unor materialiști, care nu credeau în existența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era împotriva senzualit]ții pure și a automutil]rii, considerând metodă lui ca fiind una de mijloc. Cel dintâi Adev]r Sfânt este acela al suferinței, al doilea desemneaz] intensificarea suferinței, al treilea reprezint] încetarea suferinței (nirvana), iar ultimul constituie ins]și metodă de a pune cap]ț suferinței (Nobilă C]rare în Opt Trepte). Această din urm] prezint] urm]toarele aspecte: 1) înțelegere corect], 2) gândire dreapt], 3) vorbire dreapt], 4) manifestare decent], 5) trai decent, 6) efort drept, 7
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivelor care au determinat-o. Dac] este generat] de l]comie, ur] și minciun], va fi în mod evident o acțiune imoral] sau negativ], iar dac] este motivat] de generozitate, de compasiune și de înțelepciune, va fi o acțiune pozitiv]. Ins] este necesar s] observăm consecințele acțiunii atât asupra celorlalți, cât și asupra propriei persoane, întrucat ambele aspecte joac] un rol important în procesul de evaluare. Cuvântul cetan³ (din dialectul pali) se traduce, de obicei, prin motiv, ins] el desemneaz] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o acțiune pozitiv]. Ins] este necesar s] observăm consecințele acțiunii atât asupra celorlalți, cât și asupra propriei persoane, întrucat ambele aspecte joac] un rol important în procesul de evaluare. Cuvântul cetan³ (din dialectul pali) se traduce, de obicei, prin motiv, ins] el desemneaz] o noțiune mai complex], acoperind atât motivul și intenția, cât și consecințele care decurg din acestea. Potrivit legii cauzalit]ții etice, dac] cineva ofer] unui om nec]jit o sum] de bani, se produc, la nivel psihologic, urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Din perspectiv] teleologic], etică budist] pune mare accent pe acțiunea în beneficiul material și spiritual al celorlalți. Însuși Buddha este descris ca fiind o persoan] preocupat] de fericirea și bun]starea oamenilor. În general, etică budist] deține o poziție utilitarist], ins] aceast] caracteristic] nu este una de natur] hedonist] (tipurile de utilitarism sunt discutate în capitolul 20, „Utilitatea și binele”). În mod cert, Buddha ar adopta o atitudine critic] fâț] de interesul pentru senzualitatea pur] și fâț] de orice încercare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subliniaz], de asemenea, și rolul datoriilor și al obligațiilor în contexte relevante. Sig³l½v³da Sutta prezint] datoriile și obligațiile p]rinților și ale copiilor, ale soților, ale profesorilor și înv]ț]ceilor, precum și obligațiile fâț] de prieteni și pustnici. Aici sunt ins] prezentate obligații reciproce, măi degrab] decât concepte cu privire la drepturile omului. În primul rând, pentru c] abordarea drepturilor și obligațiilor din perspectiv] budist] este mai mult umanist] decât legal]. În al doilea rând, deși a considerat drepturile și obligațiile ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iv. Perspectiva budist] cu privire la locul ocupat de cunoaștere și adev]r în etic] În situațiile cotidiene, valoarea unei afirmații de genul: „Pe masa mea se afl] o carte roșie” poate fi verificat] în funcție de criteriul adev]rului sau al falsit]ții. Ins], în domeniul eticii întâlnim afirmații precum: „Nu e bine s] ucizi”, „s] furi e un lucru r]u”, „a greșit pentru c] nu s-a dus la întâlnire” și așa mai departe. Deși aceste trei afirmații sunt similare celei dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din acea vreme. Etică budist] prezint] o larg] deschidere spre naturalism și se poate spune c] anumite tipuri de certitudini servesc drept suport afirmațiilor morale. Astfel, în etică budist] nu exist] nici o leg]tur] logic] între faptele reale și valori, ins] exist] mai multe tipuri specifice de relevant] potrivit c]rora evenimentele confer] o anumit] bâz] valorilor. Într-o alt] perspectiv], conceptul de dukkha este situat la intersecția dintre o serie de adev]ruri și evaluarea acestora. Un termen cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
confer] o anumit] bâz] valorilor. Într-o alt] perspectiv], conceptul de dukkha este situat la intersecția dintre o serie de adev]ruri și evaluarea acestora. Un termen cum este dukkha descrie o stare de lucruri sau natură st]rilor omenești; ins] din perspectiva Celor Patru Adev]ruri Sfinte, el se refer] la ceea ce trebuie cunoscut, abandonat sau împlinit. Cel dintâi Adev]r Sfânt sugereaz] faptul c] dukkha trebuie împlinit]; al doilea sugereaz] abandonul; cel de-al treilea adev]r revine la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dukkha trebuie împlinit]; al doilea sugereaz] abandonul; cel de-al treilea adev]r revine la ideea împlinirii, în timp ce, potrivit celui de-al patrulea adev]r, cunoașterea despre dukkha trebuie extins] și modelat] în mod progresiv, asfel încât s] culmineze cu ins]și starea de dukkha. Prin urmare, etică budist] susține dou] idei: pe de o parte, faptele sunt importante în înțelegerea valorilor, iar pe de alt] parte, anumite concepte fundamentale, cum ar fi dukkha, par a fi situate la confluenta dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite pot fi obținute prin percepția senzorial], prin autoanaliz], prin observarea celorlalți etc. Ins] alte informații, cum ar fi consecințele faptelor asupra vieții viitoare, dep]șesc puterea noastr] de înțelegere. Budismul accept] ideea c] exist] mai multe trepte în dezvoltarea spiritual] și c] diferențele dintre percepția obișnuit] și cea extrasenzorial] sunt mai degrab] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate da un r]spuns tuturor problemelor; dimpotriv] a fost un adept al experimentalismului, percepând faptele așa cum acestea ap]reau în lumea real]. Dar în opinia sa, faptele reale prezint] o semnificație aparte în virtutea doctrinei budiste, semnificație ce reiese din ins]și natura lucrurilor, nefiind impus] din exterior. v. Budismul că etic] a valorii și a viciului Ca sistem etic preocupat de dezvoltarea moral] a omului, budismul a studiat atât natură st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sublinieze inutilitatea r]zboaielor. Le-a interzis c]lug]rilor s] se înroleze în armat], dar și s] lucreze p]mântul, întrucât ar fi putut pune în pericol viața insectelor. În ceea ce privește consumul de carne, a l]sat posibilitatea de alegere; ins], orice om dominat de sentimentul compasiunii ar trebui s] fie înclinat spre vegetarianism. În anumite împrejur]ri, însuși Buddha împreun] cu alti c]lug]ri se l]sau în milă semenilor, mergând pe str]zi și prin piețe și așteptând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în termenii stilului de viat] la care face referire Buddha. În timp ce c]lug]rul nu are alt] avere în afara propriilor haine și a vasului pentru hran], omul de rând este încurajat s] depun] eforturi pentru bun]starea proprie. Averea trebuie, ins], agonisit] pe cale cinstit], prin îndemânare și perseverent]. Importante pentru buna ei p]strare sunt și resursele de rezerv], precum și traiul cump]țâț, în limitele posibilit]ților fiec]ruia. Astfel, Buddha condamn] atât viața mizer] (s]r]cia), cât și extravaganța
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ților fiec]ruia. Astfel, Buddha condamn] atât viața mizer] (s]r]cia), cât și extravaganța, stabilind câteva criterii pentru un trai decent. Omul obișnuit are dreptul la proprietate și la îmbog]țire în vederea asigur]rii unei vieți îndestulate familiei sale, ins] nu pentru a încuraja l]comia, zgârcenia ori setea de avere. Mai mult decât atât, ideea de a-i ajuta pe cei lipsiți, sau de a împ]rți din avere s]racilor, a fost acceptat] chiar și de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evident] în plan etic, dat] fiind leg]tură lor cu înv]ț]turile ezoterice. Termenul Zen este echivalentul cuvântului dhy³na din limba sanscrit], care înseamn] meditație. Originea să se reg]sește în Chină, fiind asociat cu prec]dere practicii meditative. Ins] este cu totul opus codurilor de conduit] moral] și ritualurilor practicate prin forță convenționalismului. Atunci când o tradiție devine prea stufoas] în reguli, coduri și proceduri, „metodă” se poate transforma într-un „scop” în sine. În plus, prolifica orientare filosofic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de gandire a omului. Gânditorii chinezi percep acțiunea uman] în mod diferit; în viziunea lor, aceasta nu este motivat] nici de capacitatea de gândire, nici de concepții sau dorințe. Gândirea chinez] este mai înclinat] spre aspecte sociale. Umanitatea are ea ins]și un caracter social. Ființă uman] are o conduit] social] (tao). Gânditorii chinezi au reflectat asupra modului de p]strare, transmitere sau adaptare a acestei conduite prin intermediul discursului public cu scop orientativ. Scriitorii chinezi moderni au tradus cuvântul „etic]” printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod], etichet]; exist] mai multe moduri de a trage cu arcul; de asemenea, exist] orient]ri economice și modalit]ți de gandire prudent]. Tao și te pot avea și conotații negative, de exemplu, atunci când vorbim despre mijloacele folosite de oponenți. Ins] majoritatea scriitorilor chinezi folosesc termenul tao cu referire la propriul sistem de orientare comportamental] și având în vedere perspectiva social]. În traduceri, tao - calea (orientarea) - apare de regul] că o descriere precis] prin prezența articolului hoț]rât, care lipsește în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la formule tipice de adresare, la ținută de doliu și chiar la comportamentul în timpul mesei. Confucius nu abordeaz] acest concept în manier] critic]; nu ridic] problemă necesit]ții de a urma tocmai aceste norme convenționale (aspect întâlnit în etică socratic]); ins] este conștient de faptul c] normele convenționale variaz] de la un domeniu la altul și de la o perioad] de timp la alta. Filosofii chinezi ai epocii și-au exprimat punctele de vedere diferite și asupra termenului i (moral]). În sens strict
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de la o perioad] de timp la alta. Filosofii chinezi ai epocii și-au exprimat punctele de vedere diferite și asupra termenului i (moral]). În sens strict, termenul înseamn] corectitudine; într-o abordare deontologic], sensul este acela de obligație. Eu ins] evit acest sens din urm], întrucat gânditorii chinezi nu și-au împ]rțit modelele orientative în reguli cu caracter de sentinț]. Aceștia nu individualizeaz] obligațiile și datoriile în modul în care o facem noi. Conceptul i trebuie înțeles că form
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se opune moralei utilitariste a lui Mo Tzi (li comportând o scriere diferit]) și moralei intuitive (ren i) a lui Mencius. Confucius nu a pledat nici pentru conținutul C]rții codului Li, nici pentru autoritatea să de orientare. A insistat ins] pe o dilem] de natur] practic], si anume modalitatea de a sesiza corect orientarea din limbajul unui text și de a folosi cartea cu scopul de a ne formă propriile virtuți, prin însușirea conduitei (orient]rii) propuse de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conduc]tori, îndrum]tori spirituali, p]rinți și fii. Pornind de la aceste modele vom ajunge și noi s] ne cunoaștem rolurile, mai ales c] dorința de integrare a acestora în propria persoan] reprezint] o tr]s]tur] ce decurge din ins]și natura social] a ființei umane. Devenim umani în întregime prin extinderea rolurilor pe care le deținem și des]vârșiți prin m]iestria cu care le juc]m. Oficierea unui ritual prezint] o asociere de sens cu interpretarea unei compoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
formarea caracterului presupune integrarea unui ritual (li) în propriile roluri. Ren (umanismul), concept înv]luit oarecum în mister, asigur] realizarea corespunz]toare a lui tao (orientarea, conduită). Abilitatea interpretativ] trebuie separat] de codul conform c]ruia se realizeaz] interpretarea propriu-zis], ins] este, totuși, necesar] p]strarea unei leg]turi strânse cu acesta. Caracterul uman presupune existența unei intuiții interpretative. Nu putem vorbi despre instrucțiuni precise în materie de ren, acestea fiind ele însele supuse interpret]rii. De aceea, reprezint] un dat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mencius și Lao Tzi 1) Mencius: conduită natural] Mencius a tr]it în vremea când școală format] de c]tre Mo Tzi a devenit un curent filosofic larg r]spândit și o important] fort] politic], fiind în opoziție cu confucianismul. Ins] Mencius nu a agreat nici extinderea gândirii lui Mo Tzi și nici ideile lui Yangzhu, adept al consecvențialismului. De la acesta, Mencius a p]strat doar ideea potrivit c]reia limbajul este o form] de materializare a egoismului. În viziunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]