8,637 matches
-
dar urmele sale încă mai pot fi văzute. Un alt element adăugat mai târziu, care nu se mai regăsește în prezent poate fi considerat și copertina ce proteja scările de la intrarea în biserică. De asemenea a fost înlăturat și ""ochiul"" inserat în acoperișul de șindrilă. Pictura acestei biserici este una dintre cele mai bine păstrate picturi din bisericile de lemn ale Sălajului. Zugravul Nechita, căruia i-a fost atribuită opera, a utilizat un program iconografic în mare parte asemănător cu cel
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
de o boltă sub forma unui sfert de sferă, realizată din lemn. Pereții interiori erau tencuiți, ulterior pictați. S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era pictată în albastru, fiind reprezentate steluțe. Printre acestea au fost inserate patru medalioane în care erau reprezentați sfinți. Decorul albastru cu steluțe era utilizat și în cazul bolții absidei altarului.
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
paranteze. Câteva utilizări ale șabloanelor, cum ar fi funcția codice 2, au fost mai devreme suplinite de către preprocesor prin intermediul macrourilor. De exemplu, iată un cod macro pentru codice 2: Macrourile și șabloanele sunt amândouă translatate în timpul compilării. Codul unui macro este întotdeauna inserat în program în locul unde apare un apel către acesta; pe când șabloanele sunt tratate ca funcții, deși compilatorul poate decide să insereze pe loc cod în loc de un apel de funcție, dacă consideră acest lucru oportun. Astfel macroinstrucțiunile și șabloanele funcție nu
Șablon (programare) () [Corola-website/Science/309480_a_310809]
-
iată un cod macro pentru codice 2: Macrourile și șabloanele sunt amândouă translatate în timpul compilării. Codul unui macro este întotdeauna inserat în program în locul unde apare un apel către acesta; pe când șabloanele sunt tratate ca funcții, deși compilatorul poate decide să insereze pe loc cod în loc de un apel de funcție, dacă consideră acest lucru oportun. Astfel macroinstrucțiunile și șabloanele funcție nu constituie o corvoadă în plus la momentrul execuției. În orice caz, șabloanele sunt în general considerate ca fiind o îmbunătățire a
Șablon (programare) () [Corola-website/Science/309480_a_310809]
-
ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea"; filiforma, ca la frunzele submerse de "Ranunculus aquatilis" (piciorul-cocoșului-de-apă). Filotaxia reprezintă modul de dispoziție a frunzelor pe tulpina. Inserția frunzelor pe tulpina se face în dreptul nodurilor; la un nod se pot inseră una sau mai multe frunze, într-o ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. Prin punctele de inserție ale frunzelor se poate duce o linie în
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Iisus nu s-a reclamat doar ca salvator al "poporului ales" ci, al întregii omeniri, al oamenilor de pretutindeni, indiferent de zona geografică, religie etc. Din predicile sale au atras îndeosebi atenția, pe lângă ideea menționată, și altele care se vor insera și ele, doctrinei și spiritului creștinismului. Așa, de pildă, au fost cele referitoare la posibilitatea mântuirii omului printr-o profundă transformare spirituală care însemna, de fapt, acceptarea necondiționată, dincolo de orice îndoială, a conținutului și formei reprezentărilor, îndemnurilor, poruncilor, ideilor din
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
tabele sau interogări în același formular. De exemplu, doriți să vedeți date despre client, dar, în același timp, să vedeți și informații despre comenzile clientului. Subformularele sunt un instrument util pentru acest lucru. Un subformular este un formular care se inserează în alt formular. Formularul primar se cheamă formular principal, iar formularul din interiorul formularului se numește subformular. O combinație formular/subformular este denumită uneori formular ierarhic, formular coordonator/detaliu sau formular părinte/fiu. Formularul principal și subformularul din acest tip
Microsoft Access () [Corola-website/Science/304919_a_306248]
-
și ai Comitetului de Conducere al Automobil Clubului Român se număra Mihai Șuțu-președinte onorific, prințul GEORGE VALENTIN BIBESCU-președinte, G. ASSAN-vicepreședinte și ALEXANDRU DARVARI - secretar și casier. Automobil Clubul Român a fost al zecelea club automobilistic din Europa. Evenimentul a fost inserat și în ziarul “Universul”, din 6 aprilie 1904, prin următorul text: “Aseară a avut loc la Otelul Boulevard o întâlnire a mai multor amatori care au pus bazele unei societăți automobilistice”. După câteva zile de la constituire la 9 aprilie 1904
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
text care conține următorul text: Începând un fișier gol (fără nume), comanda „a” va adăuga text (de la "append"). De remarcat faptul că toate comenzile ed sunt formate dintr-o singură literă. Comanda „a” pune ed în "modul inserare" ("insert mode"), inserând caracterele care urmează până la linia care conține doar un singur punct. Cele două linii care sunt introduse înainte de punctul singur pe linie ajung în fișierul tampon. Comanda „2i” apelează de asemenea modul inserare și va insera textul introdus (în acest
Ed () [Corola-website/Science/305552_a_306881]
-
modul inserare" ("insert mode"), inserând caracterele care urmează până la linia care conține doar un singur punct. Cele două linii care sunt introduse înainte de punctul singur pe linie ajung în fișierul tampon. Comanda „2i” apelează de asemenea modul inserare și va insera textul introdus (în acest caz o singură linie goală) înainte de linia a doua. Toate comenzile pot fi prefixate de un număr de linie pentru a opera pe acea linie. În comanda „1,$l”, l vine de la comanda de listare ("list
Ed () [Corola-website/Science/305552_a_306881]
-
unui document (dacă acțiunea asociată este de tipul "deschide sursa") sau se poate afișa acel document (dacă acțiunea asociată este "deschide documentul formatat"). Hipermedia s-a dezvoltat prin îmbogățirea cu elemente de multimedia a structurii hipertext, în care se pot insera legături (linkuri) către elemente video, audio, grafice sau de text. Hipermedia desemnează o rețea de texte și medii de natură diferită, ca noduri informaționale interconectate, prin care utilizatorul se poate deplasa cu ușurință, punctând cu mouse-ul o succesiune de legături
Hipertext () [Corola-website/Science/306367_a_307696]
-
din luna aprilie, 2014 și până în luna octombrie, 2014, ultima serie (a VI-a), după cartea lui Ion Mocioi Din istoria literaturii Din creația literară Brâncușiologie Monografie Istoria artei Istorie Folclor Alte cărți Comunicările la manifestările culturale și științifice sunt inserate în volumul omagial. Fiind numeroase, amintim doar că: Publicațiile gorjene îi publică frecvent articolele documentare, fie mai vechi, fie mai noi. Ion Mocioi a activat în amândouă legislaturile în Comisia Permanentă de Politică Externă. Ca senator a fost membru plin
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
și cânta triumful revoluțiunii printr-un imn, de care s-a vorbit în organele de publicitate ale epocii”. Este vorba de un document Nr. 1184 din 30 iulie 1848 și publicat în „Monitorul Roman” Nr. 14 din 26 august 1848, inserat în colecția „Anul 1848 în Principatele Române”, în care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandă al districtului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, fratele căpitanului de pompieri Pavel Zăgănescu, eroul bătăliei din Dealul Spirii, raporta Ministrului Treburilor din Lăuntrul Țării Românești, cadrul
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
care va fi catalogată mai târziu ca "Sonata nr. 1 pentru pian". La început, structura cea mai obișnuită a unei sonate era: În primii ani ai perioadei clasice, au fost compuse și sonate în două părți, cu o mișcare dansantă inserată înainte de partea lentă, ca în sonatele pentru pian nr. 6 și 7 ale lui Joseph Haydn. Sonatele lui Wolfgang Amadeus Mozart au fost compuse în marea majoritate în trei părți, în timp ce alți compozitori, ca Luigi Boccherini, au realizat sonate pentru
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
rit catolic nu pot fi considerați de origine etnică română”; eliberarea de certificate false - pe care se specifică „etnia maghiară”; îndepărtarea catolicilor din funcții publice pe motivul că „nu sunt români”; în unele manuale de istorie, geografie și religie erau inserate epitete jignitoare la adresa catolicilor moldoveni; reclamații tendențioase la Ministerele de Interne, cel al Cultelor și al Apărării, împotriva unor preoți și credincioși catolici etc. Pentru a lupta cu aceste discriminări la adresa populației catolice din Moldova, episcopul Mihai Robu a adresat
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
mii), documente de muzică tipărită (66 de mii), cărți și publicații periodice din domeniul muzicii. Colecția include toate genurile de muzică clasică și modernă. Aici sunt prezente creații muzicale din diferite timpuri ale diferitor popoare. Colecție de arte și hărți inserează 193 mii de documente, inclusiv albume, reproduceri de artă, afișe, cărți poștale, stampe, fotografii etc. Extrem de variată este colecția de albume de artă, însumând lucrări din toate domeniile artelor. Printre rarități sunt: albume din seria “Classici dell’arte Rizzoli”, cărți
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
All Markets”("Ora 4 de dimineață") din Madrid, Spania, editată în engleză și difuzată în 154 de țări ale lumii, publică în nr. 4 (aprilie 2008), coperta 1, fotografia scriitorului, cu statueta care simbolizează Premiul Internațional „Steaua Calității”, categoria Aur, inserând și alte cinci imagini fotografice în cuprinsul revistei. ISBN 978-606-676-677-7 ISBN 978-606-676-717-9 Ion Anton a întreținut pagini și rubrici permanente în „Literatura și Arta” și „Florile Dalbe” ("Orizont ecologic", "Patrimoniu", "Căderea pe gânduri", "De ce?" ș.a.) La rubrica " De ce?" din pagina
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
Pentru tipărirea versiunii rearanjate a tabelului, se poate utiliza direct web-browser Print option; opțiunea „Versiune de tipărit” de la „trusa de unelte” din stânga paginii, se poate folosi numai pentru tipărirea versiunii de bază.În cadrul tabelului, acolo unde se impunea, s-au inserat note de subsol cu rolul de a explica, fie conținutul unor câmpuri din tabel, fie terminologia științifică din text sau anumite ambiguități.Rândurile din cadrul tabelului, ce conțin informații despre lucrări srise în colaborare cu alți autori sunt colorate în galben
Lista publicațiilor științifice ale lui Albert Einstein () [Corola-website/Science/314080_a_315409]
-
Einstein, autorizate personal de către autor. Sunt prezentate primele ediții ale traducerilor cu menționarea traducătorului, a editorului și anului apariției. Titlul traducerii este urmat de traducerea în limba română; pentru titlurile originale, tipărite cu alte caractere decât cele latine, s-a inserat și transliterarea românească. Informații cu privire la edițiile ulterioare se găsesc în ultima coloană, tot aici apar legăturile spre lucrarea originală prin indicii Schilpp. The following references are drawn from Abraham Pais' biography of Albert Einstein, "Subtle is the Lord"; see the
Lista publicațiilor științifice ale lui Albert Einstein () [Corola-website/Science/314080_a_315409]
-
în mod obiectiv, amănunte despre circulația baladei sau despre soarta variantelor din Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat sau Transilvania, Vasile Alecsandri nu putea să-i ofere decât o locație vrânceană. În 1866 însă, în culegerea "Poezii populare ale românilor", Vasile Alecsandri inserează o notă în care afirmă că „Această baladă a Dolcăi, precum și aceea a Mioriței, le-am cules din gura unui baciu, anume Udrea, de la stâna de pe muntele Ceahlău ... la anul 1842 ... ”. Nu voia astfel decât să apropie obârșia Mioriței de
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
folclorului - , se considerau firești și chiar necesare anumite retușuri ale textelor, pentru a le reda strălucirea dintâi, pentru a le descoji de rugină. Un exemplu notoriu este balada "Novac și corbul", în care Alecsandri a ținut cu tot dinadinsul să insereze numele unificatorului Mihai Viteazul, socotind că vremurile cer o astfel de pomenire și atmosfera unionistă trebuia întreținută în rândul maselor cu orice preț. Uzând de autoritatea și faima de care se bucura, Alecsandri a îndrăznit mai mult și a creat
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
George Călinescu (1899-1965) clasifică, analizează și cerne valorile literare. Deși nu urmărește fenomenul folcloristic decât în maniera în care acesta a constituit o sursă de inspirație pentru scriitori și poeți, George Călinescu găsește pentru Miorița un discurs lapidar dar genial, inserând-o în ciclul celor patru mituri ale literaturii române: „Al doilea mit, cu ecoul cel mai larg, e Miorița, cu punctul de plecare în cântecul bătrânesc publicat de Vasile Alecsandri. Proporțiile mitului au crescut în vremea din urmă până într-
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Editurii Academiei Române (1964), A. Fochi (1920-1985) realizează o sinteză a tuturor ipotezelor, teoriilor, tezelor și ideilor legate de Miorița, corespunzător perioadei 1850-1950, propune o tipologie exhaustivă și trece în revistă câteva repere ale fenomenului cultural generat de baladă. În final inserează prima antologie națională a variantelor din ambele versiuni (baladă și colind), o parte deja publicate, altele inedite, în total 930 de documente (702 variante complete, 123 de fragmente și 105 „informații de circulație”) - „lucru care este fără precedent, atât în
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
alpin, vârful și pădurea). "Versiunea-baladă", în incipitul căreia ciobanii coboară la vale, declanșează, din acest punct de vedere, un paradox, din pricina faptului că tânărul ciobănel își menține această dorință în ciuda schimbării decorului epic. În culegerea sa de folclor, Tit Bud insera o notă în cuprinsul glosarului referitor la termenul "buhași" = “brad bătrân; la munte, colibele se acopereau cu scoarțe de buhași ce se aduceau din provol (= vale, povârniș). Dacă păcurarul moare în munte, nu-l aduc în sat să-l îngroape
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi. Construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]