9,370 matches
-
ținutul Botoșani. Măsurile luate de stolnicul Constantin Kogălniceanu după 1767pentr „a ridica și așeza în vatra satului pe oamenii ce șed împrăștiați pe moșie”, cât și inundațiile catastrofale care au avut loc în această perioadă în zona satului Costești din lunca inundabilă a râului Siret, au determinat ca o parte din locuitorii acestui sat dă-l părăsească și să se stabilească în partea nordică a satului Corni în zona care și astăzi poartă denumirea de Costești. Noul grup de locuințe s-
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
defrișarea pădurii. Pe harta manuscris întocmită de Hora von Otzellowitz la 1790, intitulată „Brouillon oder Original Aufname der funf Moldavichen Districten", foaia nr. 9 nord, sunt trecute localitățile Korny între dealurile Viei-Corneț (împădurit si Lupărie (parțial împădurit) și Costeșty în lunca Siretului în apropierea confluenței Gârlei Morii cu râul Siret. Creșterea demografică determină dezvoltarea teritorială a vetrelor celor două sate vecine Corni și Costești până la unirea lor, fapt petrecut în jurul anului 1800. Satul unit a luat numele satului mai mare și
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare, ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei și Sitnei au un conținut ridicat de nisip grosier, astfel solurile evoluate pe ele sunt
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare, ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei și Sitnei au un conținut ridicat de nisip grosier, astfel solurile evoluate pe ele sunt bine drenate fiind aluviosoluri. Teritoriul comunei Mihai Eminescu este străbătut de pâraiele Dresleuca și Sitna aparținând bazinului hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
din iazurile Dracșani și Burla, precum și pârâul Ursoaia. Iazul Dracșani este format prin zăgăzuirea văii râului Sitna și are o suprafață de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din Moldova după Brateș. Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din scurgerea Sitnei, pe a cărui curs se află. Vegetația acvatică este foarte puțină și se găsește
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
de 4240 ha, reprezentând 0,85 % din teritoriul județului Botoșani. Relieful se caracterizează în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul și sud-vestul Europei. Dupa datele termice de la stația
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
spre pământ frânând în trepte. Pe sol este tăcută și înaintează pe furiș. Este oaspete de vară și nu prea numeros. Poate rămâne și iarna în câmpiile din estul țării, dar și în văile largi. Vara cântă prin păduri, prin luncă și prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
87 ha vii, 2,53 ha livezi, 18,36 ha drumuri și 25,90 ha construcții. Cele mai mari înălțimi le au dealurile “ La podiș”-176m și “Dealul Popii” - 179,2 m, iar cea mai mica înălțime este înregistrată în Lunca Jijiei, fiind de cca. 60 m. Satul a luat ființă în anul 1920, numele fiindu-i dat în cinstea victoriei armatelor române care au luptat împotriva Germaniei în timpul Primului Război Mondial.
Victoria (Hlipiceni), Botoșani () [Corola-website/Science/300930_a_302259]
-
a cuciulățenilor este Combinatul Lafarge-Romcim care produce ciment, folosind piatră de calcar din cariera locală de pe dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, "Poiana Popii" și "După Pleașă" fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
sud a satului Cernești, stânga văii Sitnei, s-au descoperit: o ceașcă de lut cu două toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos la
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Lunca Câlnicului (în maghiară "Farkasvágó"- denumirea din 1878) este un sat în comuna Prejmer din județul Brașov, Transilvania, România. Satul Lunca Câlnicului este situat în partea nord-estică a județului Brașov, pe malul stâng al râului Negru, la confluența acestuia cu Oltul
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
Lunca Câlnicului (în maghiară "Farkasvágó"- denumirea din 1878) este un sat în comuna Prejmer din județul Brașov, Transilvania, România. Satul Lunca Câlnicului este situat în partea nord-estică a județului Brașov, pe malul stâng al râului Negru, la confluența acestuia cu Oltul, pe DN11, la o altitudinea de 500-550m. Coordonatele geografice 25-43 longitudine estică și 45-43 latitudine nordică plasează așezarea Lunca Câlnicului
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
Satul Lunca Câlnicului este situat în partea nord-estică a județului Brașov, pe malul stâng al râului Negru, la confluența acestuia cu Oltul, pe DN11, la o altitudinea de 500-550m. Coordonatele geografice 25-43 longitudine estică și 45-43 latitudine nordică plasează așezarea Lunca Câlnicului la nord de Brașov, pe drumul național DN11 (Brașov- Târgu Secuiesc) Satul are formă dreptunghiulară cu bazele la nord și sud; la vest se învecinează cu satul Dobolii de Jos, comuna Ilieni; la nord-est cu comuna Chichiș, satul aparținător
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
vest se învecinează cu satul Dobolii de Jos, comuna Ilieni; la nord-est cu comuna Chichiș, satul aparținător Băcel; la sud-est cu comuna Prejmer și la sud-vest cu satul Podul Olt, comuna Hărman. Relieful este o depresiune intercarpatică. Însăși denumirea de "Luncă" spune de la sine că este vorba de locul unde apa râului se revarsă din matca sa. Până în anul 1956 teritoriul satului era mlăștinos, însă, prin acțiunea de desecare a apelor, bălțile au dispărut. Terenul a fost mereu supus inundațiilor prin
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
10°C. Astfel, climatul regiunii este rece, cu ierni aspre și veri răcoroase și umede. Principalul tip de sol este solul brun - roșcat de pădure, un amestec de branciog. Cuprinde o zonă mare, de la comună în direcția sudului către Purcăreni. Lunca Câlnicului are un sol format din aluviuni și lăcoviști. Pe suprafețe mici, aproape de Olt și Răul Negru, se întâlnește cernoziom.
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
Muntenia, România. Satul Horia este cel mai tânăr sat component al comunei Surdila Greci. El a luat ființă și s-a format ca vatră de localitate în jurul anilor 1945-1947. Inundațiile din acești ani au făcut ca locuitorii unor așezări din lunca inundabilă a râului Buzău să fugă din calea apelor și să caute alte zone mai ridicate care să-i ferească de acest pericol. Așa se face ca cea mai mare parte a satului Nisipuri, dar nu numai, să se așeze
Horia, Brăila () [Corola-website/Science/300966_a_302295]
-
puțin secolul al XIII-lea e.n. În „Țara Bârsei” și „Țara Făgărașului”, în special la Nord de râul Olt foarte multe sate și comune sunt locuite de români și sași. Numele de Șona derivă de la cuvântul german „Schönau” - în românește: "Lunca frumoasă" Fântânile de pe întinsul satului - din pârăul Crucii, ande Hâlmu, lângă casa lui Borcoman, la Valea Lascului, în fața casei ande Șerbănuț și la poarta ande Naptu, zidite cu piatră și butinee de ciment, prin construcția și amplasamentul lor sunt asemănătoare
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
centrul actual al satului sunt așezate instituțiile principale: școala generală, grădinița de copii, căminul cultural și poșta. Toate aceste instituții au sedii proprii. Localitatea Dudescu se situează în câmpul Zăvoaia și se învecinează din punct de vedere al reliefului cu lunca Călmățuiului. Câmpul Zăvoaia ocupă partea de nord a Bărăganului Central, de lângă Călmățui; are o altitudine medie de 53 m, ridicându-se cu 17 m deasupra luncii Călmățuiului; la suprafață prezintă dune alungite pe direcția NE-SV. Lunca Călmățuiului reprezintă de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
situează în câmpul Zăvoaia și se învecinează din punct de vedere al reliefului cu lunca Călmățuiului. Câmpul Zăvoaia ocupă partea de nord a Bărăganului Central, de lângă Călmățui; are o altitudine medie de 53 m, ridicându-se cu 17 m deasupra luncii Călmățuiului; la suprafață prezintă dune alungite pe direcția NE-SV. Lunca Călmățuiului reprezintă de fapt un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
al reliefului cu lunca Călmățuiului. Câmpul Zăvoaia ocupă partea de nord a Bărăganului Central, de lângă Călmățui; are o altitudine medie de 53 m, ridicându-se cu 17 m deasupra luncii Călmățuiului; la suprafață prezintă dune alungite pe direcția NE-SV. Lunca Călmățuiului reprezintă de fapt un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
dune alungite pe direcția NE-SV. Lunca Călmățuiului reprezintă de fapt un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată prin care curge Călmățuiul nu este opera lui, ci a altui râu, cu o capacitate de eroziune, transport și aluvionare mult mai puternică
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată prin care curge Călmățuiul nu este opera lui, ci a altui râu, cu o capacitate de eroziune, transport și aluvionare mult mai puternică. Dealtfel, din dreptul localității Gălbinași, lunca Buzăului este comună cu cea a Călmățuiului, prezentând numeroase
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată prin care curge Călmățuiul nu este opera lui, ci a altui râu, cu o capacitate de eroziune, transport și aluvionare mult mai puternică. Dealtfel, din dreptul localității Gălbinași, lunca Buzăului este comună cu cea a Călmățuiului, prezentând numeroase brațe părăsite. Pe teritoriu comunei Zăvoaia se întâlnește cernoziomul levigat nisipos cu pânza freatică variabilă între . Are o textură luto-nisipoasă pe cca 60% din suprafața comunei (Zona sudică a comunei) și
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]