9,417 matches
-
de bătaie. Era aproape unsprezece și jumătate. Nu mai aveam la dispoziție decât douăzeci și patru de ore. Trebuia să decid ce am de făcut în ultima mea zi de viață. Nu puteam s-o las să treacă fără rost. Afară ploua mărunt și liniștit. Dacă n-aș fi văzut picăturile de ploaie de pe streșini, n-aș fi zis că ploua. Niște copii strigau pe cineva. Fata din baie cânta un cântec, dar nu-mi dădeam seama despre ce era vorba. Posibil să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
puse la uscat erau de damă. Toate roz. Și colac peste pupăză, uscătorul mergea aproape în gol. De aceea au și bătut la ochi imediat. Mai bine ieșeam și-mi pierdeam vreo douăzeci de minute pe-afară. Continua să plouă mărunt. Parcă ploaia voia să-mi transmită un mesaj. Am deschis umbrela și am pornit fără țintă. În zona aceea liniștită am trecut pe lângă tot felul de magazine: frizerie, pâine, articole pentru surfing - ce căutau astea în Setagaya? -, tutungerie, patiserie, magazin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rea pentru cineva care-și lua rămas bun de la viață. Am fiert apă într-o oală, am scos niște roșii din frigider și le-am opărit pentru a le putea descoji ușor. Le-am amestecat cu usturoi și legume tăiate mărunt și am făcut un sos de roșii în care am băgat apoi cârnați de Strasbourg. Între timp am pregătit o salată de varză cu ardei, am făcut cafea, am tăiat niște felii de pâine pe care le-am stropit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
companiei la care lucra - verde, culoarea gazonului de pe terenul de baseball -, bluză albă, cravată neagră. O și vedeam ascultându-l pe Bob Dylan, cu gândul la ploaie. M-am gândit și eu la ploaie. Nici nu știu dacă era ploaie măruntă sau ceață. Ploua totuși. Uda melcul, gardul, vacile... Nimeni n-o putea opri, nimeni n-o putea evita. Ea cădea nestăvilită. Și continua să plouă cu-adevărat. Ploaia aceea a devenit la un moment dat o perdea opacă și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nea. — Ce vreme bună! Cerul nu e amenințător și nici nu bate vântul, zise ea râzând. Îi revenea forța văzând cu ochii, de parcă îi scosese cineva cătușele care o înlănțuiseră până atunci. S-a îndreptat singură spre mine. Cu pași mărunți. Cred cu toată convingerea că lumea cealaltă e dincolo de acest lac. Ești pregătit să plonjezi? Tot îți mai este frică? Am clătinat din cap fără să scot o vorbă. Umbra s-a aplecat să-și desfacă șireturile. Înghețăm dacă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
faptelor și, detaliu cu detaliu, pe cale de consecință, apare lovirea lor de nulitate absolută. Dacă ne raportăm la tehnicile de înființare a unei organizații anticomuniste, la exigențele diseminării ei în mulțime, la sagacitatea suplă a contactelor, la aplicarea în pași mărunți, de velur, sau după caz, în tumult tactic spre victorie , prin contraste de aspect, organizația Frontul Popular Român, nu a existat niciodată ! Din start s-a dovedit a fi, cum vom arăta mai încolo, o lighioană repentă, un rapt orgolios
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
DICTATURA, VREM LIBERTATE! și câte cele! și o alta, a Primăriei, (securității), din autoturnuri stergând fațadele din diferite părți ale Iașului cântând Savetuță ieși la poartă, pocnind de invidie pentru curajul căuzașilor. În spatele lor galeria de copii într-un joc mărunt din ghetuțe repetînd sloganuri proaspăt vopsite: vrem libertate, li-ber-ta-te, li-ber-ta-te, nașpa !! Unde oare era securitatea fluidă ca un alizeu, multiplicată în zeci de mii de informatori înarmați până în dinți cu aparatură sofisticată? Și o mostră de umor picaresc: Echipa Stoica
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cu numerele din anii imediat anteriori - față de unele subiecte cum ar fi calitatea vieții cotidiene, starea localităților țării, dar și istoria și folclorul (se militează împotriva poluării folclorului autentic), arta plastică ș.a. Se renunță treptat la subiectele și imaginile de mărunt divertisment, încercându-se apropierea de o anumită ținută estetică și responsabilitate civică chiar și a divertismentului (e promovată, de pildă, tot mai mult, muzica folk, gen cu virtuți mai degrabă rebele și novatoare). Semnează, în paginile revistei, mai cu seamă
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
noapte geroasă. Culorile sunt folosite cu discreție, în economia lucrării, voind să sugereze atmosfera aspră, hibernală. Cerul, pământul și vegetația sunt fundalurile tablourilor lui Ionel Spânu. Peisajul fascinează într-o succesiune de planuri în care cosmosul se dispersează în lucrurile mărunte. Ne recunoaștem în fiecare mișcare în tiparele ancestrale. Contează în primul rând imaginea surprinsă în diferite structuri spațial-temporale, în care linia și cerul joacă un rol important. Emoționantă este metamorfoza anotimpurilor. O toamnă încărcată de frunze moarte sufocă un spațiu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Morariu e consemnată ca secretar Octavia Lupu-Morariu. Articolul Pornim la drum afirmă: „Luxurianta eflorescență a mistificărilor se cere totuși stăvilită! Stăvilită și cu această publicație care-și ia sarcina de a înfrunta... superficialul și hatârșugul.” Rubricile obișnuite sunt „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Răboj”, „Bucovina bibliografică”. Majoritatea articolelor sunt semnate de Leca Morariu (Legenda „Spațiului mioritic”, Din caracteristica și pitorescul limbii românești, Creangă în italienește). Petru Iroaie scrie despre Alecsandrismul lui Odobescu. În numărul din 1944 Leca Morariu publică trei scrisori inedite
FOND SI FORMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287066_a_288395]
-
gând - scrie Stanciu Stoian în articolul-program -, cât și pentru viață în fața unui obiect. Cei care din motive «intelectuale» sau «antiromantice» nu vor să-l gândească sau să-l trăiască, vor rămâne pe dinafara vieții actuale.” Rubrici: „Cărți și reviste”, „Note mărunte”, „Note și polemici”. Semnează versuri Ștefan Stănescu, Al. Robot, S. M. Enciulescu, Eugen Jebeleanu (E un castel, Îngerii). Răzvan Chivăran publică un fragment de roman sub titlul Părintele Sofronie. Secțiunea publicistică găzduiește semnăturile lui Arșavir Acterian, Mircea Palodă, Stanciu Stoian. La
FREAMATUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
noapte geroasă. Culorile sunt folosite cu discreție, în economia lucrării, voind să sugereze atmosfera aspră, hibernală. Cerul, pământul și vegetația sunt fundalurile tablourilor lui Ionel Spânu. Peisajul fascinează într-o succesiune de planuri în care cosmosul se dispersează în lucrurile mărunte. Ne recunoaștem în fiecare mișcare în tiparele ancestrale. Contează în primul rând imaginea surprinsă în diferite structuri spațial-temporale, în care linia și cerul joacă un rol important. Emoționantă este metamorfoza anotimpurilor. O toamnă încărcată de frunze moarte sufocă un spațiu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
insolubile) [5], se recomandă consumul zilnic de 25-35 grame de fibre [5], alimente bogate în material de balast (balast % din partea comestibilă): aluat fraged 45%, tărâțe de grâu 45%, mac 20.5%, fasole uscată 17%, mei 13%, curmale uscate 12%, mazăre măruntă 11.9%, arahide 11.4%, linte uscată 10.6%, susan prăjit 10.4%, făină integrală de grâu 10%, făină de grâu pentru copt 9.2%, nucă de cocos 9%, fasole verde 8.8%, pâine prăjită Westafalia 8.5%, migdale amare
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Al. Gregorian Poeme de cruciat, iar Stelorian Paleologu comentează Poeme de război de Radu Gyr, Între două lumi de Mihai Ralea, Lume de ieri de I. A. Bassarabescu și Bohema de altădată de D. Karnabatt. Alte rubrici: „Cronica științifică”, „Cronica măruntă”, „Note”. G.p. conține statutele și rapoartele de activitate ale Căminului Cultural, instituție locală din rețeaua Fundației Culturale Regale „Regele Mihai”. C.H.
GAND PRAHOVEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287142_a_288471]
-
poate vorbi de o evoluție a lucrărilor, atunci ea se limitează la slăbirea presiunii clișeelor ideologice din textele publicate în anii ’50-’60, acestea fiind redirecționate către valori etice mai generale. Pentru G., orice desfășurare anecdotică, fie ea cât de măruntă, se realizează în ideea prelevării - de obicei prin înscenarea unei antiteze - a unor norme, sfaturi, învățături de ordin moral. Sursele subiectelor sunt aflate fie în realitatea măruntă, cotidiană (extrasă din medii rurale, cooperativiste, partinice, pionierești), fie în istoria îndepărtată (Ștefan
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
valori etice mai generale. Pentru G., orice desfășurare anecdotică, fie ea cât de măruntă, se realizează în ideea prelevării - de obicei prin înscenarea unei antiteze - a unor norme, sfaturi, învățături de ordin moral. Sursele subiectelor sunt aflate fie în realitatea măruntă, cotidiană (extrasă din medii rurale, cooperativiste, partinice, pionierești), fie în istoria îndepărtată (Ștefan cel Mare, Avram Iancu) sau recentă (ilegaliști comuniști în timpul celui de-al doilea război mondial). Dată fiind funcția esențial didactică a acestei literaturi, publicul predilect al lui
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
Bonifaciu Florescu, Iuliu I. Roșca, Th. M. Stoenescu și chiar M. Eminescu. La „Cantemir Vodă” i-a fost elev Ion N. Theodorescu (Tudor Arghezi), căruia i-ar fi împrumutat cărți din bogata sa bibliotecă. G. a fost unul dintre publiciștii mărunți ai epocii. În „Binele public” îi apăreau, în 1879, un studiu istoric, Familia Văcărescu, și cugetări moralizatoare - într-un limbaj cam învechit - asupra teatrului („oglindă pentru apucăturile firii”) și a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea lui
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
suntem o școală. Ceea ce voim noi a face se poate face și cu această diversitate de idei despre artă, pentru că noi dorim cu toții - punct ce ne leagă - o viață culturală a orașului nostru.” Rubricile principale sunt „Semnalizări”, „Cronica spectacolelor”, „Însemnări mărunte”. Intermitent, apar rubricile „Cronica plastică”, „Cronica politică” și „Revista revistelor”. Se tipăresc, cu precădere, scrierile membrilor grupării, uneori sub pseudonime. Versuri publică Mircea Ionescu-Quintus, Ion Tobor, Ioan Nicoară (traduceri din Charles Baudelaire, Henri de Régnier), Leonida Secrețeanu, Costin Monea, Niculae
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
Ultimul capitol, îngr. și pref. Nicolae Florescu, Cluj-Napoca, 1976; Schițe și nuvele, postfață Mircea Braga, București, 1985; Urcan bătrânul, îngr. și pref. Sergiu Pavel Dan, Cluj-Napoca, 1987; Stories, tr. și pref. Fred Năbădan, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Ovidiu Papadima, Cronica măruntă, G, 1934, 8; Ion Chinezu, Lui Pavel Dan, GR, 1937, 5-7; Radu Brateș, Pavel Dan, UR, 1937, 32; Ion Agârbiceanu, Pavel Dan, „Ofensiva română”, 1937, 47; Ovidiu Caledoniu, „Urcan bătrânul”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 145; George Popa, Literatura ardeleană de azi, „Lanuri
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri, I.L.Caragiale ș.a.). Sunt, între lacrimă și surâs, miniaturi în care se exteriorizează un anume complex afectiv. „Anecdotele”, de fapt mărunte evocări, au câteodată haz, mai mult în orice caz decât „snoavele”, niște „mucalituri” cam nesărate. Înzestrat cu bun gust, D. e un intuitiv care își valorifică în speculații pertinente o experiență trecută prin lecturi. Din cronicile lui dramatice, ca și
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
dar eficient prin finețe, precizie, scrupul documentar și echilibru. Neconcesivă cu nonvalorile (sentințele, tranșante în esență, recurg uneori la diplomația ironiei piezișe), cercetătoarea își propune, când e cazul, să pună în relief câtimea de originalitate a unor autori, fie și mărunți, cărora le decupează - și printr-o complexă situare în context - profilul. În pofida strășniciei efortului de obiectivare, fizionomia cercetătoarei capătă, în filigran, un avantajos contur. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Repere bibliografice: Al. Duțu
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
comunității evreiești din București. În Cântece pentru Lelioara, D. încearcă să dea expresie lirică trăirilor poetului-tată, care dorește să zămislească trupul de cuvânt al copilului, din imagini animate, scăldate în unda fierbinte a dragostei paterne. Inefabilul farmec al miniaturalei făpturi, măruntele sale manifestări și evoluții sunt descrise sau sugerate cu gingășie, dar și cu destulă forță plastică. Poeziile din placheta În preajma serii... (1924) se vor o definiție metaforică a unui timp-spațiu poetic, care favorizează retragerea eului în sine și conectarea la
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
să descifreze premisele gravei sale nevroze actuale, soldată cu două tentative de sinucidere, în amprenta genetică și în experiențele personale sau sociale traumatizante din trecut: de la un eveniment tragic, ieșit din comun, ca omorul involuntar comis în tinerețe, până la faptele mărunte din existența ternă de zi cu zi. Observator atent al lumii comuniste, ca și al celei postdecembriste, cu care se confruntă cu prilejul unei întoarceri temporare în România, și totodată fin examinator al mecanismelor psihologice complexe, protagonistul romanului împărtășește dubla
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
prozaismul vieții cotidiene, de banalitatea existenței, de absența idealurilor. Poezia se caracterizează de fapt printr-o mare diversitate de teme și modalități artistice, autorul trecând cu ușurință de la meditația asupra vieții și a morții la lirismul sensibil al evocării viețuitoarelor mărunte (Șopârla, Balada broaștei, Vrabia). Cultivă și pamfletul în versuri, cu adresă bine precizată, poezia sa socială fiind de cele mai multe ori una a invectivei, dar cuvintele triviale sunt adesea, ca și la Tudor Arghezi, înnobilate artistic. Dacă prima carte conținea in
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
roman, este radiografiată antifrastic și amar ultima jumătate de secol, evoluția “societății spectacolului”, a occidentalului lipsit de griji materiale dar degenerat, a moravurilor al căror libertinaj Îmbrățișează, pe urmele marchizului de Sade, crima. Evenimentele luate În considerare sunt În aparență mărunte, dar, consideră implicit autorul, singurele umane. Unul dintre ele este deschiderea În 1974 la Paris a primului club de body-building. Nu sunt omise, aidoma celebrului film al anilor nouăzeci pe care l-am amintit, Încrucișările Întâmplătoare dintre personaje și personalități
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]