11,356 matches
-
Eminescu la Biserica Sf. Ioan Valahul din Alpine, New Jersey (5 Old Dock Road, Alpine NJ 07620), ora 7.30 pm Duminică, 15 iunie: recital Eminescu în Piața României din Montréal (Rue Sewell Montréal, QC H2W 1W3), ora 2 pm Marți, 17 iunie: recital Shakespeare la Montréal, sala Pavillon de l’Entrepôt (2901 boul. St-Joseph, Lachine, H8S 4B7), ora 6.30 pm Vineri, 20 iunie: recital Eminescu-Shakespeare la Québec, Pavillon Maurice-Pollack - Université Laval (2305, rue de l’Université), ora 7.30
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93526_a_94818]
-
Argeșul”, taxat la început drept unul făcut de „foști comuniști”, devine tot mai credibil, eliberându-se din tiparele presei antedecembriste. Pentru prima dată în presa locală, inițiază câte un supliment tematic pentru fiecare zi de apariție, respectiv lunea „Argeșul sportiv”, marțea „Săgetătorul” - supliment literar artistic al ziarului Argesul din 7 ianuarie 1997, sub îngrijirea lui Mihai Golescu, Toma Biolan și Virgil Diaconu, miercurea „Argeșul economic”, joia „Argeșul în blugi”, vinerea „Argeșul ortodox”, sâmbăta „Argeșul de week-end”. Tot în această perioadă reușește
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
Marți, 31 martie 2015, a avut loc, sub patronajul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al revistei „Cronica Timpului”, cel de-al doilea Atelier de lectură și dezbatere, organizat în parteneriat cu Colegiul Național „Octav Onicescu” din București, la care au
„Sensul iubirii”, sensul creaţiei / ATELIERELE DE LECTURĂ ŞI DEZBATERE NICHITA STĂNESCU – 82 [Corola-blog/BlogPost/93545_a_94837]
-
noastre mioritice. ÎN GENUNCHI SE STĂ DOAR ÎN FAȚA LUI DUMNEZEU Printre cei care îi țin în neuitare pe Eroii Martiri, care le veghează amintirea, alături de îndureratele rude, se află permanent și primarul Elena Nandriș, grație căreia a și fost organizat, marțea precedentă, parastasul de pomenire al Eroilor Neamului ce s-au întors acasă doar prin numele de familie, dăltuite în piatra memoriei și înscrise cu sânge pe crucea simbolică din această parte a localității ce le înveșnicește neuitarea. „O mică rugăciune
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
actuala conducere a SRTv să identifice și să ia măsurile necesare pentru redresarea situației economice și pentru stabilirea unui climat normal de lucru, unica idee fiind aceea de a reduce salariile angajaților”, mai spune SPUSTV. Pe de altă parte, contactat marți de MEDIAFAX, Stelian Tănase, președintele-director general al SRTv, a spus ironic că le mulțumește reprezentanților SPUSTV pentru că intenționează să depună o plângere penală în acest caz. „Foarte bine. Le mulțumesc frumos! Asta e. Ce pot să spun? Normal ar fi
Situaţia din TVR: Sindicatul face plângere penală în cazul salariilor. Stelian Tănase: Angajaţii trebuie să fie înţelegători [Corola-blog/BlogPost/93542_a_94834]
-
nici măcar un minut întârziere. Dar așa s-a întâmplat. E regretul meu și asta este, asta s-a întâmplat. Ar trebui și ei să fie înțelegători”, a mai spus Stelian Tănase. Aproximativ 300 de angajați ai Televiziunii Române s-au adunat, marți, în curtea instituției în semn de protest față de neplata salariilor, conform legilor în vigoare și Contractului Colectiv de Muncă (CCM), au declarat pentru MEDIAFAX surse din TVR. Angajații s-au adunat în curtea instituției din București marți, în jurul prânzului, în
Situaţia din TVR: Sindicatul face plângere penală în cazul salariilor. Stelian Tănase: Angajaţii trebuie să fie înţelegători [Corola-blog/BlogPost/93542_a_94834]
-
putea sta pe scaun, săraca, stătea numai în șpagat. Pe sultan nu-l vedeam, da’ îl auzeam câteodată pe coridoare, că-i plăcea să cânte. Știa multe cântece, în toate limbile pe unde umblase el cu războaiele. Lunea cânta polci, marțea ceardașuri, miercurea doine, joia cazaciocuri și vinerea iară polci, că leșii se tot răsculau și le prindea mai ușor melodiile. La prânz, după cum era și firesc, mâncam bine, beam bine și iară ne-apuca toropeala de care îți vorbeam. După-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aveam probleme, că atunci când a văzut viziriul cum mă mișc la aparate, mi-a spus s-o țin eu tot așa, că de origine turcă îmi face el rost, dacă va fi nevoie, și de dincolo de Caucaz. Așa că într-o marți, să fi tot fost pe la orele 10, am fost trecută printr-o ușă în haremul de bază. Aici, în spatele unei perdele, mă aștepta însuși sultanul. Nu se arătă la față, dar puteam să-i văd picioarele goale până la genunchi pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mă rog, ce nu se găsea. Au fost și timpuri de glorie când răpeam nu una, ci 4-5, de era cât pe ce să trecem la musulmani. Răpeam de toate: domnițe, slujnice, jupânese, boieroaice, ba odată, țin minte, într-o marți, tata, fiind cam matol, nu s-a uitat el prea bine și a adus o babă... Fie-i stepa ușoară! - mormăiră cazacii. — ... care a și murit. De-aia zic eu - urmă Vasea - că, dacă e s-o furăm înapoi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
hatman s-a dus după un gherghef până la Kiev. Ce mai, era jale! - continuă doamna Potoțki. Bărbații la război, gherghefuri ioc, descurcă-te, femeie, cum îi ști! Și cum v-ați descurcat? - îndrăzni Iovănuț. — Stai să vezi: era într-o marți, după prânz. Eram foarte lucidă. Pe cer, nici un nor. în ogradă liniște: găinile picoteau, vacile rumegau, caii erau departe, cu Potoțki. Stăteam în picioare, în capul scărilor și deodată am simțit - nu știu dacă ai avut vreodată sentimentul acesta - cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de care vorbim o amploare tară precedent, desfășurându-se în cele mai variate medii, fără deosebire de avere, sex, cultură. Mai reușite erau, evident, balurile de gradul I la care lua parte high-life-ul Veneției și care se făceau de regulă, marțea, joia, sâmbăta și duminica, iar uneori, cu permisiunea clerului, și miercurea. Erau baluri unde, cum se zice, se punea țara la cale, unde se făceau și se probau căsătorii, se comentau ultimele cancanuri din bătăliile navale etc. Veneau apoi balurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care subzistăm ne situează în postura de colege. Surori, și încă gemene, suntem în fața Domnului; colege, în fața necazurilor. — Judicioasă explicație - observă căpitanul Tresoro. — Ne numim surorile Acetosa. Ne-am născut în comitatul Frisco - continuă Amada - într-o frumoasă zi de marți. Soarele strălucea și păsărelele... — O, dar nu-i nevoie! - zise căpitanul Tresoro. Treceți spre adolescență, singura vârstă în care... — Aveți dreptate - îl întrerupse sora ușor ciupită. Pe mine mă cheamă Fibbia. Tatăl nostru, surugiu, văzând că intrăm în adolescență și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pentru curioșii din toate părțile pământului care erau aduși cu corăbiile din exteriorul lagunei și lăsați, doar 12 ore, să admire încântătoarele monumente arhitectonice și umane agonizând într-un dulce crepuscul pe valurile blânde ale senectuții. în fiecare dimineață de marți și sâmbătă, când turiștii debarcau cu forfota lor obișnuită, sute de bătrâni venețieni, bocănind cu bastoanele, cârjele sau împingând roțile cărucioarelor pentru faza ultimă, se înghesuiau pe chei în așteptarea vizitatorilor pe care apoi, cei care mai puteau, îi conduceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
între ele, apa din pahar a devenit cenușie, iar această demonstrație a rămas pentru noi o amintire dubioasă, ceea ce a dăunat serios renumelui și așa destul de precar al surorii Augusta. Iar acest renume era știrbit de două ori pe săptămână. Marțea și vinerea. Ca urmare a vrenui păcat vechi și profund, la fiecare oră se găsea cineva să o deseneze, iar asta însemna o sută patru desene pe an, pentru că la orfelinate nu erau vacanțe. Pândea de o sută patru ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
din manuale. Mi-am imaginat întotdeauna că, dacă ar fi existat o cale aurită de mijloc, ea ar fi folosit-o. S-ar fi plimbat în sus și-n jos pe ea. Nu s-ar fi abătut de la ea decât marțea și vinerea, după desene, ca să se asigure totuși într-un fel pentru clipa când va muri. N-am vrut să aduc vorba despre sora Augusta. Și iată că, așa neprihănită și cu fața ordonată cum era, tot a reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Am întins mâna spre ei, dar nu mi i-a dat. M-a întrebat câți ani am și eu i-am zis că am cincisprezece ani. Apoi m-a întrebat dacă duceam comenzi și noaptea. I-am răspuns că da, marțea și joia. Nu a zis nimic, doar mi-a dat banii și am plecat. Seara i-am povestit lui tanti Mae ce mi se întâmplase, iar ea s-a uitat la mine cu ochii mari și mi-a zis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
moartea. Adormi cu gândul ăsta. O visă pe Rita, era în fața lui, zâmbind plină de iubire. Era ca și cum ar fi existat mai multe Rite - avea tot ochii albaștri, blândă, cu fața palidă și serioasă, o fecioară suedeză. Zilele treceau: luni, marți, miercuriă din nou trecea o săptămână și era sâmbătă din nou. Zilele mureau la fel ca oamenii. Tot și toate trebuia să moară de mai multe ori într-o singură viață. Rita a născut un băiat cu păr de păgân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
taie cocenii, să-i facă snopi și să-i care la „arman” de pe suprafața de 14 prăjini. Era instituită obligația să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători, ori când se încheia o „afacere” (închirierea de izlaz - suhat), o bucată de pădure pentru lemne de focă sau de construcție. Dacă nu era terminat lucrul la termenul stabilit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de izlaz - suhat), o bucată de pădure pentru lemne de focă sau de construcție. Dacă nu era terminat lucrul la termenul stabilit, era trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele de marți și sâmbătă, până se termina lucrul. Dacă nu mai aveau de lucru pentru acoperirea obligațiilor, erau trimiți pe moșiile proprietarilor vecini, la Ungureni. Pentru cei care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păsări, un roi de lăcuste, gândaci în grădină etc. Era, evident, o formă de sustragere de la muncă, dar în condițiile obscurantismului de atunci, „sărbătoarea” impusă de popor „a prins” și a rămas. în rândul acestora se înscriu „Joile după Paști”, Marțile după Paști, altele sunt interdicții limitate la o lucrare: nu se cosește, nu se taie lemne, nu se coase, nu se mătură etc. „Paparudele” - inițial n-au avut nimică de-a face cu religia creștină: Dansul păgân al „paparudelor”era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe cele care trebuiau aduse la poștă la Buhoci și la Filipeni. La Bacău și se dădea corespondența pe pachete și și se spunea unde să lase fiecare pachet. Luni, miercuri și vineri se mergea cu poșta la Bacău și marți, joi și sâmbătă se întorcea. Poșta nu avea un sediu și, cu siguranță, corespondența se lăsa și se aduna la primărie. Cine plătea poștașii? Probabil că tot prin primărie, chiar dacă fondurile erau de la Poștă. Mai târziu s-a făcut un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muzică a apartamentului din Plaza Real a fost prima dintre numeroase altele de-a lungul acelei veri a anului 1945 și din anii următori. În curînd, vizitele mele la apartamentul familiei Barceló deveniră aproape zilnice, mai puțin În zilele de marți și de joi, cînd Clara avea ore de muzică cu Adrián Neri. Îmi petreceam acolo ceasuri Întregi și, cu timpul, am Învățat pe de rost fiecare sală, fiecare coridor și fiecare plantă din pădurea lui don Gustavo. Umbra vîntului a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să le folosești, să scoți un pistol și să tragi, își imaginează cineva că mă va vedea pe mine și pe consilieri și pe funcționarii primăriei, urmărind pe acoperișuri pe asasinul de la miezul nopții și pe violatorul din zilele de marți sau în saloanele înaltei societăți pe hoțul cu mănușa albă. Telefonul sună, era secretara, Domnule primar, vă așteaptă mașina, Mulțumesc, spuse el, plec acum, nu știu dacă mă mai întorc azi, dacă apare vreo problemă sunați-mă la telefonul mobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
gânduri, care, de multe ori, n-au fost decât o somnolență continuă și de neînvins din care conștiința pe jumătate trează îl smulgea din când în când brusc, aveau să treacă cele trei zile care mai erau până la împlinirea termenului, marți, miercuri, joi, trei file de calendar care cu greu se desprindeau din cusătura de la miezul nopții și care apoi rămâneau ca lipide de degete, transformate într-o masă glutinoasă și informă de timp, într-un perete moale care-i rezista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
-mă, mușcă, mă! Cu mici întreruperi, așa am ținut-o până la apus. Știi ce ziceau păsările în jurul nostru?, cântau ca la nuntă, era o slujbă, una zicea că m-am născut atunci, înțelegeam și nu înțelegeam... — Mâine este a treia marți după Paști, nu vii să mă vezi la Iene, Caloiene, sunt dascălul, mă, am să cânt pe nas!, învăț lumea de ploaie. Stegarul, popa și dascălul, mă, mi-a înșirat fata, ăștia sunt cei mai importanți din Caloian, apoi, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]