9,547 matches
-
cu 62 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Bădești și Retevoești. Comuna Bădești avea un singur sat în alcătuire, cu o populație de 849 de locuitori; aici existau o moară de apă pe un iaz format de Râul Doamnei, o școală cu 45 de elevi înființată în 1883 și o biserică veche de lemn. Comuna Retevoiești, alcătuită din satele Retevoești și Gănești, avea două mori, două biserici și o școală
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
de locuitori; aici existau o moară de apă pe un iaz format de Râul Doamnei, o școală cu 45 de elevi înființată în 1883 și o biserică veche de lemn. Comuna Retevoiești, alcătuită din satele Retevoești și Gănești, avea două mori, două biserici și o școală cu 87 de elevi (dintre care 10 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Bădeni, satul ei trecând la comuna Pietroșani. Aceasta și comuna Retevoiești făceau parte din plasa Râul Doamnei a aceluiași județ
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
țărani români așezați ca și clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea terenului și creșterea animalelor. Un rol deosebit l-a avut familia Bălăceanu, care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Comuna Stolnici este, în conformitate cu prevederile legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, o comună de rangul III și se compune din următoarele sate: Compartiment de prevenire format din șef serviciu pompieri, 6
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
două laboratoare, fiind unul din edificiile cele mai moderne. Un rol deosebit de important în istoria și dezvoltarea comunei l-a avut și îl are în continuare familia Bălăceanu care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stolnici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,55%), cu o minoritate de romi (3
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
aproximativ 1 Km lungime , 10 m înălțime și 8 m lățime ) , care unește cele două coline , din stânga și din dreapta râului Dâmbovnic , fiind cunoscut și astăzi sub denumirea de , Digul Brâncoveanu“. Acesta a fost construit pentru a putea fi amenajată o moară pe apă la extremitatea răsăriteană , pe unde curge apa râului și pentru a apăra vatra satului de eventualele viituri ale râului . Se presupune că , numai un domnitor gospodar cum a fost Constantin Brâncoveanu putea să clădească așa ceva , antrenând în această
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
arheologic de la Asău, aflat pe un promontoriu la nord de stația de apă și la 150 m de șoseaua națională și care cuprinde vestigii din perioada de tranziție la Epoca Bronzului (cultura Horodiștea-Foltești). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este moara lui Mazilu, de la începutul secolului al XX-lea, din satul Asău.
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
una de mobilă, una de pielărie, una de produse chimice, una de săpun, una de sticlă, una de var, o turnătorie. În afară de aceste unități industriale, pe teritoriul județului se găseau fabrici de ape gazoase, cărămizi, țigle, fierăstraie pentru fasonat lemnul, mori sistematice, mori de apă, oțet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele. De asemenea, exista Salina Turda, unitate închisă definitiv în anul 1932. În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
mobilă, una de pielărie, una de produse chimice, una de săpun, una de sticlă, una de var, o turnătorie. În afară de aceste unități industriale, pe teritoriul județului se găseau fabrici de ape gazoase, cărămizi, țigle, fierăstraie pentru fasonat lemnul, mori sistematice, mori de apă, oțet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele. De asemenea, exista Salina Turda, unitate închisă definitiv în anul 1932. În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Palanca, Ciugheș, Ciobănușu, Brusturoasa și Beleghetu, având în total 4504 locuitori. În comună funcționau 50 de fierăstraie de apă, 4 pive de bătut sumane 11 mori de apă, o morișcă de apă pentru măcinat coajă de brad, o școală mixtă înființată în 1865 la Brusturoasa, două biserici ortodoxe (la Brusturoasa și Palanca) și una catolică la Ciugheș, iar principalii proprietari de pământuri erau D. Ghica, Eug
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
Dealu Morii (în trecut, Negulești și Blaga) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Banca, Bălănești, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Calapodești, Căuia, Dealu Morii (reședința), Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești și Tăvădărești. Comuna se află în sud-estul județului, la
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
Dealu Morii (în trecut, Negulești și Blaga) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Banca, Bălănești, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Calapodești, Căuia, Dealu Morii (reședința), Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești și Tăvădărești. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Vrancea, pe malurile Berheciului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Vultureni, Oncești, Izvoru Berheciului și Secuieni (unde
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Vultureni, Oncești, Izvoru Berheciului și Secuieni (unde se termină în DN2F) și spre sud în județul Vrancea de Corbița și Tănăsoaia și în județul Galați de Brăhășești și Gohor. La Dealu Morii, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ206A, care duce spre vest la Găiceana și spre est la Podu Turcului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dealu Morii se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
Tănăsoaia și în județul Galați de Brăhășești și Gohor. La Dealu Morii, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ206A, care duce spre vest la Găiceana și spre est la Podu Turcului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dealu Morii se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,65%). Pentru 1,24% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
plasa Berheci a județului Tecuci, și era formată din satele Blaga, Căuia de Jos, Căuia de Sus, Lărgășeni, Măldărești, Negulești și Răspochi, având în total 1314 locuitori. În comună existau o școală cu 32 de elevi deschisă în 1868, o moară de apă pe pârâul Certieni și patru biserici (la Blaga, Lărgășeni, Măldărești și Răspochi). În aceeași alcătuire este consemnată comuna de Anuarul Socec din 1925, având atunci 1945 de locuitori, și reședința în satul Blaga, și făcând parte din plasa
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
Răspochi a luat numele de "Livezile". În 1968, comuna Blaga a fost transferată la județul Bacău și a fost unită cu comuna Tăvădărești (desprinsă anterior din comuna Vultureni, aflată la nord). Comuna a luat numele de la noua reședință, satul "Dealu Morii", format atunci prin contopirea satelor Hazu și Meleșcani în jurul unui nucleu cu o evoluție recentă. Tot atunci, satul Vultureni (din comuna Tăvădărești) a luat numele de "Calapodești" pentru a fi diferențiat de reședința comunei vecine; satele Livezile, Căuia de Jos
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
fi diferențiat de reședința comunei vecine; satele Livezile, Căuia de Jos și Căuia de Sus au fost contopite sub un nou sat denumit "Căuia"; iar satele Dumbrava și Măldărești au fost comasate cu satul Negulești. Trei obiective din comuna Dealu Morii sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din punctul "Spătărești" aflat la marginea de nord a satului Blaga cuprinde urmele unei așezări din Epoca Bronzului târziu
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
o școală la Enăchești, iar principalii proprietari erau T. Rafailă, I. Tăzlăoanul și G. Simionescu. Comuna Tețcani avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele Berești, Turluianu și Verseștii de Jos, având
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
în anul 1905, societatea Italo- Română , care folosea ca forță de lucru 25 de români și 6 străini. Produsul principal era petrolul. Această societate avea sediul la Moinești și era considerată ca Industrie Mare . Industria Mică fiind reprezentată de câteva mori de foc și de apă , ateliere meșteșugărești , cazane de țuică , etc. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura , creșterea animalelor, dar și diferite meșteșuguri precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cărăușia . Viața agrară nu poate fi completă fără a ține seama
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Bogdan. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
sau catolice. Patru obiective din comuna Gârleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: dispensarul (sfârșitul secolului al XIX-lea) și școala (1908) din satul Gârleni, moara (1881) și școala (1906) din satul Lespezi. În satul lespezi se află Monumentul Eroilor, proiectat de arhitectul M. Maica. A fost sfințit la data de 24 iunie 2001. La aceeași dată au fost sfințite și Capela Eroilor și Crucea Comemorativă
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
2636 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte (una la Gioseni din 1866 și una la Horgești din 1890) cu 50 de elevi, două biserici ortodoxe în satele Gioseni și Horgești și două catolice în aceleași două sate, o moară cu aburi, două mori de apă și o fabrică de spirt, iar principalii proprietari de pământ erau fiica lui Ion Strat, pe nume Alisa D. Lecca, Profira Strat și Ioan Gh. Lecca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
comună funcționau două școli mixte (una la Gioseni din 1866 și una la Horgești din 1890) cu 50 de elevi, două biserici ortodoxe în satele Gioseni și Horgești și două catolice în aceleași două sate, o moară cu aburi, două mori de apă și o fabrică de spirt, iar principalii proprietari de pământ erau fiica lui Ion Strat, pe nume Alisa D. Lecca, Profira Strat și Ioan Gh. Lecca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Siret a aceluiași județ
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
departe în județul Vrancea de Homocea și Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Din acest drum, la Găiceana se ramifică șoseaua județeană DJ206A, care duce spre est la Dealu Morii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Găiceana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,22%). Pentru 2,67% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
54%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Găiceana, Ghilovești, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Ungureni, Valea Morii și Zlătăreasa, având în total 2110 locuitori. În comună existau cinci biserici și două școli una la Găiceana și alta la Huțu, având împreună 78 de elevi (dintre care 15 fete). În 1925, Anuarul Socec o consemnează ca reședință a
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
Anuarul Socec o consemnează ca reședință a plășii Găiceana, având aceeași alcătuire și o populație de 2773 de locuitori. Legea administrației locale din 1931 consemnează următoarele sate: Ghilăvești, Gura Zlătăresei, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Târgu Găiceana, Unguri, Valea Morii și Zlătăreasa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968 a fost transferată la județul Bacău. Tot atunci, satul Târgu Găiceana a luat numele de
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]