8,622 matches
-
supraviețuit până în zilele noastre. Numele de Ilfov este pentru prima dată menționat într-un act de donație din 1482 al domnitorului Vlad Călugărul către Mănăstirea Snagov. , cel mai mic județ al României că suprafață, se află în Câmpia Română. În monografia "Județele României" din 1972 sunt menționate că vecine ale Județului Ilfov județele: Ialomița la est, Buzău, Prahova și Dâmbovița la nord, Teleorman la vest și Bulgaria la sud. De asemenea, se precizează că acesta se întinde pe o suprafață de
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
pensionat. În timpul său gimnaziul a devenit liceu cu clasele V-VIII, el fiind primul său director. În timpul său s-a definitivat construcția actualului local, s-au amenajat laboratoarele și sala de sport. Cu prilejul semicentenarului în 1920 a publicat prima monografie a gimnaziului. A fost căsătorit cu Iolanda, n. Robotin, casa sa fiind locul de întâlnire al intelectualității din Brad. Între 1892-1918 a jucat în diferite piese de teatru, în beneficiul fondurilor „Masa studenților” și „Fondul morboșilor”. A fost președinte al
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
mulți dintre prizonierii deja eliberați au fost reîncarcerați în valul de arestări care a început în 1947, acest lucru s-a întâmplat mai des celor care aleseseră să se stabilească în apropierea vechiului domiciliu decât celor rămași prin prejma coloniei. Monografia lui Anne Applebaum descrie eliberarea prizonierilor politici din lagăre chiar și în anul 1987. În noiembrie 1991 noul parlament rus, "Duma de Stat", a adoptat "" Declarația Drepturilor și Libertăților Individuale"", care garanta, cel puțin din punct de vedere teoretic, printre
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală. Din această perioadă datează operele: Din 1963 până azi au apărut în toate părțile lumii peste 50 de cărți și monografii și mii de studii și articole despre Brâncuși, stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial și chiar ca „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” (Jean Cassou). În 1937 cunoscutul sculptor Henry Moore scria: „Brâncuși a
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
roman "Octavian Augustus". Aceasta cetate dacică face parte din fostele fortărețe, alături de cele de la Tetoiu și Grădiștea, care au constituit un ingenios sistem defensiv în partea sud- estică a reședinței regilor daci, Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Lângă exploatările de sare de la Ocnele Mari s-a aflat Buridava romană. În epoca romană modul de exploatare a sării a
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
până la o vârstă înaintată, neputându-se despărți de ceea ce a însemnat menirea vieții sale: neurochirugia. S-a stins din viață în 1994. Constantin Arseni este autor a peste 250 de articole științifice publicate în țară și peste hotare. Tratate și monografii
Constantin Arseni () [Corola-website/Science/298055_a_299384]
-
în cazurile lui Brâncoveanu și Ștefan cel Mare erau subliniate mai puternic relațiile țărilor române cu Rusia decât relațiile dintre țările române. Deși au apărut mai multe cărți în întreaga epocă comunistă, la capătul ei încă nu fusese scrisă o monografie care să prelucreze critic tot materialul disponibil și să fi adresat chestiunile ridicate de dezbaterea academică. Privitor la crearea panteonului național român de-a lungul timpului, Boia observa că domni pașnici precum Brâncoveanu, Alexandru cel Bun și Neagoe Basarab și-
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
vechi, ghiaur hain!<br> Cască ochi-a te uita<br> De-ti cunoști tu pielea ta?"<br> „Câini turbați, turci, liftă rea!<br> De-ți mânca și carnea mea,<br> Să știți c-a murit creștin<br> Brâncovanul Constantin!" Pe lângă monografia și conferințele tipărite în 1914, N. Iorga i-a dedicat domnului în anul împlinirii a două secole de la moarte o dramă în cinci acte, intitulată "Constantin Brîncoveanu".
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
fenomenele vieții" (1924), "Bătrânețe și reîntinerire" (1929), "Reflexele condiționate" (1935, împreună cu Arthur Kreindler), "Tonusul mușchilor striați" (1937, împreună cu Nicolae Ionescu-Sisești, Oskar Sager și Arthur Kreindler, prefațată de celebrul neurofiziolog Sir Charles Sherrington), "Determinism și cauzalitate în domeniul biologiei" (1938). În afara monografiilor a publicat peste 1000 de articole în reviste de specialitate. La această activitate se adaugă participarea la numeroase congrese și reuniuni științifice, la care de multe ori a fost raportor principal. La 15 mai 1938 Marinescu încetează din viață în
Gheorghe Marinescu () [Corola-website/Science/297436_a_298765]
-
la Köln în 1987 Simpozionul internațional asupra "Aplicării clinice a plachetelor sanguine marcate radioactiv" iar în 1989 Congresul Național al Societății germane pentru Studiul Afaziei, unde prezintă raportul "Hemisfera cerebrală nedominantă și vorbirea". Ion N. Petrovici este autorul a 14 monografii și contribuții în tratate de specialitate și a peste 200 de articole în reviste. În clinica condusă de Ion N. Petrovici s-au specializat în neurologie numeroși medici, care continuă în Germania - fără să știe - tradiția școlii românești de neurologie
Ion N. Petrovici () [Corola-website/Science/297470_a_298799]
-
Cernăuți etc.) Simion Florea Marian este considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători. Ediții "princeps" 1. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
luându-i-se dreptul de a publica, a lăsat o operă literară de mare rafinament artistic, din care fac parte și „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare ...”. Creațiile au fost elaborate între 1954 - 1958. Cele 90 de sonete sunt o monografie închinată "paradisului și infernului iubirii", conform criticului Ovid S. Crohmălniceanu. În închisoare s-a îmbolnăvit de cancer și a murit doborât de boală în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963, în locuința sa din București (strada Dr. Staicovici nr.
Vasile Voiculescu () [Corola-website/Science/297549_a_298878]
-
epopee, astfel încât "„baladele”" și celelalte poeme luate din "„poveștile poporului”" pe care le-a scris, să capete "„unitate și extensiune de epopee”". Deși nerealizată pe deplin, cele mai izbutite poeme ale sale se încadrează într-o viziune unitară, alcătuind o monografie epico-lirică a satului românesc. Regăsim în creația sa natura românească, muncile câmpenești, datinile atașate marilor momente ale existenței, erotica țărănească, revolta țăranului, experiența tragică a războiului, momente din istoria poporului român. În descrierea naturii, deosebindu-se de V. Alecsandri (cel
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Dumitru Sosnovici paroh, 1825”". Extinderea bisericii se pare că nu a fost suficientă. Unii autori consideră că în anul 1853 s-a adăugat actualul pridvor cu cerdac deschis. Dimpotrivă, alți autori (printre care și Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu, autorii monografiei "„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”", publicată în 1985) afirmă că în 1853 s-a adus în sat o nouă biserică, care data tot de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ei argumentează că pe spatele icoanei Mântuitorului de pe
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
mitropolitului Veniamin Costachi să fie transformat în mănăstire de călugărițe, ""unde au strălucit prin evlavie fiicele și văduvele boierilor de altădată, precum și toate acele fiice din popor ce au căutat o viață de liniște și reculegere"", după cum relatează autorul singurei monografii cunoscute a mănăstirii, Al. H. Simionescu. <ref name="AS 451/2001">Corina Pavel - ""Mănăstirea Agafton - Paradisul copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr. 451/2001.</ref> Între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul "Pogorârea
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
de rinichi prelevat de la cadavru din România, fiind unul dintre pionerii transplantului renal în țară. A publicat peste 200 de articole și lucrări în reviste de prestigiu nationale și internationale, a realizat în calitate de redactor și autor un număr de 15 monografii; a coordonat de asemenea, în calitate de Redactor șef, evista Timișoara Medicală. A fost membru a numeroase Asociații și Societăți de specialitate, dintre care amintim: Academia de Științe Medicale, Asociația Română de Urologie, Asociația Română de Endourologie (membru fondator), Asociația Europeană de
Petru Drăgan () [Corola-website/Science/317584_a_318913]
-
de către frații Agopșa și Ariudz (Leul), care au donat-o Bisericii armenești din Iași în 1451, la o sută de ani după ce a fost scrisă. Prezența acestei cărți în patrimoniul bisericii este menționată de N.A. Bogdan în lucrarea "Orașul Iași (monografie istorică și socială)" și de H.Dj. Siruni în manuscrisul " Darea de seamă a Expoziției de artă armeană din 1930", precum și în "Cronica armenilor din Țările Române", Partea I (sec. X-XIII). Siruni preciza că manuscriptul era rău păstrat. În prezent
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
În aceiași ani Ionescu-Pallas a fost preocupat de mecanica evolutivă, relativitate generală și cosmologie, fiind îndeosebi interesat de ecuațiile Einstein cu constantă cosmologică nenulă. În acest domeniu a colaborat cu profesorii Liviu Sofonea și Ioan Gottlieb și a publicat o monografie de referință în literatura românească de specialitate. După accidentuul de la Cernobîl a calculat în colaborare cu prof. Mircea Oncescu impactul acestuia asupra corpului uman, în special în România, și a publicat un raport de circulație internă. O altă preocupare importantă
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]
-
folosit în Dacia. A participat la elaborarea primelor două volume ale enciclopediei: Ioan Văduva-Popescu (coord. gen.) Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului. Ionescu-Pallas a publicat peste 250 de contribuții în fizică și 3 monografii (în domenii precum mecanică clasică, gravitație și cosmologie, mecanică cuantică):
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]
-
la care ar cânta zeii petrochimiei. Noaptea, pe toate aceste construcții se aprind mii de lumini și atunci începe marea lor spendoare. Vechile frumuseți ale Modovei, îndată după amurg, intrau în întuneric și doar foșnetul li se mai putea auzi. Monografia Municipiului Onești 49 Noua ei frumusețe abia la căderea nopții izbucnește în plină forță și pe deplin triumfătoare asupra întunericului. Atâtea uimiri am trăit eu acolo, tot contemplând încât mi s-a părut că am ajuns în cer. Un cer
Carom () [Corola-website/Science/318293_a_319622]
-
1990, martie, 22: A avut loc festivitatea de dezvelire a „Monumentului Eroilor Revoluției din 16-22 DECEMBRIE 1989”, ridicat la intrarea în S.C. CAROM S.A. Onești. Pe placa de metal găsim scris: „In memoriam 16-22 decembrie 1989”. Număr de angajați: 6. Monografia Municipiului Onești (în date și evenimente) de Verde Rozalia și Verde Teodor, iunie 2003
Carom () [Corola-website/Science/318293_a_319622]
-
RAFO, Carom și Chimcomplex. În august 2008, compania avea o capitalizare de 110,9 milioane lei (31,4 milioane euro). Număr de angajați: Cifra de afaceri în primele nouă luni din 2008: 131,7 milioane lei (36,2 milioane euro) Monografia Municipiului Onești - Verde Rozalia, Verde Teodor, iulie 2003
Chimcomplex () [Corola-website/Science/318360_a_319689]
-
Academia Română și IREX 2009 - Viitorismul azi. O sută de ani de la lansarea manifestului futurist 2007 - Nicolae Grigorescu și modernitatea 2004 - Ultimul clasic. Centenar Gheorghe Anghel 2003 - 3 ipostaze ale modernității, 3 aniversări: Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, Octav Grigorescu Vasile Popescu (monografie), Ed. Meridiane, București, 1971 Dimitrie Ghiață (monografie), Ed. Meridiane, București, 1985 Anii ’20, tradiția și pictură românească, Ed. Meridiane, București, 2000 Milită Petrașcu (monografie), Ed. ARC, Chișinău, 2004 Artă populară a aromanilor din Dobrogea, Meridiane, 1979 Látvány és gondolat [Viziune
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
sută de ani de la lansarea manifestului futurist 2007 - Nicolae Grigorescu și modernitatea 2004 - Ultimul clasic. Centenar Gheorghe Anghel 2003 - 3 ipostaze ale modernității, 3 aniversări: Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, Octav Grigorescu Vasile Popescu (monografie), Ed. Meridiane, București, 1971 Dimitrie Ghiață (monografie), Ed. Meridiane, București, 1985 Anii ’20, tradiția și pictură românească, Ed. Meridiane, București, 2000 Milită Petrașcu (monografie), Ed. ARC, Chișinău, 2004 Artă populară a aromanilor din Dobrogea, Meridiane, 1979 Látvány és gondolat [Viziune și gând], coord. Gh. Vida, Ed. Kriterion
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
Anghel 2003 - 3 ipostaze ale modernității, 3 aniversări: Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, Octav Grigorescu Vasile Popescu (monografie), Ed. Meridiane, București, 1971 Dimitrie Ghiață (monografie), Ed. Meridiane, București, 1985 Anii ’20, tradiția și pictură românească, Ed. Meridiane, București, 2000 Milită Petrașcu (monografie), Ed. ARC, Chișinău, 2004 Artă populară a aromanilor din Dobrogea, Meridiane, 1979 Látvány és gondolat [Viziune și gând], coord. Gh. Vida, Ed. Kriterion, București, 1991 Constantin Brâncuși: destinul postum, coord. Silviu Angelescu, București, 2002 Noi studii ale avangardei, coord. Călin
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]