9,821 matches
-
a-i distra pe cei mici: zone polare unde poți vedea trei specii de pinguini (regali, gentoo și Rockhopper), Arctic Blast cu animale mari, cu minunatele vulpi arctice, morse și bufnițe de zăpadă. În Zona de sus veghează Turnul de Observare (Ocean Park Tower) de 200 metri, cu o punte circulară pentru turiști, care se rotește 360 de grade, de unde prin ridicare și coborâre lentă, ai o priveliște uluitoare asupra parcului, și a unor insule și peninsule din Marea Chinei de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
cu cei din vârsta antepreșcolară. Jocurile acestora sunt mai reduse în conținut. Comunicarea reciprocă între copii în timpul jocului sau al altor activități este însă insuficient dezvoltată. Procesele psihice precum gândirea, percepția, memoria, ș.a. nu s-au desprind de acțiune. Astfel, observarea faptelor externe nu prezintă un caracter sistematic: percepției copilului i se impun trăsăturile mai vii ale obiectelor(ceea ce “sare în ochi”). Procesele de memorare sunt cuprinse mereu într-o activitate, chiar dacă preșcolarii mici memorează relativ ușor poezii sau povești scurte
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
calea căutărilor și descoperirilor de natură estetică, dezvoltându-le astfel personalitatea creativă. În vederea realizării actului educațional, educatoarea trebuie să țină cont și de faptul că procesul cunoașterii artistice a copilului începe cu actul percepției diferitelor astepcte estetice ale lumii înconjurătoare. Observarea naturii stimulează creativitatea, îmbogățește imaginația și volumul de cunoștințe prin cunoașterea elementelor de bază ale lumii material. Astfel, imaginarul este alimentat prin sesibil de valori, iar copiii le trăiesc ca mici descoperiri. Ca și exemplu, jucându-se cu apa, îi
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
spre după-amiaza se desfășoară activități de dans, muzică, artă, activități meșteșugărești, și joc liber. În cadrul activităților desfășurate în grădinița norvegiană, copiii vor avea parte de o îngrijire și de o siguranță garantată. Copilul va învăța prin joc, prin experimentare, din observare și experiență; copii au posibilitatea să se exprime creativ, să-și exprime alegerea unui plan dorit și logica acestuia în rezovare de probleme; va avea acces de- a se juca în aer liber, de-a se juca cu materiale naturale
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
încercare de a o ilustra. În Enigma Otiliei, demonstrația vizează balzacianismul. Atât romanul educației sentimentale, cât și cel social, al rapacității burgheze, cât, în fine, acela molieresc al avariției sunt posibil balzaciene, cu elemente însă din frații Goncourt și Zola (observarea morbidității, a biologiei degradate, ca în Cartea nunții, în episodul cu mătuși ori în Scrinul negru în descrierea aristocrației ce decade și a bolii Catiei). În Bietul Ioanide și Scrinul negru, experimentul merge spre epicul pur și spre senzațional. Lipsa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ajungă și copiii voștri Într-o situație asemănătoare, numai pentru că au bani ?!? Să nu vă bazați niciodată numai pe asta, să vă bazați numai pe cinste, adevăr, spiritualitate. Și pe banii acumulați din propria muncă. Atât. Am Întrerupt o perioadă observarea atentă a evenimentelor, dar asta nu Înseamnă că nu am avut urechea ciulită la tot ce se Întâmplă În jur. Ba mi-am mai și notat câte ceva, ca să nu uit. Și așa, uitându-mă pe notițe văd nota despre declarațiile
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
reardicate, apoi statului osman fanatizat și sălbatic ca, pe temeiul unei idei de stat combinate c-o întreagă sau c-o jumătate de putere, să surpe șovăitorul stat româno-bulgar. O privire retrospectivă asupra decursului evenimentelor de la acel domnitor încoace confirmă observarea aceasta. Încă regele Bulgariei, Ioan Asan, al cărui popor începuse a primi încet-încet oarecare civilizație, se îndușmănise din nou cu latinii în pornită ceartă de interese; iar aceștia încheiaseră în contra lui o alianță cu sălbaticele oarde de cumani, carii în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
repetate papa[ga]licește să nu mai facă pretențiunea de-a-l captiva pe-un artist ca Seydelmann și de-a trece totodată de obiecțiuni pline de spirit. Spre întemeierea unei conceperi mai juste ar, trebui să contribuie al său și observarea de față. {EminescuOpXIV 276} (schimba) prelucra pe acelea în personalități mari. Și Rachel numai prin puterea germană a adevărului intern ce le-o inspiră eroinelor vechei drame franceze vrăjește în prezent niște forme ce aparțin unei direcțiuni trecute, de vreme ce, din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de espresiunea celorlalți actori tragici francezi". Rachela, mare cu deosebire în espresiunea celor demonice și-n teroarea pasiunei și înrudită oarecum cu aceste afecte, și ea a produs asupra naturelor germane o influință puternică, zguduitoare. Afară de mai 363 v multe observări risipite eu mă razim (refer) aci mai cu seamă pe comunicatele lui Ed. Devrient în epistolele sale din Paris. Noi ne-am format această opiniune asupra lui Schroder din simplele comunicate asupra acestui mare artist. E impresiunea totală care ne-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
face de-aceea un efect comic, căci trezește în noi intuițiunea unei naturi care nu e pătrunsă de patos adevărat, ci numai se îmflă și se dezbaieră pentru el și de-aceea și face astfel de apucături stângace. Cu o observare (fină) detaliată va vedea orcine cumcă așa este și va găsi confirmate de adevăr real cele susținute de noi. Greșala slăbirei diftongului face un efect nu comic, pentru că deșteaptă intuițiunea ordinarităței în care rătăcește nobleța, greșala a doua însă, lărgirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu construcțiuni împletite, pentru de-a {EminescuOpXIV 305} nu trece peste halturile condiționate prin înțeles, ca să fie apoi silit la o respirațiune falsă și jenantă, greșală prin care sufere sensul o întrerumpere, iar oboseala devine vădită. În această din urmă observare stă arătată a doua lege a respirațiunei care atinge mai cu seamă artea. Respirarea, ca un natural proces de viață ce este, nu e permis de-a fi auzită acolo unde e să aducem la înfățișare natura noastră ideală, pentru că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor cauză. Reflexiunea, fiind espresiunea spiritului contras în sine și concentrat asupra unei idei generale, pretinde din contra un tempo mai întîrziat. Și reflexiunea se distinge iarăși înăuntrul său, căci espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine espresiunea caracterului pe suprafața feței sale și domină trăsurile sale. Atuncea arta mascări n-are decât să adaogească ceea ce-ar putea fixa și a o pune în lumină espresiunea aceasta. Fără îndoială că studiul, abilitatea și o îngrijită observare a efectelor grimărei și desemnărei la alți actori contribuie foarte mult la claritatea caracteristicei. Fără gust și simț simbolic nu se poate face nici aicea vreun pas c-un efect oarecare. 2. LEGEA COSTUMULUI ȘI A ESTERIORULUI SENSIBIL ÎN ȚINUTĂ
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
certitudinea apodictică a principiiilor geometrice și posibilitatea construcțiilor ei apriorice. Dacă această reprezentație a spațiului ar fi a posteriori câștigată, care ar fi luată din experiența generală exterioară, atunci primele principie ale determinărei matematice n-ar fi nimic decât percepție, observare, empirie. Deci ar avea toată cazualitatea întîmplătoare ale percepției și nici ar fi necesar ca-ntre două puncte să fie numai o linie dreaptă, ci numai experiența ne-ar arăta-o aceasta întotdeauna. Ceea însă ce-i împrumutat de la experiență
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spețiile și determinările spațiului pot și trebuie să poată fi reprezentate și apriori pentru ca să se poată naște noțiuni despre forme cât și despre raporturi. Prin el numai e cu putință ca lucrurile să fie pentru noi obiecte exterioare. Scopul acestei observări este numai acesta ca să încunjurăm ispita ce i-ar putea veni cuiva în minte de a ilustra idealitatea susținută a spațiului cu exemple cu totul insuficiente, pe motivul că culori, gusturi ș. a. [... ] cu drept cuvânt nu se consideră ca calități
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așa estetica transcendentală nu poate număra între datele ei apriorice noțiunea schimbării; căci timpul însuși nu se schimbă, ci ceva ce este în timp. Deci se cere spre aceasta percepția unei existențe și a sucessiunii determinărilor sale, prin urmare experiență. OBSERVĂRI GENERALE LA ESTETICA TRANSCENDENTALĂ I) Mai întîi e de trebuință să ne explicăm cât se poate de clar care e părerea noastră în privirea naturii fundamentale a cunoștinței sensibile, pentru a evita orice interpretațiune falsă în această privință. Am voit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
empiric date, după legile după care-i trebuiesc în raportul lor întreolaltă inteligenței, când le cugetă, și tratează astfel numai despre forma intelectuală cu care pot fi îmbrăcate reprezentațiile, să fi răsărit ele de orișiunde ar voi. Fac aicea o observare care va întinde influința ei asupra tuturor reflecțiilor următoare și care trebuie s-o păstrăm bine în vedere; ea sună: că nu putem numi transcendentale toate cunoștințele apriori, ci numai acelea vor fi numite astfel prin care cunoaștem cum că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterei, acțiunei, pasiunei, categoriei comunităței cele al prezentului, rezistenței; predicamentelor modalității predicabilele iscărei, trecerei, schimbărei ș. a. m. d. Categoriile combinate cu modi-i ai sensibilității pure sau și întreolaltă dau naștere la o mulțime mare de noțiuni apriorice deduse, a căror observare și înregistrare de s-ar putea complecta ar fi o ostenință folositoare și nu neplăcută, dar care aicea este dispensabilă. De definițiile acestor categorii mă dispensez anume în acest tractat, deși poate-aș fi în posesia unor asemenea. [... ] Cu vremea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aparțin simțului interior și ca atari toate cunoștințele noastre sânt în urma-urmelor supuse condiției formale ale simțului interior, adică timpului în care cu toate trebuie să se orânduiască, să se combine și să [se] aducă în raporturi. Aceasta e o observare generală care trebuiește pusă de fundament la toate cele următoare. Orice intuițiune conține o varietate care n-ar putea [fi] reprezentată ca atare dacă sufletul n-ar distinge timpul în consecuțiunea dupăolaltă a impresiilor; căci, ca conținute într-o clipă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
schema, ba definițiunea chiar care-o dedese deja de la-nceput despre știința sa corespunde arareori ideei sale, căci {EminescuOpXIV 435} aceasta zace ca un sâmbure în rațiune, ale căruia părți toate șed ascunse încă prea înfășurate și abia prin o observare microscopică de recunoscut. Din cauza asta științele trebuie cineva să le explice și să le determine nu după descrierea pe care o dă urzitorul lor, căci ele sânt totdeauna izvodite din punctul de vedere al unui interes general oarecare, ci din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
exprima viața cea mai intimă a sufletului. Cum că muzica aparține tot așa de puțin culturei ca și oricare chemare artistică sau științifică și cum că plecare și talent decisiv ar trebui să motiveze cultivarea lor, acesta-i *** al unei observări din principiu asupra ființei culturei. Cum că însă prin o îmbulzire silită a copiilor la instrucțiune muzicală nu se ascute, ci se tâmpește numai simțul estetic trebuincios oricărui om cult și cum că nimicește și plăcerea ce cineva ar putea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
desfășurarea sa internă și activitatea [sa] vie. Obiectul (coprinsul *) general, ideal, natura spirituală a misiunei sale, cearcă a o pricepe într-un mod conștiu de sine (nu instinctiv), de sine stătător și personal. ROLUL LITERATUREI NAȚIONALE ÎN SPIRITUL PUBLIC Alăturăm observarea cum că limba, alegerea și cursivitatea expresiunei în (reprezentarea) expunerea vorbită sau scrisă e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturei. Din vorbirea (sau, fiindcă aceasta atârnă adesea de procedee {EminescuOpXIV 930} întîmplătoare) din scrierea unui om se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Rodnei, 152 m), Duruitoarea (Munții Ceahlău, 30 m), Urlătoarea (Munții Bucegi), Beușnița (Munții Aninei), Moara Dracului (Munții Vlădeasa). Pasurile și trecătorile se disting mai ales prin funcționalitatea lor, constituind locuri accesibile pentru circulația transmontană, dar reprezintă și areale optime pentru observarea pitorescului regiunilor traversate. Fie că ne referim la locuri mai joase de pe linia culmilor (pasurile), fie la văile ce străpung sistemele muntoase (trecătorile), aceste locuri de trecere dintr-o parte în alta a muntelui concentrează majoritatea fluxurilor turistice iar uneori
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai ales, prin valoarea sa științifică și cinegetică. Din punct de vedere turistic, cel mai mare interes îl reprezintă fauna piscicolă și cea pentru vânătoare. În ultima vreme este promovat tot mai multe ecoturismul, ce implică atracția turiștilor pentru simpla observare a animalelor în mediul lor de viață natural sau cât mai apropiat de acesta, în parcuri naturale și rezervații. Deși prezintă o mai mare mobilitate în spațiu, fauna este structurată altitudinal ca și vegetația. Fauna pentru vânătoare stă la baza
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe care se străduia s-o definească stăpînul casei. Jean Piaget Începuse să publice articole la vîrsta de unsprezece ani. L-am Întrerupt fără să-mi dau seama: „La fel ca mine!“. Primul articol al lui Jean Piaget era consacrat observării unei vrăbii albinoase și apăruse Într-un ziar din Neuchâtel, Creanga de brad. Al meu era prezentarea unei serbări organizate În curtea interioară a colegiului meu și era destinat revistei școlii, Deșteptarea. În acel articol, stigmatizam faptul că pistoalele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]