8,660 matches
-
în secolul al VII-lea î.Hr., și tot din cauza lor a fost pornită expediția lui Darius I cel Mare. Tot în secolul VII î.Hr. se stabilesc, preponderent în Rusia și Ucraina. Aici, sciții au practicat un nomadism legat de creșterea ovinelor și caprinelor. Apoi, au menținut un export cu grecii, de la care au adus vin, ceramică luxoasă și bijuterii, și au oferit grâu și sclavi. Însă, în principal s-au făcut cunoscuți în fața grecilor și a celorlalte populații înrudite cu ei
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
vremea lui Alexandru Ioan Cuza (1864) existau 120 de familii, fapt care ilustrează sporirea permanentă a populației. În 1891 comună Bala era formată din satele Bala de Jos și Cârșu și avea 800 de locuitori care posedau 108 bovine, 182 ovine, 19 căi și 182 familii de albine, iar în 1894 la Bala existau 145 de contribuabili și 156 de case, după cum notă revizorul școlar N. D. Spineanu: „Ocupațiunea locuitorilor este agricultură și creșterea vitelor. Calitatea pămîntului este de mijloc. Aici
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
a) trebuie să țină un registru care să includă cel puțin numărul total al oilor și caprelor din proprietate pe fiecare an la o dată determinată de autoritatea competentă. Registrul trebuie de asemenea să includă ; - situația la zi a fermelor de ovine și caprine care au o vârstă mai mare de 12 luni sau care s-au născut în proprietate; - mișcările ( numărul animalelor privind fiecare operație de intrare și ieșire) oilor și caprelor pe cel puțin baza mișcărilor totale, situația originii și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
a), al doilea și al treilea subparagraf; ii) Sistemul de identificare și înregistrare stipulat de prezenta Directivă se aplică de la 1 octombrie 1993, - înainte de1 ianuarie 1994 pentru exigențele privitoare la porcine, - înainte de 1 ianuarie 1995 pentru exigențele privitoare la ovine și caprine.] Ele vor informa Comisia imediat. Când Statele Membre vor adopta aceste măsuri, vor trebui să cuprindă o referință la această Directivă sau trebuie să fie însoțită de o astfel de referință care să fie publicată oficial. Metodele întocmirii
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
procesului de învățământ, ceea ce constituie un regres fată de trecut (cca 30 de ani în urmă). Așa cum am prezentat în capitolele anterioare, ocupația de bază a locuitorilor din Livadia a fost, din cele mai vechi timpuri, creșterea și îngrijirea animalelor (ovine, bovine, porcine, păsări de curte, etc.). Această ocupație se explică datorită așezării satului într-o regiune a Transilvaniei favorizantă acestei ocupații, prin pășunile și fânețele din împrejurimile localității, proprietate privată sau a obștei, situate pe dealurile și munții din împrejurimi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,05%). Pentru 3,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația de bază este agricultura. Se cultivă grâu, porumb și floarea soarelui. Există și suprafețe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
română a fost majoritară (678 locuitori, 2 declarându-se de naționalitate maghiară). În ceea ce privește religia, 566 de locuitori s-au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de cât intensă și organizată ea se apropie mai mult de așezările de tip dava. După numărul mare al vaselor ceramice descoperite în interiorul locuințelor poate fi trasă concluzia că așezarea a fost părăsita în grabă. Legumicultura, agricultura, creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, caprine, cabaline).
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel : 25000 păsări, 1800 ovine, 780 porcine și 200 bovine. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Traian se ridică la 1.902 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.216 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,59%), cu o
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
această activitate desfășurându-se atât în cadrul organizat de tip ferme zootehnice (complexul de porci, complexul de berbecuți) cât și în gospodăriile populației și în mici asociații familiale. La nivelul localității sunt aproximativ 10.730 păsări, 656 bovine, 2255 caprine, 8845 ovine, 1195 porcine, 253 cabaline, 387 familii de albine. Infrastructură comunei Mihail Kogălniceanu presupune alimentarea cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 80% din suprafața, drum asfaltat pe 3%, servicii de telefonie, cablu TV și internet etc. Sistemul sanitar presupune
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în curte sau pe câmp o mică suprafață de vită de vie , vinul fiind folosit de cele mai multe ori pentru consumul propriu. Unii
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
1765 temelia satului este pusă de români ardeleni care datorită numeroaselor abuzuri maghiare parăsesc Transilvania și se stabilesc în Țara de Sus a Moldovei . Aceștia își au originea în principal din localitățile Sângeorz , Maieru și Borșa fiind crescători de animale, ovine și porcine 1774 - Este menționat drept cătunul Gemine din Ocolul Câmpulung Moldovenesc 1774 - Are loc anexarea ținutului cunoscut sub vechile denumiri Cordun - Arboroasa , devenit ulterior Bucovina de către Imperiul Habsburgic. Cătunul Gemine este înscris în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
de elevi. O soluție pentru reînvigorarea satului o poate reprezenta asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor pe creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc), cultivarea cu preponderență a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura viței de vie și
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
case, cabane etc.) O soluție pentru reînvigorarea satului poate fi asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor în creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura vitei de vie și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și Dos) cu o suprafață totală de circa 250 hectare, care asigură pășunatul necesar la circa 2500 ovine și 500-600 cornute mari. În perioada 1700-1920 la nivelul satului au existat 3 mari ferme, din care două zootehnice și una de cultură vegetală și pescuit. În localitate există stufăriș, care se poate preta pentru lucrări artizanale. Resursele de apă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
atestare documentara a satului), pentru revigorarea satului o poate reprezenta asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor pe creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate în zonele care
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
1961 } avea 24 atelaje { car ,grapa și plug } trase de boi și 10 atelaje trase de cai, respectiv 10 căruțe cu cîte 2 căi, la care se adaugă 350 vaci cu lapte și 100 capete tineret bovin, respectiv circa 350 ovine, 250 porci și 800 găini { baza materială era specifică secolului al - XVIII -lea }. Pentru că CAP -ul să aibă un start bun, acesta s-a înființat în primăvara anului 1961 prin preluarea terenurilor de la săteni {circa 1.800 hectare } arate și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
teren înclinat și în apropierea unei surse de apă pentru animale, trei grajduri mari pentru bovine și cabaline, respectiv două corpuri de clădire din piatră pentru porcine și păsări, la care se adaugă o amenanjare provizorie { saivan } pentru turmele de ovine conform schiței alăturate [ construcțiile apar în partea stingă a schiței, sub forma unor dreptunghiuri negre, mărginite de cele două pâraie la nord și est }. Suprafață construită a fiecărui grajd de bovine era de circa 900 mp., avînd următoarele caracteristici : lungimea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
origine animală a CAP -ului, în speță laptele, acesta parcurge un circuit integrat și eficient pentru acea perioadă, în sensul că laptele de vacă era prelucrat și transformat în smântână, CAP -ul avînd în dotare aparatură specifică ,iar cel de ovine era prelucrat în telemea direct de către ciobani .La stana din afara satului, aflată pe pășune, cei trei ciobani preparau telemea din laptele obținut, pe care o păstrau câte-va zile în apă sărată { saramura era preparată și verificată cu ajutorul unui ou
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
se păstra telemeaua }, după care era ambalata în butoaie de lemn de circa 50 kg și livrată spre vînzare magazinelor de stat. Ciobănii aveau un Contract cu CAP -ul prin care trebuiau să livreze cîte 9 kg. telemea pentru fiecare ovina . Dacă nu se încadrau în producția stabilită ,diferența era imputata celor 3 ciobani la prețul de livrare, respectiv 18 lei/kg. În general se încadrau în normă de producție și chiar obțineau venituri suplimentare prin valorificarea derivatelor din lapte { urda
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
reușit să culeagă decît parțial roadele, majoritatea culturilor fiind recoltate de săteni și duse în propiile hambare. În septembrie 1990, în cîte - vă zile cele 400 bovine { vaci cu lapte și tineret bovin } au fost " transferate " sătenilor, iar turmă de ovine în martie 1991. În patrimoniul colhoznicilor mai erau două tractoare cu remorca și un IFRON ce au fost vîndute la licitație, iar banii depuși la Bancă Agricolă pe două Carnete de Cecuri. Banii depuși, în suma de 60.000 lei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
a exploatării lignitului, ea nu se folosita decît ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine. Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
ca centru etnografic și istoric. Din punct de vedere al ocupațiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, artă populară tradițională (cusături - țesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn, împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mânăstiri din țară, majoritatea din ele aflându-se în aproprierea Polovragiului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]