8,467 matches
-
Valea Sărată, sau Pârâul Sărat Mare (în ) este un afluent de stânga al râului Arieș. Pe cursul său mijlociu și inferior este numit Pârâul Sfântu Ion (în ). Valea se varsă în Arieș la nord de cartierul Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului nr.2 (lacul Durgău) din zona lacurilor de la Durgău colectează apele sărate ale părâiașelor de pe cei doi versanți ai masivului de sare
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
rezervație forestiera de categoria IV IUCN aflată în Județul Neamț în Munții Tărcau. Latitudine 46ș 42' 49" N Longitudine 26 s 12' 54" E Se află la o altitudine de 742-1141 m între culmea Goșmanu (Vârful Goșmanului 1310 m) și pârâul cu același nume, pe versantul stâng al acestuia înainte de confluenta cu Tarcăul. Codul sitului este ROSCI 0156 . Pădurea este proprietate de stat. Din anul 2004 este în custodia Direcției Silvice Piatră Neamț. Dacă inițial avea 173 ha, actual are 190
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
izbuc), ce funcționează pe principiul sifonului (cu o adâncime de 85 m.), unde ies la suprafață apele pierdute în peșterile Coiba Mică și Coiba Mare, formând un adevărat rău, care după un parcurs de cca. 100 m. intra în apele pârâului Gardă Seaca, un afluent al Arieșului Mare. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Izbucul Tauz - fotografii și informații turistice Izbucul Tauz și alte obiective turistice din apropiere Speosub Izbucul Tauz Reportaj
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
Țepușelor din Muntele Giumalău obligă apele râului să-l ocolească creând un splendid meandru în jurul acestuia, meandru în care se află și cabana Zugreni. La circa 80 m în aval de cabană se află Piatra lui Osman, în apropierea gurii pârâului Colbu care separă Munții Giumalău de Munții Rarău. Urmează în aval Grindul Pușcatei, o îngustă fâșie stâncoasă ce leagă Colțul Acrii de Pietrosul Bistriței. Mai departe, apele râului trec pe sub stâncile de la Râpa Scara din abruptul Pietrosului și pe sub Stânca
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
ca în locul numit Nisip sau La Nisip. Pe malul drept al râului se află o cascadă în trepte, formată pe abruptul unui perete al Muntelui Bogolin. În zona cheilor există spații amenajate pentru picnic (de-a lungul șoselei și pe pârâul Colbu). Singura unitate de cazare din zonă este Cabana Zugreni, care este amplasată pe o insulă înconjurată de Râul Bistrița și care este un loc de unde pornesc mai multe trasee turistice spre Rarău-Giumalău, respectiv Munții Bistriței. Local se practică și
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
primit numele fondatorului biospeologiei, Emil Racoviță, nume dat de către V. Sencu si St. Negrea în anul 1970. Părerile speologilor privind modul de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții de către pârâul Comarnic prin străpungerea hidreologică a dealului Cărnipoaia și pătrunderea sa în subteranul vârfului Comarnic prin Peștera Exploratorii 85. Astfel râul Comarnic și-ar fi creat ieșirea de izvor ascendent cu un debit de 80 litri/secundă în aval de intrarea
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
este un monument al naturii (categoria III IUCN) cu statut de rezervație geologică, ce este situat pe raza comunei Mânzălești din județul Buzău, la confluența râului Slănic cu pârâul Jgheab. Se ajunge folosind drumul asfaltat de pe valea Slănicului - DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de peste Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari. Prezintă o formă piramidală. Ocupa o suprafață
Piatra Albă „La Grunj” () [Corola-website/Science/325850_a_327179]
-
anumite fapte reale petrecute în Arad, cum ar fi devastarea sediului Partidului Național Țărănesc din Arad de către bandele lui Iosif Nedici (1945). Regizori secunzi au fost Gică Gheorghe și Nicolae Corjos. La producția filmului au mai contribuit Șt. Zamfirescu, Gheorghe Pîrîu și Georgeta Săvescu (șefi producție). Filmul a fost realizat cu sprijinul oamenilor muncii din orașul Arad și cu concursul Ministerului Forțelor Armate; consilier militar a fost maiorul I. Bratu. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de
Străinul (film din 1964) () [Corola-website/Science/325852_a_327181]
-
farmec aparte, de liniște și deconectare, susținute de un aer curat, ozonat, atractiv care ,cheamă’’ la plimbare și relaxare. Natura a fost darnică și cu o rețea hidrografică relativ bogată. Pârâiașele cu apă limpede, de pe toți versanții, sunt colectați de Pârâul Sucevița care străbate satul de la vest la est continuându-și apoi cursul în comuna Marginea, Volovăț, prin marginea Municipiului Rădăuți și apoi se varsă în Râul Suceava. Sucevița este un sat de munte, răsfirat, așezat de-a lungul Drumului Național
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
catapeteasma ce datează de la 1694, din timpul lui Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc. În localitate se află "Situl arheologic de la Clinceni", cod LMI IF-I-s-B-15177, din punctul "biserică lui Ramadam Paleologu", traversata de drumul spre aerodromul Clinceni, pe malul stâng al pârâului Șabăr, care cuprinde trei așezări: Epoca daco-romană, sec. III - IV p. Chr., cod LMI IF-I-m-B-15177.03, Epoca medievală timpurie sec. IX - XI, cod LMI IF-I-m-B-15177.02 și Epoca medievală sec. XVI - XVIII, cod LMI IF-I-m-B-15177.01.
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
nord spre sud mai întâi axialul Neagrei pentru a șui în Pasul Bursucăriei la 1360 m , cobora ulterior pe Valea Bistricioarei până la Bilbor și de aici suie în Pasul Răchitiș la 950 m, pentru a coborî spre DN15 pe axialul pârâului Sec până la vest de Pasul Creangă . Urmărește limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Depresiunea Giurgeu și Borsec , central
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
drumului este de pământ. La nord face joncțiunea prin DC79 în lungime de 5 km cu DJ174E în apropiere de Catrinari și la sud joncțiunea cu DJ174 în amonte de DJ174A la Gură Glodului. Parcurge de la nord spre sud axialul pârâului Glod. Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre valea Neagrăi și la nord spre valea Negrișoarei. Anecdotic poartă denumirea de Drumul Rușilor, deoarece pe aici s-a produs intrarea trupelor sovietice în Depresiunea Bilbor în WW ÎI. Are traseul
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
în cariera din zona Buna (dealul Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei. 1. Ape curgătoare<br> Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza). 2. Ape stătătoare<br> La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei. 1. Ape curgătoare<br> Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza). 2. Ape stătătoare<br> La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
trecut de către localnici pentru spălatul rufelor, având proprietăți bazice, asemănătoare cu cele ale săpunului (de aici îi vine numele). În anul 2015 fântâna a dispărut, în urma amenajării drumului învecinat. <br> - Izvorul “La Fântânele”, la vest de sat, obârșia Văii Vapa (Pârâul Văpii), afluent de stânga al Văii Hășdate, în care se varsă nu departe de cabana din Cheile Turzii. În zona izvorului există 3 fântâni. În apropierea satului, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii "Transilvania" au
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
a grâului cu rezultate foarte bune și practicarea grădinăritului. Oltețul are trei afluenți mai importanți pe teritoriul comunei și anume: Dobricea, Obislăvelul și Valea Grădiștei, afluenți ce-și adună apele din topirea zăpezilor și din ploi. De altfel, cele trei pârâuri dau și numele la trei din satele comunei. (Ibidem ). Nivelul apei subterane coincide în medie cu nivelul apei râului Olteț. Din cauza condițiilor hidrogeologice din zonă, atât râul Olteț, cât și cele două pârâuri produc importante eroziuni și inundații, afectând terenurile
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și din ploi. De altfel, cele trei pârâuri dau și numele la trei din satele comunei. (Ibidem ). Nivelul apei subterane coincide în medie cu nivelul apei râului Olteț. Din cauza condițiilor hidrogeologice din zonă, atât râul Olteț, cât și cele două pârâuri produc importante eroziuni și inundații, afectând terenurile agricole. Anual aceste eroziuni se estimează la circa 6 ha teren agricol scos din circuitul de producție. Inundațiile, în anotimpurile ploioase, produc și acestea foarte multe pagube. Cele mai catastrofale au fost cele
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiții: Plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
avansează și sensul de cetate. Toponimul Diaconești are la origine antroponimul ”Diaconu”; Dobricea vine de la antroponimul ” Dobricea” - întemeietorul așezării; Linia - în linie, de-a lungul drumului; Băești de la antoponimul ”Băescu” - posibil întemeietor al așezării; Străchinești de la antroponimul ”strachină”; Turburea de la pârâul cu același nume cu apă tulbure; Țuțuru de la antroponimul ”Țuțuru”; Valea Grădiștii este un toponim geomorfologic care indică o așezare întemeiată pe o vale în apropierea cetății; Obislavul de la hidronimul ”Obislavul”- cuvânt de origine slavă. ( Eugen Petrescu, Vâlcea - Țara lupilor
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și înaintea tuturor boiarilor noștri moldovenești, slugă noastră Ivan fiicior Tomii Fulovi de bună voie și nesilit, neîmpresurat, au vândut a sa driapta ocina dintr-al saudrept uric ce-au avut de la (loc gol în document) satul anume Benestii pe pârâul Benestilor și alt sat anume Buciumii (loc gol în document) și o bucată de loc din hotarul Mihnestilor,slugii noastre Radului Patrascan drept 300zloti denaintea noastră și denaintea boiarilor noștri i-au făcut plata deplină. Pentru aceia și noi am
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
de alta a “drumului morii”, în locurile denumite de bătrâni: Ivan, Tamâș, Iuga etc. Accesul din sat spre ogoare era permis numai pe o singură cale închisă cu o poartă : “Poartă țărnii” denumire păstrată până astăzi. Pe malul stâng al pârâului erau numeroase plantații de pomi fructiferi, fapt pentru care și astăzi această zonă poatra numele de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
lista monumentelor istorice. Așezată la o margine de pădure, mica biserică din Măleni se lasă greu descoperită de cel care dorește să o viziteze. Drumul de pământ, anevoios, ce poate fi parcurs doar pe jos sau cu carul, urmează firul pârâului ce vine dinspre sat. La capătul acestui drum, priveliștea se deschide apărând biserica și cele câteva case ale localității. Această imagine a Măleniului poate fi considerată a fi una mai degrabă recentă deoarece satul, a cărui primă mențiune ni se
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Drăcșenei este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Teleorman, Muntenia, România. Comună Dracsenei este așezată în nord-estul județului Teleorman, pe valea pârâului Burdea și ale pârâiașelor Dracsenei și Zambreasca, de-a lungul drumului județean DJ-612 B ce leagă satele între ele pe o distanță de 7 Km. Comună Dracsenei se află la 45 km de Municipiul Alexandria, reședință județului Tteleorman, 15 Km
Drăcșenei, Teleorman () [Corola-website/Science/324755_a_326084]
-
României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Aria protejată se află pe versantul nordic al Ignișului, la confluența pârâului omonim cu râul Vlășinescu și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu specii de: molid ("Picea abies"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), mesteacăn ("Betula
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
același nume din județul Argeș, Muntenia, România. CADRU GEOGRAFIC Satul Râca este așezat pe paralela 45 și pe meridianul 33 grade latitudine nordică. Se află în sudul județului Argeș, cam la jumătatea drumului județean Popești-Căldăraru (Miroși), pe partea dreaptă a Pârâului Bucov, pe dealurile aceluiași pârâu. Relieful este alcătuit din partea nordică a câmpiei Găvanu -Burdea și este format din dealuri și văi înguste. La sud se mărginește cu comuna Siliștea-Gumești, din județul Teleorman, la nord, cu comunele Ungheni și Izvorul de
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]