11,959 matches
-
a cerului, transfigurată în arbore, e din argint, metal asociat „schemei sau lanțului simbolic lună - apă - principiu feminin” . Datele sunt de o coerență acută, căci mărul se află într-un peisaj acvatic păzit de trei ipostaze războinice ale principiului feminin. „Pomul vieții” pare aici să țină de fertilitatea feminină și o transplantare a lui în social de către flăcău adaugă cel din urmă element necesar regenerării. Cele trei faze ale rodului său corespund ciclicității vieții, dar și celor trei sfere ale lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aici să țină de fertilitatea feminină și o transplantare a lui în social de către flăcău adaugă cel din urmă element necesar regenerării. Cele trei faze ale rodului său corespund ciclicității vieții, dar și celor trei sfere ale lumii, el este pomul totalității. Gestul căutătorului este unul violent, de un dinamism extrem, căci el nu ia doar patru mere, câte i se cer (număr asociat punctelor cardinale, deci universului contingent), ci îl smulge cu totul pentru a-l aduce să rodească în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rele. Core¬lația între malefic și soporific este și mai strânsă, fiindcă letargia este „starea proprie principiului precosmogonic (...). Inerția, somnul, letargia, non-mani- festarea sunt stări proprii ființelor mitice care întruchipează Haosul”. În basm, sursa somnolenței paralizante este pasărea care pradă pomul mitic: „La ziu l-a cuprins un somn, cădea, nu putea să stea pi picioari. Vinea o pasâri șî sufla asupra lui și el adormea. El, când s-adoarmî, s-înțepa șî sî treza iar. Pasârea dac-o vazut cî sî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
terapeutice ce derivă din secretul nemuririi și funcția psihopompă îl transformă într-un maestru inițiatic impunător: „O șărpoaică, o șărpoaică mare, mare, dă trei-patru metri, bătrână, avea niște pui dă șarpe făcuți într-o scorbură dă foc, acolo-n tulpina pomului” (Celei - Olt). Prezența ei în inițierea tânărului este intensă, pe lângă transmiterea cunoașterii superioare, femela șarpe îi va insufla abilități magice de comunicare cu regnul animal. Portretul ei însumează grandiosul formei cu experiența vastă, venită dintr-o supraviețuire în fața duratei și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
congresele învățătorilor din perioada interbelică. Pagini importante sunt dedicate și examenelor de perfecționare susținute cu succes la Iași, la definitivat în 1911, gradul II în 1915 și gradul I în 1926. Din memoriile lui Gheorghe Rădășanu reiese preocuparea sa pentru pomi și pomicultură "și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi" (p.72) dar și pentru apicultură. Un capitol aparte este dedicat satisfacerii stagiului militar în anii 1906-1907. Din păcate Gheorghe Rădășanu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la definitivat în 1911, gradul II în 1915 și gradul I în 1926. Din memoriile lui Gheorghe Rădășanu reiese preocuparea sa pentru pomi și pomicultură "și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi" (p.72) dar și pentru apicultură. Un capitol aparte este dedicat satisfacerii stagiului militar în anii 1906-1907. Din păcate Gheorghe Rădășanu nu pomenește nimic de evenimentele sociale din 1907 pe care le etichetează simplist drept "revoluție" (p.29) Pagini importante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
schimbărilor și a-și retrăii viața prin memoriile sale, scrise între 1971-1974. Personalitatea lui Gheorghe N. Rădășanu se poate vedea și din activitățile sale extrașcolare. Între principalele sale preocupări s-a aflat horticultura, specializându-se, în mod autodidact, în plantarea pomilor, aclimatizarea lor și îmbunătățirea sortimentelor de pomi. În august 1908, Ministrul Spiru Haret atenționa școlile de necesitatea dotării școlilor rurale cu terenuri pe care să se predea elevilor reguli de agricultură 58. Insistența lui Spiru Haret pentru a introduce învățământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
memoriile sale, scrise între 1971-1974. Personalitatea lui Gheorghe N. Rădășanu se poate vedea și din activitățile sale extrașcolare. Între principalele sale preocupări s-a aflat horticultura, specializându-se, în mod autodidact, în plantarea pomilor, aclimatizarea lor și îmbunătățirea sortimentelor de pomi. În august 1908, Ministrul Spiru Haret atenționa școlile de necesitatea dotării școlilor rurale cu terenuri pe care să se predea elevilor reguli de agricultură 58. Insistența lui Spiru Haret pentru a introduce învățământul agricol în școlile primare urmărea crearea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de învățământ care propunea să "cercetăm cum se comportă agricultorul la noi și în alte părți, ce a reușit să facă și în ce fel"60. Alături de învățători ca Vasile Lovinescu și Constantin Mercore, autorii unor lucrări ca "Pepiniera de pomi roditori și plantațiile definitive", "Cultura mărului", "Călăuza generală a pomicultorului" sau revista "Grădina Gospodarului", Gh. Rădășanu a dus o largă campanie de popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind situat într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la rubrica "Cuvinte de gospodărie". Revista intitulată "Vestitorul Satelor" a fost un organ de presă destinat cititorilor din mediul rural. Învățătorul din Bogata a scris o serie neîntreruptă de articole, cum sunt: " Soiurile de măr și păr străine"63, "Gunoaiele pomilor"64 "Rărirea fructelor"65, "Trebile de iarnă"66, " Gospodăria fructelor în pungi de hârtie"67, "Culegerea fructelor"68, "Păstrarea fructelor"69, "Trebi de făcut primăvara"70, "Vânzarea fructelor"71, "Dușmanii și boalele fructelor"72, "Despre ocrotirea rănilor de pomi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Gunoaiele pomilor"64 "Rărirea fructelor"65, "Trebile de iarnă"66, " Gospodăria fructelor în pungi de hârtie"67, "Culegerea fructelor"68, "Păstrarea fructelor"69, "Trebi de făcut primăvara"70, "Vânzarea fructelor"71, "Dușmanii și boalele fructelor"72, "Despre ocrotirea rănilor de pomi pe timp de iarnă"73. Materialele sale erau diverse; de la recomandări pentru achiziționarea de soiuri de meri de la cele mai bune pepiniere din țară, la modul de altoire, de creștere, de întreținere a pomilor, până la valorificarea lor. Articole despre horticultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fructelor"72, "Despre ocrotirea rănilor de pomi pe timp de iarnă"73. Materialele sale erau diverse; de la recomandări pentru achiziționarea de soiuri de meri de la cele mai bune pepiniere din țară, la modul de altoire, de creștere, de întreținere a pomilor, până la valorificarea lor. Articole despre horticultură a publicat și în alte reviste: "Calendarul sătenilor", ""Neamul românesc pentru popor", "Duminica poporului", condusă de Simion Mehedinți sau "Lamura" lui Al. Brătescu-Voinești și Al. Vlahuță 74. Pomicultura în special, și agricultura în general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu râpi și ponoare să facă un sat de grădini și gospodării frumoase"76, iar Grigore Sturzu, tot cu o remarcabilă activitate, preciza: "Dacă vestitului sat pomicol Rădășeni i-au trebuit generații întregi ca să ajungă azi o grădină imensă de pomi roditori, apoi satului Bogata i-a fost de ajuns doar viața de dascăl a lui Gh. N. Rădășanu"77. Articolul "Merii din dumbrava minunată" scris de Graziela Vîntu, în cotidianul "România liberă" din 9 iunie 1967, ne înfățișează opera acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
este al dr. ing. Teodot Groza, directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a înființat în 1909 o pepinieră cu 30 soiuri de măr și 15 de păr procurate de la Buftea; a trimis la pepiniera Vișan din Iași zece tineri pentru calificare; a întreținut legături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pentru munca de dascăl și cauza ridicării satului, dragostea și pasiunea cu care s-a consacrat aprofundării cunoștințelor de pomicultură au contribuit în bună parte la progresul pomiculturii fălticenene"79. Dar Gh. Rădășanu nu s-a ocupat numai de cultura pomilor. Înțelegând potențialul apicol al zonei dat o atenție deosebită și apiculturii după cu rezultă din însemnările sale. În 1939 avea 89 de stupi, dintre care 70 erau sistematici pe sistemul Layens după cum mărturisește în Amintirile sale. Gheorghe N. Rădășanu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
extrem de cuprinzătoare: "domnul Rădășanu scrie la reviste populare articole pe înțelesul tuturor, este un neîntrecut vorbitor pentru săteni, cultivă gustul cetitului în sat, unde prin străduințele dumisale are abonați la diferite foi. Este un gospodar neîntrecut, are o grădină de pomi numărând ... bucăți. Toate sunt plantate de domnia sa și se ocupă și cu cultura albinelor"92. Așa cum susținea Mihail Sadoveanu, colegul mai mare de la Fălticeni, al lui Rădășanu "era epoca eroică a școlilor rurale, când, cu mijloace puține, se putea totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
grădină ca un rai, cu tot soiul de meri și de peri și văratici și tomnatici și flori frumoase și o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-au plăcut pomii și am făcut grădină de 400 de prăjini cu 700 de meri și peri și cu prisacă până la 89 stupi, din cari 70 sistematici sistem Layens 17 și 19 primitivi. Dar ficiorul său Ion, a fost foarte rău și bețiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu, la toate trebile mari ce s-au făcut în comuna Baea din județul Suceava. Și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi. Și pleacă și din Bogata mașini cu mere cum pleacă și din vestitul sat Rădășeni, la București, din meri altoiți de el acum 60 de ani. A dăruit școlarilor din Bogata 2566 de merișori altoiți. Și în clasa a III
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am fost numit învățător în comuna Sasca, satul Sasca Mare unde am stat 2 luni. Și la 1 Ianuar 1908, am fost mutat la Bogata satul meu prea drag unde îs și azi. În viața mea, mi-au fost dragi pomii roditori chiar din școala normală. Mi-au fost dragi și stupii tot din școala normală, unde am văzut întâi stupi sistematici, și am avut și un apicultor francez, de mare valoare și pe care îl chema Le Corme, și noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tu cât ți-a pus dl Inspector Școlar la Inspecția pentru gradul II ? ". Nu știu. "Măi Rădășanu, ți-a pus nota 9 și că tare i-ai plăcut cum te-ai prezentat tu și mai ales și cu pepinieră de pomi roditori, f. bine îngrijiți ". Și iarna în 1915 a doua zi de Sf. Ioan în 6-7 Ianuarie am fost chemați să dăm examen la Iași. Și era un ger afară și o prăpădenie de să ferească Dumnezeu. Și ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de învățători "V.Lupu "din Iași. * Și tot în 1910 la 15 august am vorbit cu Johan Bonț, un mare inginer horticol adus de Alexandru Cantacuzino-Pașcanu tot din Luxemburg, care m-a învățat cum să învăț a face treabă la pomi. Era bal și muzică și eram cu mintea și cu ochii la cei cari dansau, nu la ce spunea inginerul horticol. * A.Cantacuzino-Pașcanu a fost căsătorit cu o fiică din familia Calimach din Botoșani viță de domn. Dna asta era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o punea în cană și 3 în gură. Și amețind a căzut jos cu cana la brâu ca un tăbultuc. Și s-a stricat și cana, dar nu s-a pălit rău că a căzut peste niște târșuri 45 de pomi mai mici. Cireșul făcea cireșe amare, pe o parte erau albe și pe o parte roză. Și erau f. mari și f. frumoase. Baba lui Grigore Șandru făcea bani buni că le culegea și le vindea în Fălticeni pentru făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu mâinile. Era o frumuseță de cireș. Eram tânăr și nici de feli deștept, că am luat și eu crengi și am altoit numai un cireș și nici acela nu s-a prins. Când vrei să capeți un soi de pom să nu altoiești numai unul ci măcar 20-30 și atunci din atâția trebue să se prindă măcar unul și ai prins și tu să ai soiul acela. Și în timpul primului război mondial din 1916-1918 un om ticălos și nebun și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unor locuitori din Baia ca: Poiana lui Hulboană, a Păvălenilor. Și în curgere de atâta amar de vreme înaintașii noștri precum și noi am căutat și ne-am făcut înlesniri, poduri, șosele,pivnițe,case bune, șuri ca acele mari, grădini cu pomi de rară frumusețe iar pe locurile de fâneață avem zeci de mii de brazi, unii buni de făcut scânduri, iar alții tineri. Și n-am știut ce-i aceea lipsa de lemne. Așa că își poate închipui ori și cine cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
îi pre de ajuns să se poată număra după degetele de la o singură mână și nu noi, care nu se știe de câte sute de ani suntem pe aceste locuri. Avem gospodării frumoase cu 2-3 case în ogradă (curte), șuri, pomi, vite. Avem Moldova aproape cu apa ei ca cristalu pentru scăldat și prins pește; poeni cu iarbă și flori, cu aer curat, cu dealuri frumoase. Și trăim din munca noastră zilnică grea și nu din mila nimănui. Și nimeni din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]