10,542 matches
-
menționate Cuvântările duminicale de la amvonul bisericii invocând rezonanța creștină a unor fapte și Împrejurări din viața cotidiană. Descriind drumul anevoios al Destinului său, Pr. Paul Mihail evocă chipul “Mamei Elena care l-a scos la carte”, și cu adâncă recunoștință pomenește de sprijinul și Încurajarea familiei fără de care nu ar fi putut rezista “vicisitudinilor timpului și mediului”. O prezentare a unui capitol din programul didactic din 29 iunie 1975 - Iași se Încheie cu cuvintele: “Având În preajmă pe buna mea mama
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
particular la Înnobilarea sufletului auditoriului. Redăm după Maria Vieru Ișaiev scurte mențiuni din mărturiile contemporanilor privind preocupările muzicale ale Pr. Alexandru Cristea. Vasile Țepordei: Atâta dinamism cât mi-a fost dat să văd la acest ales Între aleși n-am pomenit și nici nu mi-am Închipuit că poate cumula În sine un om atâta putere de pătrundere... În special bucățile populare culese și armonizate de el erau extraordinare.” S. Matei Nica - Fiind dirijor, Alexandru Cristea aprindea glasurile pe care le
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
satul natal Nișcani prin acordarea de burse elevilor merituoși; a Înzestrat biblioteci școlare În jud. Orhei, a organizat concursuri, excursii, participări la reuniuni ale elevilor... A sprijinit biserici și a Înzestrat mănăstirea Răciula din apropierea Nișcanilor unde este evocat pelerinilor și pomenit la slujbele de peste an. Vreme Îndelungată a organizat excursii În țară și la monumente istorice din Basarabia, bucurându-se de aprecierea și recunoștința epitropilor monumentelor ridicate cu sprijinul său. A fost un neobosit organizator al excursiilor În țară și Basarabia
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Bârlad. Așadar, el nu cânta după ureche. El își compunea muzica. Muzicieni ca Pedro Negrescu, Sorin Minghiat, Dan Ștefănică, Daniel Marin pot depune mărturie în acest sens. Avea un timbru special, era un trup sonor și de aceea era admirat. Pomenea și nume de cantautori care îi cântă textele fără încuviințarea sa. Moartea Poetului, o moarte stupidă ca toate morțile, parcă a avut ceva bizar la el. Întors din Albania, unde vizita sa a fost un triumf, iar Academia Albaniei îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
influențat. Revăzându-mi lucrările din acea perioadă, consider că aveau dreptate. Erau profesori bine pregătiți, nu făceau complimente gratuite. Revin și spun: eu nu sunt un turist prin muzee. Eu nu sunt un turist printre artiștii pe care i-am pomenit. Sunt în rolul unei albine. Eu adun polenul de pe florile cele mai înalte. Slavă Domnului, așa pot să mă ridic puțin mai sus. E important. Apoi, contează cât de receptiv ești. Să nu caști gura la un artist patru, cinci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
murit cu toții, iar de-om muri, pentru moartea noastră cineva va trebui să răspundă în fața Celui de Sus. Este cu adevărat ceva de neînțeles, absurd. Toate popoarele bat la ușa noii Europe, iar noi, comunitatea românească din Sudul Basarabiei, ne pomenim uitați cu desăvârșire, rămași în urmă de carul istorie" (Tudor Iordăchescu). La numele celui care a scris și o documentată monografie a satului Hagi Curda (Comânșovca), alăturăm și pe cele ale poetului Vadim Bachinschi (Odesa, redactor șef al almanahului istorico-cultural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de veșnică odihnă cei prezenți coboară înapoi la conac spre încăperile cu minunate podoabe românești, unde suveranul evocă o ultimă imagine a ostașului cu sufletul drept ca o lamă de spadă, cu existența statornic închinată neamului. De aceea Schinetea trebuie pomenită în cronica istoriei neamului. Mausoleu al Marii Uniri, mormântul stingher, de la ,,Trei Stejari” al soldatului României reîntregite, Constantin Prezan, așteaptă și astăzi modest și tăcut onorul la mareșal ”. După opinia lui Pamfil Șeicaru ,,Cu mareșalul Constantin Prezan dispare încă un
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
ținuse piept lui Hitler, lui Mussolini și lui Tojo câștigase cel puțin atenția plină de respect din partea oamenilor de peste tot. Nu mai putem presupune că modul cum înțelegem noi istoria este larg împărtășit. Sunt relativ puțini cei care, atunci când aud pomenindu-se de ,,America", se gândesc mai întâi la bătălia de la Lexington sau la debarcarea pe plaja Omaha. Pentru cei sub douăzeci de ani reprezentând majoritatea din multe țări -, confruntarea războiului rece dintre libertate și comunism înseamnă puțin. În închipuirea multora
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
uniunea, nu să pună capăt sclaviei. Woodrow Wilson a vrut să revitalizeze o economie internă încetinită, nu să creeze Statelor Unite un nou rol internațional. FDR a dus o campanie împotriva Marii Crize și a rămas să înfrângă fascismul. Președinții se pomenesc judecați conform testelor-surpriză oferite de istorie. Asta atunci când, în mod fericit sau nefericit, întreaga măsură a propriului dumneavoastră caracter va fi dezvăluită iar poziția dumneavoastră va fi stabilită de-a lungul spectrului dintre Franklin Pierce‡‡ și muntele Rushmore. O tranziție
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Dumnezeu l-a amenințat pe Israel: Voi vărsa asupra ta focul urgiei Mele și te voi da în mâna oamenilor barbari, făuritori ai distrugerii. Mâncare focului vei fi; sângele tău va curge în mijlocul țării și nici nu se va mai pomeni de tine, că Eu, Domnul, am spus acestea." (Iezechiel, 21: 31, 32). Domnul s-a adresat cu regret și cu mânie Ierusalimului, personificat prin desfrânata Oholiba (în ebraică, femeia templului) care "s-a aprins" după fiii Babilonului și ai Chaldeei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nădejdea mântuirii. I-a cerut monahului s-o împărtășească, el a zărit-o ca plutind deasupra apelor. A găsit-o moartă, a îngropat-o și a plâns-o alături de leul care-l ajutase s-o îngroape. De atunci, Zosima a pomenit-o în rugăciunile lui. Pelaghia este o cunoscută actriță din Antiochia și se numea Margareta. Trăia în lumea colorată și desfrânată a artiștilor ambulanți dansatori, cântăreți, mimi, jongleuri. Era o femeie frumoasă, seducătoare, excentrică, se îmbrăca și se purta provocator
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bârfitorii. Javra care latră la un oaspete venit în taină. Primești un bărbat peste noapte și el sforăie. Poftim!... Lucruri de rușine: S-a îmbătat ibovnicul și uite cum îți spune întruna același lucru. În fața unui om învățat, un necioplit pomenește în gura mare numele înțelepților... În textul jurnalului sunt intercalate încercări și realizări poetice de genul celor cu formă fixă, tanka. Poeziile ei sunt incluse în diferite antologii: Gheața pe apă E subțire ca spuma Și prima rază de soare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aceasta. [e2a] Un copil dispăruse în urma unei năvale a pieilor roșii; [e2b] se socotea că indienii l-ar fi luat cu ei. [e3a] Părinții îl căutară în zadar; [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care ar fi putut prea bine să fie cel pe care-l căutau. [e4a] Îl găsiră, în sfîrșit ([e4b] cronica a pierdut circumstanțele exacte [e4c] și nu-mi place să născocesc ceea ce nu știu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nesigură (impersonalul spaniol se dijo que) ca și ceea ce relatează: "[se spune] că indienii l-ar fi luat cu ei". În continuare, modalizările subliniază incertitudinea de trei ori: [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care AR FI PUTUT PREA BINE să fie cel pe care-l căutau. [e6a] Acolo se opri [e6b] POATE din pricină că ceilalți se opriră și ei. [e11a] POATE că acestei amintiri i-au urmat altele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai este chiar copilul, ci doar fiul lor biologic. Lanțul cuvintelor alese de Borges este foarte clar: [e2a] Un COPIL (CHICO) dispăruse în urma unei năvale a pieilor roșii; [...] [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care ar fi putut prea bine să fie cel pe care-l căutau (SU HIJO). [...] [e9c] și scoase cuțitașul cu mîner de lemn pe care-l ascunsese acolo, [e9d] în vremea cînd era COPIL
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
meu era pe Valea lui Stan, într-o margine de prăpastie.” Din disperare, ultimul haiduc cioplea cruci din lemn de prun. Raze roșcate pâlpâie mat în crucifixul sfințit prin suferință. Lemnul dă glas de departe, în litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
zi, am aflat că Emil Constantinescu și Leonid Kucima se întâlniseră la vila lui Nicolae Ceaușescu de la Neptun, iar nu la Constanța, cum scrisese colegul meu. „De ce ai dezinformat?”, l-am întrebat imediat. „Domnul președinte ne-a rugat să nu pomenim de Neptun și...” Dacă aș fi putut, îl concediam pe loc. Dar cu un președinte ce poți face? - Domnule președinte, mulți români refugiați în România din Basarabia, Herța, din nordul Bucovinei m-au întrebat de ce nu se poate scrie nici
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se întrezărea revoluția politică și socială, femeile veneau acasă și se apucau să cerșească de la soții lor (pentru a cincisprezecea oară) să vopsească odată rama de la fereastră sau să monteze întrerupătoarele. Acum acest lucru e puțin probabil. Ca să nu mai pomenim de înmulțirea, a gospodăriilor conduse de femei singure - femei cu bani și cu dorința de a-și amenaja singure cuibușorul. Putem oare să avem o societate în care sunt atâtea femei polițiști, pompieri, directori de companie, informaticieni și candidați la
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
golf. Eticheta de pe o sticlă de vin. Prețul de pe o geantă de voiaj. Cum vor găsi viitorii tăi clienți magazinul tău - citind numărul de telefon din cartea de telefoane? Eu nu pot citi nimic acolo nici acum. Ca să nu mai pomenim de meniurile de la restaurante, orarele trenurilor, formularele de la instituțiile oficiale, felicitările de ziua cuiva, timbrele poștale, termometrele, vitezometrul, contorul de parcurs, frecvențele de pe aparatele radio, butoanele de pe mașina de spălat și de pe uscător, de pe aparatul de aer condiționat și frigider
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
se spune designerilor să înghesuie cât mai multe informații, de obicei aceștia aleg să scrie mai mic. Poate cutiile mai mari ar fi o soluție (deși asta ar crea alte dificultăți legate de spațiul insuficient pe rafturi, ca să nu mai pomenim de standurile suplimentare care ar trebui folosite). Poate că etichetele ar trebui să folosească mai multe reprezentări grafice. Poate că este timpul să se folosească afișe mai mari și mai bine realizate, sau indicatoare mai sugestive. Poate că ar trebui
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de Dugalland, vara mea... O și văd, o femeie de 25 de ani, cu trupul plin și fața rumenă... Scena mi-a rămas clar întipărită, desigur din cauză că gestul meu fu socotit pe loc drept o crimă de care mi se pomenea întruna". La fel, își amintește cum a înțepat cu o surcea un catîr, care l-a trîntit la pămînt: ""Încă puțin și murea", spuse bunicul. Îmi închipui scena, dar probabil că nu-i o amintire directă, nu-i decît amintirea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cu Toader, din Valea i Cozmo<ie>. Iat(ă) scriem și mărturisim noi cu acestu zapis al nostru cum am vândut o vie ci am avut pre Valea i Cozmoaie, ...” De la această dată înainte încep să se înmulțească actele care pomenesc de această vale. La 11 nov.1628, Miron Barnovschi voievod întărește Mănăstirii Bârnova dreptul de stăpânire asupra a patru fălci de vie cu cramă și livadă de lângă Iași, cumpărate de Dima călăraș de Țarigrad. Auzi numai ce frumos sună: „Călăraș
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
să ne imaginăm că facem parte întâi din suita bunului Alexandru și apoi din cea a nefericitului domn Miron Barnovschi, care își mai zicea și Moghila...Fantastice vremuri... Această Poiană a Vlădicăi a stat în atenția multor domni și este pomenită cu diverse ocazii - pe larg - în vreo 26 de documente...Ultimul document de întărire a stăpânirii satului de către Mitropolia Sucevei este cel al lui Alexandru Iliaș voievod, din 3 august 1666. În decursul timpului, au fost făcute și acte de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
stârnit-o. De unde am dedus noi că străinul însetat trebuie să întrebe pe localnici care-i fântâna cu apă bună de băut, pentru că aici, lângă o fântână cu apă dulce, se poate găsi una cu apă sărată sau sălcie. Am pomenit noi despre cele vreo 400 de documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei ajunse la Zolkiew. Din Letopisețul Țării Moldovei al lui Ion Neculce aflăm: „Atunce (1686 n.n.) au luat craiul (Sobiețchi n.n) și pe Dosofteiu mitropolitul din Ieși, cu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Bucium, cea din 1865, aflată pe malul Vămășoaiei. Dar îmi spăl obrazul acum, când intrăm de adevăratelea în Bucium. Înainte de a face primul pas, e de la sine înțeles că trebuie să scotocim prin cele documente pentru a afla când se pomenește pentru prima oară de Bucium. Și ne este dat să aflăm chiar dintr-un hrisov al lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la 15 februarie 1469: „Noi Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]