8,957 matches
-
CIBOTARU, Mihail (21.VI.1934, Vărvăreuca, j. Soroca), prozator și traducător. Este fiul Teodorei și al lui Gheorghe Cibotaru. După absolvirea Universității de Stat din Chișinău (1959), a lucrat la publicațiile „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Moldova”. A fost ministru al Culturii între 1994 și 1997. Este laureat al Premiului
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
timpul celui de al doilea război mondial. A doua culegere de povestiri, Durerea liniștii (1969), axată tot pe problematica rurală, marchează în plan artistic evoluția de la lirismul întrucâtva anacronic la o epică punctată de note dramatice. Cu romanul Semănătorii (1974), prozatorul se încadrează într-o orientare stilistică a cărei menire era, ca și la vechii sămănătoriști, apărarea valorilor etice și morale puse sub semnul dispariției, de data aceasta de sistemul totalitar. Celelalte romane, Drumuri (1979), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
CIOCANU, Aurel (27.III.1943, Mălăiești, j. Bălți), poet și prozator. Este fiul lui Ion și al Sofiei Ciocanu. A absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1965). A debutat editorial cu volumul de proză pentru copii Băiețelul din geamul albastru (1970), în care se prefigurează trăsăturile distincte ale întregii sale creații
CIOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
, Ion (7.I.1882, Nanov, j. Teleorman - 22.VII.1917, Iași), prozator. Fiu de țăran, C.-N. a urmat școala primară în localitatea natală (a cărei denumire și-o adaugă numelui de familie), iar gimnaziul la Alexandria. A făcut, se pare, liceul la București, după care a fost institutor, corector la „Adevărul
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
CIOCÂLTEU, Alexandru (9.XII.1949, Craiova), prozator. Este fiul Silviei Ciocâlteu, medic, și al lui Alexandru Ciocâlteu, jurist. După ce termină liceul din Filiași (1963-1967), urmează cursurile Facultății de Medicină din București (1967-1973), funcționând apoi la dispensarele din Ionești și Turceni, în județul Gorj (1973-1975). Urmează cursuri de
CIOCALTEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286244_a_287573]
-
cu sine și cu ceilalți, la fel ca al doilea roman, Strigătul umbrei, situat, într-un fel, în continuarea primului. Se regăsesc aici aceleași personaje principale, aceeași vehemență a suferinței transpuse într-un discurs narativ polifonic. Diferența este însă notabilă: prozatorul amplifică diapazonul stilistic, înclină cumpăna narațiunii către povestire, instanța auctorială cedează spații importante vocii personajelor. Strigătul umbrei este un roman despre iubiri eșuate, într-o lume ostilă, înrăită, căreia i se refuză darul iubirii. SCRIERI: Gheață la mal, București, 1991
CIOCALTEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286244_a_287573]
-
CIOBANU, Ion D. (25.IV.1910, Culnaia Veche-Odessa - 8.I.2000, Chișinău), prozator și folclorist. A absolvit Institutul Pedagogic din Tiraspol (1932), fiind apoi șef al Secției de limbă și literatură a Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifice (Tiraspol- 1939, Chișinău, 1940-1941), director al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură al Academiei de Științe
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
A elaborat manuale de gramatica „limbii moldovenești”, este autorul lucrării monografice Poezia lirică populară moldovenească (1973, în limba rusă), a îngrijit volumele Poezia lirică (1975), Cântece revoluționare sovietice (1982, în colaborare) din seria Creația populară moldovenească (16 volume, 1975-1983). Ca prozator, a semnat câteva culegeri de povestiri: Fata frumoasă (1939), Nănașul și finul (1941), La aprinsul zorilor (1947), pe tema satului „nou” colectivizat, a „patriotismului” sovietic. În ultimii ani, C. a continuat să susțină „moldovenismul” din cultură în două lucrări apărute
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
CIOBANU, Ion C. (27.X.1927, Budăi, j. Orhei - 19.I.2001, Chișinău), prozator. Este fiul Ecaterinei și al lui Constantin Ciobanu. După ce a absolvit Școala Pedagogică din Orhei, urmează cursurile literare superioare de pe lângă Uniunea Scriitorilor din URSS (1959). A activat în domeniile pedagogic, politic și obștesc, fiind, între altele, președinte (1961-1965) și secretar
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
CIOCANU, Ion (18.I.1940, Tabani, j. Edineț), critic literar, prozator și poet. Este fiul Ecaterinei și al lui Mihail Ciocanu. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957-1962), obținând titlul de doctor în filologie (1965). A fost lector la aceeași instituție, redactor la editurile Literatura
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
CIOBANU, Radu (8.III.1935, Timișoara), prozator. Este fiul Dorinei (n. Demian) și al lui Silviu Ciobanu, avocat. Frecventează cursurile Liceului „Constantin Diaconovici-Loga” din Timișoara (1950-1954). După bacalaureat devine student al Facultății de Agronomie din Timișoara (1954-1958), abandonată în anul al IV-lea, apoi al Facultății de
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
nopții”, T, 1981, 2; Ion Lungu, „Călărețul de fum”, ST, 1984, 4; Vasile Chifor, Istoria în roman, VR, 1984, 7; Odangiu, Romanul, 34-37; Cornel Ungureanu, „Arhipelagul”, O, 1987, 2; Ecaterina Țarălungă, „Casa fericiților” T, 1987, 9; Corneliu Nistor, Radu Ciobanu, prozatorul, O, 1987, 35; George Pruteanu, Jurnale și retorica jurnalului, CL, 1988, 6; Ruja, Parte, I, 111-114; Corneliu Nistor, Geografii morale, O, 1995, 3; Dicț. scriit. rom., I, 569-571; Ulici, Lit. rom., I, 386-388; Cosma, Romanul, II, 142-144; Popa, Ist. lit.
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
1982). Istoria literară - cu referință specială la Ionel Teodoreanu - C. o concepe mai mult ca un demers de „demistificare și demitizare”. Totuși, monografia despre autorul Uliței copilăriei și La Medeleni este de factură clasică, investigând, adică, metodic viața și opera prozatorului. Încercând să explice unicitatea stilului lui Ionel Teodoreanu, de factură lirică, încărcat de metafore prețioase, cu un imens succes de public încă de la debut, el disjunge - în linia lui G. Ibrăileanu - între scriitorii moderni munteni, care-și reprimă nostalgiile după
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
CIMPOEȘU, Petru (20.I.1952, Vaslui), prozator. Este fiul Aureliei (n. Lazăr) și al lui Sterea Cimpoeșu, țăran. A urmat liceul la Vaslui, absolvit în 1971, și a făcut studii superioare la Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești, devenind inginer în 1976. A lucrat în specialitatea
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
1982, 66; Laurențiu Ulici, Întâmplări în provincie, RL, 1984, 16; Constantin Călin, Generația ’80, ATN, 1984, 5; Alexandru Condeescu, Viața în provincie, LCF, 1984, 21; Val Condurache, „Firesc”, CL, 1985, 6; Constantin Călin, „Firesc”, ATN, 1985, 7; Ion Simuț, Cinci prozatori tineri, ST, 1985, 7; Nicolae Georgescu, Mai mult decât titlul, LCF, 1985, 31; Valeriu Cristea, Talentul romancierului, RL, 1985, 46; Holban, Profiluri, 417-420; Cristea, A scrie, 218-222; Țeposu, Istoria, 123-124; Geo Vasile, Grefierul și victima, CNT, 2000, 44; Bianca Stupu
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
CIOCÂRLAN, Ion (12.VII.1874, Străoane, j. Vrancea - 21.XII.1941, Focșani), prozator. Fiu de țărani, C. a urmat Școala Normală la Bârlad și Iași, din 1895 fiind învățător în câteva sate vrâncene și la Focșani, unde se stabilește definitiv. A fost membru în comitetul Asociației Generale a Învățătorilor din România și colaborator
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
CIOFLEC, Virgil (8.IX.1874, Gherășeni, j. Buzău - 10.III.1948, București), prozator. A fost director general în Ministerul Cultelor și Artelor condus de O. Goga. Și-a donat colecția de tablouri Universității din Cluj, punând bazele viitoarei galerii de artă românească a pinacotecii din localitate. Pasiunea pentru pictură, prietenia cu pictorii N.
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
, Dimitrie N. (15.X.1885, Săcelu, j. Gorj - 21.IV.1965, Londra), prozator. Fiu al lui Nicolae Ciotori, agricultor, C. este absolvent al Școlii Normale din Craiova. După ce funcționează ca învățător în mai multe sate din Oltenia, se specializează, cu sprijinul lui N. Iorga, în chestiuni de cooperație, urmând o școală în Suedia
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
, Barbu (10.VIII.1927, Montrouge, Franța), poet, prozator, istoric literar, editor și traducător. Este fiul Mariei (n. Iovițoiu), profesoară, și al lui Șerban Cioculescu, critic literar. Elev al liceelor „Gh. Lazăr” și „Sf. Sava” din București, urmează apoi literele și filosofia (numai doi ani), absolvind însă Facultatea de
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai lipsite de talent „opere”, pe care criticul o îndura cu stoicism imperturbabil). Cei mai importanți poeți, prozatori și critici interbelici au frecventat, într-un fel sau altul, cenaclul lovinescian. Ca o mișcare studențească insubordonată ierarhiilor literare oficiale ale epocii comuniste, pe care le-a și răsturnat în scurt timp, și contestatară la adresa generațiilor anterioare au apărut, în
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
generațiilor anterioare au apărut, în plină dictatură ceaușistă, c.l. optzeciste: cenaclul Junimea al Facultății de Filologie a Universității din București coordonat de Ov. S. Crohmălniceanu, cenaclu activ între 1971 și 1989 (când se autodizolvă) și devenit pepiniera unor valoroși prozatori; Cercul de critică literară condus de Eugen Simion, cu o activitate neîntreruptă între 1974 și 1990, la întrunirile căruia participă aproape toți reprezentanții semnificativi ai optzecismului; Cenaclul de Luni al Centrului Universitar București, condus de Nicolae Manolescu și rezistând între
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
CIOBANU, Mircea (pseudonim al lui Mircea Sandu; 13.V.1940, București - 22.IV.1996, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Răportaru) și al lui Gheorghe Sandu, constructor. După absolvirea Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, face studii de filologie slavă, începându-le la Iași, în 1959, și terminându-le la București, în 1964. Este
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Ivanovski); Victor Sivetidis, Oracolul lui Oreste, București, 1969, Memoria oglinzii, București, 1970 (în colaborare), Poeme, București, 1973 (în colaborare cu F.V. Șerbănescu), Dumneavoastră, Românie, București, 1975 (în colaborare cu Georgeta Caba și Constantin Crișan). Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 76-80; Dimisianu, Prozatori, 127-129; Popa, Modele, 114-120; Bugariu, Incursiuni, 114-116; Negoițescu, Lampa, 225-229; Ardeleanu, „A urî”, 113-118; Protopopescu, Volumul, 201-206; Poantă, Modalități, 166-167; Cândroveanu, Alfabet, 69-74; Cristea, Un an, 187-191; Felea, Secțiuni, 240-242; Ciobanu, Critica, 166-171; Ciobanu, Incursiuni, 170-174; Barbu, O ist., 215-218
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Paleologu, Inima regelui, RL, 1991, 51; Gheorghe Grigurcu, Morala augustă, TMS, 1992, 12; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 45-50; Cornel Ungureanu, Despre căftănirea personajelor, O, 1993, 10; Octavian Soviany, Diavolul bine temperat, CNT, 1993, 11; Nicolae Manolescu, Arta prozatorului, RL, 1993, 15; Claudiu Constantinescu, Arheologie și reconstrucție, RL, 1993, 15; Negoițescu, Scriitori contemporani, 99-103; Simuț, Incursiuni, 168-171; Pop, Pagini, 120-125; Cosma, Romanul, II, 94-98; Manolescu, Litere, 326-331; Alexandru Ruja, Poetica golului, O, 1998, 1; Dicț. analitic, II, 195-199, III
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
CĂLINESCU, G.[eorge] (19.VI.1899, București - 12.III.1965, Otopeni- București), critic și istoric literar, eseist, poet, prozator și dramaturg. Este fiu natural al Mariei Vișan și al lui Tache Căpitănescu, funcționar, adoptat de Constantin și Maria Călinescu. C. (al cărui nume la naștere era Gheorghe) face școala primară la Iași, la Școala „Carol I” (1906-1907) și la
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]