9,377 matches
-
fi fost ocupat de musulmanii veniți în ajutor, iar cruciații nu cădeau de acord asupra cărui conducător creștin i s-ar fi cuvenit stăpânirea orașului după cucerirea lui. Pe 27 iulie, cruciații au decis să se mute pe parte de răsărit a orașului, care era mai slab fortificată, în zonă fiind însă resurse mai mici de apă și de alimente. Cum Nur ad-Din ocupase poziții în partea de vest a Damascului, cruciații nu au mai putut să se reîntoarcă pe pozițiile
Cruciada a doua () [Corola-website/Science/306567_a_307896]
-
și la începutul anului 574 a trecut Dunărea și a învins o armată condusă de către Tiberius, comandantul "Excubitorilor", retrăgându-se la nord de Dunăre numai dupa ce a primit tribut de la curtea imperială. În urma campaniilor dezastruoase desfășurate în părțile de răsărit ale imperiului, Iustin a început să manifeste tulburări mentale. Recunoscând singur aceste crize de nebunie, Iustin a hotărât să nominalizeze un co-împărat, cu titlul tradițional de "Cezar". Influențat de către soția sa, împărăteasa Sofia, Iustin a trecut peste rudele sale și
Iustin al II-lea (împărat) () [Corola-website/Science/306615_a_307944]
-
înălțată mănăstirea era odinioară o insulă, în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana, întâlnește în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde în fața mănăstirii. În dreptul satului Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reîntoarce apoi la vechea matcă. La sfârșitul secolului al
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Holon, o școală agricolă evreiască numită Mikve Israel. La sfârșitul veacului al XIX -lea, sub impulsul mișcării pre-sioniste sau a așa - numitului "sionism practic' (orientat pe crearea de așezări agricole), Hovevey Tzion sau Hibat Tzion (Iubirea Sionului), având centrul în răsăritul Europei - în România și în Imperiul Rus (mai ales Ucraina și Polonia) și care a precedat cu câțiva ani Organizația Sionistă s-a intensificat mișcarea de emigrație evreiască spre Palestina . Yaffa, pentru evrei Yaffo, a devenit centrul acestei mișcări de
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
ca oficiul mișcării Hovevey Tzion , Gimnaziul ebraic "Herzliya" (1905) și alte școli, seminarul de învățătoare E. Lewinsky , spitalul "Shaar Tzion" al organizației Bney Brit (1890) etc. În iulie 1882 au debarcat la Yaffa primii imigranți din organizația pre-sionistă "BILU" din răsăritul Europei - a început așa numita "prima aliya" (val de imigrație spre Palestina ) prin portul Yaffa. In 1885 renumitul neguțător de ceai din Rusia , Kalonymus Wissotzki a sosit in vizită din partea mișcării Hovevey Tzion și a întemeiat oficiul acesteia la Yaffo
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
hanul din 1740. Schimbări demografice în cartier au dus la abandonarea locului de către o mare parte a credincioșilor, care s-au mutat în altă parte. El a mai fost folosit cu prilejul unor sărbători. În anul 1995 partea lui de răsărit a devenit o parte a Muzeului de artă Ilana Gur. În ultimii ani mișcarea religioasă hasidică Habad încearcă să obțină încăperea pentru credincioșii ei. Jaffa și fostul cartierul limitrof de nord Manshiye au fost teatrul scenelor unor filme israeliene populare
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
o rădăcină de valeriana în sân pentru a fi ferite de zburători și de tot felul de ispite ale trupului. În zona Neamțului se punea o rădăcină de valeriana pisata într-un ulcior cu apă neînceputa și se lasă de la răsăritul până la asfințitul soarelui. Apă respectivă era băuta de bărbații cu aplecare spre desfrâu, iar rădăcina rămasă se îngropa la stâlpul de la cerdacul casei (ca să le fie sufletul chemat lângă familie și să nu uite rânduielile firii). În zona muntoasî a
Valeriană () [Corola-website/Science/306712_a_308041]
-
îngropa la stâlpul de la cerdacul casei (ca să le fie sufletul chemat lângă familie și să nu uite rânduielile firii). În zona muntoasî a Olteniei, rădăcina de valeriana pisata se dădea vreme de 49 de zile celor posedați de necurat. La răsărit și la asfințit, se lua câte un praf (aproximativ 1,5 grame) de valeriana, care se înghițea cu agheasma. Noaptea se dormea cu o legătură de valeriana, leuștean și iarbș creată la cap, pentru a alunga toate necurățiile din suflet
Valeriană () [Corola-website/Science/306712_a_308041]
-
În februarie 1929, el semnat, alături de reprezentanții Poloniei, României, Lituaniei și Estoniei, așa-numitul Pact Litvinov prin care statele semnatare se angajau să nu folosească forța pentru rezolvarea neînțelegerilor dintre ele. Acest pact a fost considerat un Pact Kellogg-Briand al răsăritului. În 1930, Iosif Vissarionovici Stalin l-a numit pe Litvinov la conducerea Ministerului afacerilor externe. Noul ministru era un sprijinitor hotărât al ideii securității colective, militând pentru strângerea relațiilor cu Franța și Anglia. În 1933, el a reușit să convingă
Maxim Litvinov () [Corola-website/Science/306721_a_308050]
-
încercat, prin îndepărtarea lui Litvinov de la conducerea ministerului de externe, să evite orice piedică în negocierile cu naziștii, care nu ar fi vrut să discute cu un ministru evreu. După izbucnirea celui de-al doilea război mondial pe frontul de răsărit în iunie 1941, Stalin l-a numit pe Litvinov în funcția de Adjunct al Comisarului pentru Afaceri Externe. Din 1941 până în 1943, Litvinov a fost și ambasador al Uniunii Sovietice în Statele Unite și a contribuit în mod hotărâtor la semnarea
Maxim Litvinov () [Corola-website/Science/306721_a_308050]
-
nobili care au participat la cruciadă au fost nevoiți să se împrumute cu bani, cruciada devenind pe ansamblu una extrem de costisitoare. Cruciații francezi au călătorit mai întâi în Cipru și au petrecut iarna pe insulă, negociind cu diferite puteri din răsărit. Imperiul Latin a cerut ajutorul cruciaților împotriva bizantinilor Imperiului de la Niceea, iar Principatul Antiohiei și Cavalerii templieri doreau să fie sprijiniți în luptele din Siria, unde musulmanii cuceriseră de puțină vreme Sidonul. Totuși, Ludovic avea ca obiectiv debarcarea în Egipt
Cruciada a șaptea () [Corola-website/Science/306831_a_308160]
-
din noua sa bază din Acra a început să refacă celelalte orașe cruciate. Deși Regatul Ciprului pretindea că este puterea suzerană în zonă, Ludovic era conducătorul "de facto". Ludovic a negociat și cu mongolii, care își făcuseră simțită prezența în răsărit, încurajat de legendele Regatului Nestorian. ("Vedeți și": Preotul Ioan). În același timp, și musulmanii negociau cu mongolii, nimeni nesesizând faptul că noii sosiți în zonă aveau propriile lor planuri. Solia franceză trimisă la hanul Möngke Han a fost un eșec
Cruciada a șaptea () [Corola-website/Science/306831_a_308160]
-
rusă "Пражская наступательная операция - Prajskaia nastupatelnaia operația") a fost ultima bătălie importantă a celui de-al doilea război mondial de pe teatrul de război din Europa. Batălia de la Praga s-a desfășurat în perioada 6 - 11 mai 1945 pe frontul de răsărit. Particularitatea principală a acestei bătălii este faptul că luptele au continuat și după ce Reichul a capitulat pe 8/9 mai. O altă particularitate este aceea că bătălia a fost declanșată în paralel cu Insurecția din Praga. Orașul Praga a fost
Ofensiva Praga () [Corola-website/Science/306930_a_308259]
-
lui. În cea de-a cincea oră, Atum și însoțitorii lui ajung în peștera lui Osiris, stăpânul lumii morților. În ce-a de-a douăsprezecea oră Atum se metamorfozează în scarabeu și își schimbă numele în Khepri. Aceasta este ipostaza răsăritului pe care o are soarele, la fel cum Atum, zeul cu cap de berbec, este ipostaza apusului. Mai mult, numele Khepri înseamnă „a deveni”. Acum, Apophis încearcă din nou să atace barca, Seth luptându-se cu el încă o dată, și
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
soarele, la fel cum Atum, zeul cu cap de berbec, este ipostaza apusului. Mai mult, numele Khepri înseamnă „a deveni”. Acum, Apophis încearcă din nou să atace barca, Seth luptându-se cu el încă o dată, și pentru ultima oară înaintea răsăritului. Kephri trece peste vârfurile picioarelor zeiței Nut și se arată în est. Însoțitorii lui nu îl părăsesc, deoarece mai există încă multe pericole pentru soare: furtuni, ploi și Apophis, care la prânz vine să bea apă din fluviul celest. Spre
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
timpurii premergătoare acestuia, care se numesc auroră și crepusculul de dimineață, în decursul cărora lumina începe să apară. Întrucât refracția luminii face ca discul soarelui să fie vizibil înaintea prezenței sale efective la orizont, din punct de vedere optic atât răsăritul cât și apusul sunt iluzii optice. Iluziile optice ale soarelui sunt cu cele generată de lună. Imagini
Răsărit () [Corola-website/Science/307789_a_309118]
-
operațiunea Cobra să străpungă linia germană de apărare la capul ei vestic. În scurtă vreme, Aliații eliberau Franța, reușind prima victorie răsunătoare în timpul încercuirii a 250.000 de germani din punga de la Falaise. La fel ca și pe frontul de răsărit, Hitler a refuzat deseori să permită efectuarea unor retrageri strategice până în ultima clipă, când era oricum prea târziu. Cam 100.000 de germani au reușit să scape din cursa prin "Spărtura de la Falaise", dar au trebuit să-și abandoneze cea
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]
-
precum Frankfurt am Main, Kassel, Magdeburg, Halle și Leipzig au fost apărate cu dârzenie de garnizoane formate ad hoc din trupe regulate, unități Flak, Volkssturm și auxiliari înarmați ai Partidului Nazist. Generalii Eisenhower și Bradley au considerat că înaintarea către răsărit nu-și mai are sensul, de timp ce înțelegerile politice dintre Cei trei mari stabiliseră că răsăritul Germaniei urma să fie ocupat de Armata Roșie. Cele două armate americane s-au oprit de-a lungul râurilor Elba și Mulde, făcând
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]
-
ad hoc din trupe regulate, unități Flak, Volkssturm și auxiliari înarmați ai Partidului Nazist. Generalii Eisenhower și Bradley au considerat că înaintarea către răsărit nu-și mai are sensul, de timp ce înțelegerile politice dintre Cei trei mari stabiliseră că răsăritul Germaniei urma să fie ocupat de Armata Roșie. Cele două armate americane s-au oprit de-a lungul râurilor Elba și Mulde, făcând joncțiunea cu forțele sovietice pe râul Elba la sfârșitul lunii aprilie. Armata a 3-a americană și-
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]
-
considerată dușmanul cel mai puternic și mai periculos, înainte de orice, datortită apropierii granițelor ei de cele ale Regatului Unit și Uniunii Sovietice, aliații principali ai SUA fiind cei mai amenințați de bombardamentele asupra Londrei și de luptele de pe frontul de răsărit. La scurtă vreme după intrarea în război a SUA, Marea Britanie și Statele Unite au căzut de acord (Conferința Arcadia) asupra strategiei "". Statele Unite ale Americii s-au angajat să trimită trupele terestre și ale aerului să lupte împotriva Germaniei în Europa și
Mai întâi Europa () [Corola-website/Science/307817_a_309146]
-
deși erau susținuți de numeroase obstacole naturale. Tactica iraniană a "valurilor umane", care consta de fapt în saturarea pozițiilor iraniene cu atacuri nocturne, atât frontale cât și din spatele apărării, urmate de un atac nimicitor cu forțe proaspete și experimentate la răsăritul soarelui, s-a dovedit extrem de eficientă în prima parte a războiului, micșorând drastic numărul de pierderi ale forțelor iraniene. Schimbarea ulterioară a tacticii irakiene în apărare, a determinat pe iranieni să renunțe la tactica "valurilor umane", în favoarea operațiilor ce foloseau
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
este plănuita ridicare unei biserici mai mari, biserica actuala urmând să fie transformată în mănăstire. În 2003, Boian Alexandrovici a ridicat la Mălăinița din fonduri proprii, pe un teren aflat în proprietatea să, prima biserică ortodoxă română din Șerbia de răsărit. Urmează un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe, care cereau demolarea lăcașului, invocând ilegalitatea acestei construcții. Un oponent vehement a lui Alexandrovic este și Biserica Ortodoxă Sârbă care se teme să-și piardă influență în acest colț al Șerbiei. Scandalul a
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
înlocuit de saltul între înălțimi), fiind ales numai pentru anumite momente pe parcursul cântării. Mai târziu, a fost adoptat de muzica instrumentală, cu precădere în rândul instrumentelor capabile de a-l produce. Procedeul este răspândit în muzica folclorică, mai ales în Răsăritul Europei și Asia. este prezent și în folclorul muzical românesc (în muzica vocală și în piesele pentru vioară). În muzica cultă, efectul se regăsește mai frecvent în piesele instrumentale decât în repertoriul vocal. Înregistrările sonore timpurii (de la începutul secolului XX
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
din urmă pe 26 mai. Aproximativ 275.000 de soldați germani au fost făcuți prizonieri. Înfrângerea a fost atât de grea, încât s-au auzit voci care au comparat victoria Aliaților occidentali cu victoria sovietică de la Stalingrad de pe frontul de răsărit. După încheierea primului război mondial, Albania și-a cucerit independența, după dezmembrarea Imperiului Otoman. Independența Albaniei era departe de a fi asigurată însă, vecinii săi având pretenții teritoriale față de noul stat. Pentru a face față imixtiunilor Iugoslaviei în afacerile interne
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
acută lipsă de personal, să deplaseze trupe suplimentare în peninsulă. Prin deschiderea unui al doilea front secundar în Europa, Aliații occidentali și-ar fi respectat, (cel puțin parțial), promisiunile făcute sovieticilor și ar fi ușurat presiunea germană asupra frontului de răsărit. În plus, cucerirea Romei ar fi avut o reprezentat începutul simbolic al prăbușirii Axei Roma-Berlin-Tokio. Pe 19 iulie 1943, Armata a VIII-a britanică sub conducerea lui Bernard Montgomery a debarcat în apropiere de Siracuza, în vreme ce Armata a VII-a
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]