11,416 matches
-
a experienței pe care, doar în acești termeni, doresc să o împărtășească unei comunități (academice). Cine (poate) face parte din această comunitate? González și Willis-Rivera ne aduc în atenție, foarte de timpuriu, în contextul poveștii teoretice pe care ne-o relatează textul, descrierile poetei și eseistei Chicana Gloria Anzaldua ale "experienței liminale"28 a celor care trăiesc la granița dintre Statele Unite și Mexic, exprimând o "conștiință [...] a viețuirii între două culturi"29. Scriitoarea însăși o mestiza, "cu un amestec de sânge
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care îl ascultă sau măcar să le întâmpine așteptările. Acest lucru trece, pesemne, într-un plan secund. Pastorul este interesat, în ce privește publicul său, de cu totul altceva; să citim împreună mai departe, pentru a vedea despre ce este vorba. Chapman continuă, relatând, la persoana întâi singular, de această dată, povestea personală care l-a adus, literal, la Coatesville pentru a susține discursul pe care tocmai îl lecturăm. El vorbește celor trei persoane aflate în public despre momentul când, cu un an în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în mintea publicului său un sens al vinei colective care constituie, cum ne reamintim, tema discursului său. Dacă, până în acest moment, și-a pregătit terenul, acum urmează "argumentul" propriu-zis al discursului: Chapman pornește, iarăși, de la o poveste personală, în care relatează faptul că, în urmă cu câteva luni, se interesase în privința cazului, apelând la o cunoștință care locuia în apropiere de Coatesville. Răspunsul acestei persoane a venit, prompt: Nu s-a întâmplat în districtul meu"99. Astfel, Chapman și-a dat
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
orice poveste, povestea americană are eroii săi - cine alții decât marii foști președinți americani? - Washington, Jefferson, Lincoln, Roosevelt, dar și antieroii, printre care Reagan se referă la "monarhii Europei prerevoluționare, marea depresiune, comuniștii, democrații"544. Tema generală a poveștii americane relatate de Reagan este, firesc, lupta pentru libertate și progres economic, care angajează fiecare persoană pentru care povestea "are sens". Mai mult, povestea americană, zice Reagan, la unison cu un întreg popor, "este sanctificată de Dumnezeu și validată de experiența americanilor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
trecutul, cât și cu viitorul, devenind una cu poporul american în ansamblul său, care, sub îndrumarea divină, are datoria morală de a transmite visul american generațiilor care vin din urmă. Ca orice poveste, și povestea americană pe care Reagan o relatează în cel de al doilea discurs al său inaugural integrează piedici sau obstacole, care însă, în logica narativă, nu înseamnă altceva decât tot atâtea ocazii în care eroul - individul, aflat în perfectă armonie cu poporul, în această situație - își dovedește
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
leu căruia cuviosul părinte îi scosese o țepușă din laba piciorului. După moartea sfântului, animalul fioros al deșertului i-a rămas recunoscător până la sfârșit, murind de durere deasupra mormântului binefăcătorului său. Ce minunat exemplu de recunoștință! în istoria Bisericii sunt relatate foarte multe împrejurări când animalele arată reunoștință față de cei de la care au primit ajutor. Dumnezeu nu-și părăsește niciodată creația Sa. Părintelui Ceresc îi datorăm tot ceea ce avem, și mai ales îi datorăm existența noastră pe pământ, după cum spunea și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
domnea odinioară. Pelerinii au devenit turiști, iar rugăciunile lor lipsite de suflet sunt neputincioase. Acestea sunt rezultatele rugăciunii despre care am dobândit o cunoaștere sigură. Pe lângă acestea, mai sunt însă multe altele. Viețile sfinților, chiar ale celor din zilele noastre, relatează multe fapte minunate. Este incontestabil faptul că cele mai multe dintre minunile atribuite preotului din Ars, de exemplu, sunt adevărate. Ansamblul acestor fenomene ne introduce într-o lume a cărei explorare n-a fost încă începută și care va fi bogată în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de ideologia partinică până la desființarea logicii. Așa se face că ratează mereu înțelegerea a ce i se întâmplă, a ceea ce se petrece cu viețile din jurul lui deși aude povești cutremurătoare. Minele de cupru sunt locuri infernale despre care Diomidov îi relatează amănunte tulburătoare: „... minele de cupru pline de praf gros ce atârna în aer; în acele mine nu se practica forajul umed pentru a nu micșora productivitatea; acolo chiar și apa potabilă era plină de săruri de cupru și îți rodea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Gleb găsește în vecinătatea cailor o liniște pe care oamenii nu i-o mai pot da. Caii devin noii săi prieteni Are ocazia să întâlnească un făptuitor al revoluției, acesta îi devine o bună bucată de vreme, chiar companion. Îi relatează secvențe înfiorătoare din filmul revoluției unde el jucase rol de actor. Era unul din ticăloșii care aveau rolul de a scoate omul rus din matca firescului său natural, din proprietatea sa. Una din secvențele pe care le trăise și pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
întâlnirea cu Culianu despre care scapă un: „Cum le potrivește Dumnezeu pe toate” Moshe Idel intră în industria academică aproape bizar, fiindcă nu scrisese nimic, i-adevărat citind tot ce poate citi. De la seminarul de la NewYork, ajunge în legătură cu greii domeniului. Relatează un episod aproape comic. Cum la una din conferințele la care asista, nu se simțea prea bine, o anunță pe organizatoarea evenimentului că merge până la Eco. Organizatoarea l-a privit ca și cum i-ar fi reproșat că ar fi putut, pentru
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
relația lor este de frați. Nu-l interesează România istorică decât atât cât îl atinge pe Eliade ori pe Culianu, ori fenomenul de isihasm, ori poate holocaustul sau poate pentru că are ediții ale unor cărți care-l interesează. În carte relatează un episod savuros în care recomandă studenților săi capitolul despre simbolism dintr-o carte pe care o citise în română, și constată că ediția din ebraică nu-l are. Nu este entuziast că una din limbile copilăriei sale a fost
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ale Ilanei sunt magmă fierbinte, se revarsă, răscolesc, ard, răstoarnă, înghit deși nu arareori nu fac decât să fotografieze realitatea, mai ales realitatea subiectivă, cea a relațiilor dintre oameni. - Scrisoarea poate fi și o instituție paideică. De exemplu, Ilana îi relatează lui Alex cum intervine soțul ei asupra lui Boaz cel imposibil de strunit. Îi descrie detaliat cum operează inteligența interpersonală asupra psihicului revoltat și inflamat al adolescentului: „Ascultă, poate ai uitat cine sunt; eu sunt Michel Sommo și am auzit
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nici măcar să nu-mi confirme primirea. Ba, mai mult, s-o dăruie debarasându-se de ea, în stil disponibil neglijent primului vizitator ieșit în cale. S-a întâmplat însă ca acesta să fie un... corespondent al meu, care mi-a relatat întreaga scenă. Lumea este mică, într-adevăr. Când l-am revăzut nu mi-a spus un cuvânt despre carte. Filozoful a răsfoit-o, a văzut că nu corespunde deloc imaginii ce și-o făcuse despre Eliade și... a aruncat-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specifice de diagnostic la cazurile simptomatice, dar și la cele asimptomatice [13]. Simptomele principale ale deficitului de irigație arterială a extremităților inferioare, datorită numeroaselor sisteme anastomotice preexistente, progresează foarte lent în timp. Astfel, mai mult de 70% din pacienții arteriopați relatează la 5-10 ani din momentul diagnosticului, că nu există nici o modificare a simptomatologiei; unii dintre ei descriu chiar o ameliorare; doar 20-30% a bolnavilor prezintă simptome progresive care necesită intervenție medicală; amputațiile afectează mai puțin de 10% din cazuri [14
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
N. Iorga a menționat ca dată de emitere a Beratului, 6 ianuarie 1802. Imediat după obținerea acreditării, în primăvara anului 1803, Summerers a mers la Iași, pentru a-și prezenta scrisorile de acreditare Domnului Moldovei, Alexandru Moruzi. Consulul Rusiei, Kiriko, relatează în scrisorile sale despre încrederea de care se bucura consulul britanic din partea domnului Moldovei. Deși acreditarea nu a fost niciodată ratificată de Foreign Office, care nu recunoștea oficial existența unui consulat la București, corpul consular din capitala Țării Românești l-
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
care l-a informat asupra instrucțiunilor primite de la țar de a ocupa Principatele până la Dunăre fără luptă, pentru a obliga Poarta să consimtă la concesii. La Iași, Summerers l-a întâlnit și pe fostul domnitor Constantin Ipsilanti, care i-a relatat că țarul ar fi dispus să-l numească rege al Daciei, formulă în care urmau să fie integrate Principatele dunărene independente. între aceste informații, un loc important îl avea ideea că trebuie evitate, pe cât posibil, angajarea de lupte cu trupele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
12/24 august, semnat de Rusia și Turcia la Slobozia, lângă Giurgiu, se prevedea din nou retragerea armatelor rusești, dar și turcești din Principate, în termen de 35 de zil. Ultimile rapoarte ale lui Summerers, din februarie și martie 1807, relatează evoluția situației militare din Principate și relațiile cu insurgenții sârbi. Contraofensiva lui Mustafa Bairaktar, din vara anului 1807, și pericolul ca Bucureștii să fie ocupat de turci, a determinat exodul autorităților și al corpului consular. Summerers a plecat întâi la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Protocolul din 8 octombrie 1830, înlăturând astfel un alt obstacol din calea retragerii rusești. Noul ambasador rus la Constantinopol, Buteniev, a făcut însă totul pentru a declanșa noi fricțiuni cu Poarta în scopul amânării evacuării. în iarna anului 1831, după cum relatează Blutte, numărul trupelor rusești spori la 8000 în Țara Românească, 6000 în Moldova și 4000 în Silistra, a căror întreținere, pe o perioadă preconizată de 6 ani, era suportată în proporție de 75% din bugetul Principatelor și doar 25% de către
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
este „în raport cu starea de mizerie și de deznădejde a poporului” . Kisseleff duce mai departe această inițiativă, creând o miliție națională, care, însă, pentru Blutte, nu e decât „o poliție militară îmbrăcată și echipată după sistemul rusesc”. în aprilie 1830, după cum relatează consulul englez, proiectul de organizare a noii miliții pământene prevedea 6 batalioane de infanterie și 6 escadroane de cavalerie, cu un total de 4490 de oameni. Soldații urmau să fie recrutați câte unul la 43 de familii, iar ofițerii - dintre
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
29 august 1858. în perioada de interimat trebuie să notăm vizita lui David Urquhart în Principate, trimis în misiune comercială, dar și de informare, în absența unui consul general titular, de către Londra. Acesta a conferit cu Mihail Sturdza, despre care relatează următoarele: „Crezând, așa cum a făcut-o în timpul vizitei mele, că Anglia nu putea tolera ca Rusia să continue în acest mod, el a fost doritor să mă impresioneze în modul cel mai plăcut posibil, și, de asemenea să mă convingă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Anglia și Principate se revigorau. La începutul anului 1834 s-a înființat și o primă instituție comercială britanică în Principate, firma G. Bell & Co. Proprietarul acesteia, George Bell a stat o lună în Principate, între octombrie și noiembrie 1834. El relatează că domnitorul Alexandru Ghica îi ceruse să mijlocească un împrumut englez pentru exploatarea minelor de sare, cupru, fier, plumb și cositor, ca și pentru construirea de drumuri și pentru alte lucrări de interes obștesc. Reîntors la Londra, dorea să se
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
adresate cu precădere Londrei, dar și Constantinopolului și Vienei, jurnalul care îi este atribuit - aruncă o lumină nouă asupra istoriei Principatelor din perioada 1834-1859, cât a deținut titlul de consul general al Majestății Sale la București. în februarie 1848, Colquhoun relatează haosul care a caracterizat deschiderea Adunării muntene, numeroasele interpelări vizând scandaluri de corupție și agitația în jurul alegerilor pentru funcțiile de răspundere în Cameră. O lună mai târziu, el descria puternicul impact pe care la avut revoluția din Franța în rândul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
consul străin acreditat pe lânga Locotenența domnească, prilej cu care descrie primirea cu mare pompă care i s-a făcut. Din partea autorităților muntene a luat cuvântul Heliade-Radulescu. Colquhoun reda și rezistenta unei părți a marii boierimi conservatoare la reforme. El relatează, cu satisfacție, primirea rece pe care le-a rezervat-o Suleiman Pașa: „Câțiva dintre boierii care formează partidul numit reacționar au fost la Giurgiu și l-au văzut pe Pașă, dar se pare că i-a primit foarte rece și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vor evita daca vor fi obligați să intervină. într-o întrevedere cu I. Voinescu („II”), acesta l-a informat asupra ultimei discuții dintre Nicolae Golescu și Suleiman Pașa care a avut loc la 7 septembrie 1848, la Giurgiu. Astfel, Colquhoun relatează că „Suleiman Pașa era foarte surprins de întorsătura pe care o luaseră lucrurile la Constantinopol. El i-a spus Dlui Golescu, că în virtutea instrucțiunilor primite, a acționat conform indicațiilor și că dacă și-a depășit atribuțiile în vreun punct, a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
armatelor otomane și țariste spre București, decizie pe care el o considera necugetată. Fuad nu dorea nici un compromis, instrucțiunile sale reprezentând un diktat. El a refuzat să-i vadă pe membrii Locotenenței domnești, care erau dispuși la concesii suplimentare, după cum relatează Colquhoun, dizolvând această instituție și numind un caimacam. Consulul englez și-a petrecut toată ziua de 23 septembrie acordând adăpost celor care fugeau de turci. El subliniază că, în ciuda asigurărilor date de Fuad Effendi, că ocuparea capitalei se va desfășura
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]