8,395 matches
-
mai receptivi. Să punem capăt și acestor apucături foarte urâte, că se duc pe la ministere cu intervenții. Nu au dreptul, în afară de problemele de muncă, să discute alte probleme. Am avut un caz. Băiatul unui ofițer a făcut un accident, a stricat mașina, iar tată-său s-a dus la ministrul Energiei Electrice și i-a spus că are de dat vreo 30.000 lei, fapt pentru care i-a cerut ajutor. Ministrul a venit și m-a întrebat ce părere am
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
creeaz? respectivă bucat? literar? , mult mai important? fiind dragostea, o dragoste de art? naiv? , copil? reasc? ? i mistuitoare�85. Putem sesiza aici f? c�ndu?? i apari? ia contururile S? m?n? torismului. Rela? ia lui Iorga cu Caragiale s? a stricat. Marele scriitor satiric era pu? în angajat dup? p? rerea lui: Caragiale nu se identifică cu nici un curent politic său partid. Critică lui estetic? a scenei rom�ne? ți era at�ț de acid? ? i lipsit? de rezultate �nc�ț ț�n? rul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amintit lui Averescu de generalul francez Chanzy, care, �n timpul r? zboiului franco? prusac din 1871, a condus un contraatac �ncununat de succes, dar, dup? r? zboi, a fost destul de modest că s? refuze orice rol politic 36. Editorialul acesta a stricat rela? iile ? i eventuală colaborare a lui Iorga cu Averescu. Cea mai mare ? ans? a unei ac? iuni politice i? a fost oferit? lui Iorga de Ion Mihalache ? i de Partidul ?? r? nesc al acestuia. Mihalache avea concep? îi democrate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aprilie 1941, Bethlen Istv�n emlekirata, 1944, Budapesta, 1988 22 Erd�ly ț�rt�nete (3 volume), Budapesta, 1981, vol. 3, p. 1730 23 Supt trei regi, p. 313 24 �n aprilie 1941, nazi? ții i-au oferit Banatul s�rbesc Mare? alului Antonescu. Nevoind s? strice rela? iile dintre popoarele rom�n ? i s�rb, Antonescu a refuzat ferm oferta 25 �n cadrul coresponden? ei, exist? un document provenit de la Ministerul de Interne al Ungariei, ar? ț�ndu-l pe Vasile Goldi? ca fiind destul de cooperant cu autorit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
proprietatea asta. De a fi mai întâi auzite, învățate, apoi înțelese... Însă există acele cuvinte pe care mai întâi trebuie să le trăiești. Apoi să le înțelegi. Unii le iau în râs, le banalizează. Alții le folosesc prea des, le strică. Am avut privilegiul de a trăi câteva astfel de cuvinte. Trăindu-le, le-am înțeles valoarea și profunzimea. Aceste cuvinte își găsesc desăvârșirea în oameni. Maestre... i-am spus din a treia sau a patra lună de studiu. Maestre... este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lor psihologică și morală frați buni ai nihilismului dintotdeauna; căci, dacă nihilistă este voința de a exista fără norme, principii și reguli sau de a acționa fără interdicții, atunci, pentru că "tot ți-e egal ce se petrece cu ei" nu strică deloc, de pildă, "să experimenteze" cruzimea, sau, de ce nu, jocul pur cu soarta celorlalți; dacă tot n-are importanță și dacă ei sunt, oricum, lipsiți de orice valoare. În fond, în nihilismul activ, cel dornic să-și arate fețele tăcerii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
deîndată devii apt de propria ta prezență, adică de experiența propriilor tale contradicții, te recapeți în lumina dureroasă și fericită a renunțării la tine. Așa mi-l închipui pe pedagogul platonician, care nu predă tâlcuri în public, pentru că tâlcurile se strică atunci când devin publice, ci le transmite la incandescența unei gândiri singulare care se adresează altei gândiri singulare. Totuși, Alexa Visarion mărturisește mereu încrederea în tâlcul rostit public, adică în teatru. Mă și intrigă un pic încrederea asta neclintită în teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
propunerea lui Alexa Visarion este demnă de luat în seamă cu toată seriozitatea. Filmul său poate să nu placă. Poate să contrarieze. Poate să enerveze. Nici nu-i rău. Rostul artei nu este să pună cataplasme cu mușețel, ci să strice somnul de după-amiază al spiritelor moțăitoare. Filmul poate să irite chiar spiritele subțiri, ascuțite, treze. El poate să stârnească insatisfacții probabil are și defecte care scapă simțului meu critic sau la care simțul meu critic nu este sensibil el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care le-au f]cut). Exemplul este urm]torul: s] presupunem c] ați promis s] îndepliniți o sarcin] simpl] - ați promis s]-l luați pe vecinul dumneavoastr] la cump]r]turi în aceast] dimineaț] pentru c] mașina lui s-a stricat. Se ivește ins] o ocazie de a face ceva mai folositor - de exemplu, s] duceți alți doi vecini care nu au mașin] la aeroport, unde se vor întâlni cu fiica lor. Ross sugereaz] c] abordarea problemei doar din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este s] îi spun c] hainele pe care le-a ales nu sunt potrivite, dar c] este prea târziu s] le schimbe, pentru c] deja suntem în întârziere. Prin această am câștiga timp, dar numai cu riscul de a-i strică soției mele seară, de a-i provoca nepl]ceri. Ross vrea s] sublinieze faptul c] am deja posibilitatea de a distinge între trei tipuri de considerente care, în acest caz, sunt importante. Primul este acela c] e mai bine dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de fel de figuri inimaginabile azi, literați aliniați sau mîrîitor-iconoclaști, pictori interbelici (unul din ei, școlit la Paris, întreba speriat și dezorientat: ce se mai pictează, dragă?), pictori tineri, în vogă (proletcultistă), universitari turbulenți (Cuciureanu avea teribil aplomb în a strica ștaiful cîte unei agape a "colegilor", la Casa Universitarilor, găsind frapierelor întrebuințări nu tocmai nobile), sculptori, actori, mamoși, birjari, vînzători de flori (Baronul... Baronul), balerini, psihiatri, atleți, cetitori în stele, instrumentiși, notiști sau doar simpli... urechiști. Dețin trei amintiri cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
humoris causa, ar zice pișicherii) l-au și pus în capul mesei. N-a mers liderul nostru pe firul roșu chiar pînă la Kremlin (ar fi fost nu știu cum în tevatura telefonică de-acum), dar pînă la frații intermediari n-a stricat. Singura stricăciune au produs-o, pare-se, glumeții BBC-ului, intrați în colimatorul iliescian, vinovați de darea aramei pe față în materie pedeseristă. Proaspătul laureat kișinăuan și-a adus aminte că umorul lui cu "golanii" din '90 făcuse înconjurul globului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de grozăviile zilei, nu și pentru junii și junele care, în timpul rulării, consumau, plictisiți, alune și Coca). Băieții nu plîng niciodată, ăsta era filmul. Avertizat, n-aș fi intrat la el. Mi-am zis: hai, rezistă! încă o experiență nu strică. Și n-a stricat. Repulsiei pînă la vomă în fața poveștii bestiale, impulsului primar de-a trage, la rîndu-mi, în cei ce trăgeau în dreapta și-n stînga, le-a luat locul a doua zi, "reevaluarea" peliculei. Într-o liniște înțeleaptă. (Tocmai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și pentru junii și junele care, în timpul rulării, consumau, plictisiți, alune și Coca). Băieții nu plîng niciodată, ăsta era filmul. Avertizat, n-aș fi intrat la el. Mi-am zis: hai, rezistă! încă o experiență nu strică. Și n-a stricat. Repulsiei pînă la vomă în fața poveștii bestiale, impulsului primar de-a trage, la rîndu-mi, în cei ce trăgeau în dreapta și-n stînga, le-a luat locul a doua zi, "reevaluarea" peliculei. Într-o liniște înțeleaptă. (Tocmai citisem fraza: violența se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
școală mai toți îmi ziceau Piticaríu, doar profa de română mă numea corect. Lucrările lui Piticáriu îmi par dintr-o dată mai reușite. Televiziunile, presa ne străpezesc timpanele cu Pescaríu, Țurcașíu, Sechelaríu. Resemnarea noastră fiind singura soluție. Dacă improvizatul teleast ne strică doar digestia p.m., în schimb ignoranța celui ce-și pocește propriul nume ne-aruncă în pandalie (filologică). Corpolentul băcăuan, cu eșarfă tricoloră înconjurîndu-i globul pîntecului, crede că terminația moldovenească a propriului nume, cea corectă, Secheláriu, nu-i de rang și-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ieși eu la drumu' mare... Și-i iau vorba din gură: Cu mitraliera, nu? Da, cu mitraliera... Îl opresc: Gata, sînt lămurit, apropo, cît mai e cotizația la partid?... Și finalizez: Fii atent, se fură tablouri pe rupte; n-ar strica să-ți aduci mitraliera aici... Îi zîmbesc și n-are-ncotro, îmi zîmbește. N-a venit decît o stagiune. Intra în sală cînd orchestra își făcea acordajul: să fie remarcată! Purta o pălărie de plajă, galbenă, cu panglici și flori. Trăsnet! Doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în spațiul acesta rămas tributar sovietismului întîrziat, lupta de clasă mai are trecere. State europene cu mare tradiție civilizată renunțînd de mult și pentru totdeauna la rudimentara dihotomie marxistă. Un minim efort de pliere la conceptele moderne nu le-ar strica. Apropo: oare nu le spun nimic state de prim rang, Anglia, SUA, Franța, Italia, micile regate apusene, Japonia, Spania, care au renunțat definitiv la vetusta alternativă dreapta-stînga? Pînă și aservitele partide comuniste, dispărînd în inaniția lor congenitală. Neputîndu-și rezolva convulsiile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pădure deasă,/ Ca o vrăbiuță să mâi fără casă./ Că iată păgânii încordară arce,/ Pun săgeț în tulbă, să grijesc de lance/ Și vin prin tunerec cu arce pre-amână,/ Intru să săgete pre cei fără vină./ Giurământul nu-ș țân, hotarele strică,/ Și de-mpăcăciune nu gândesc nemică./ Ce eu am pre Domnul care mă grijește,/ Din svânta sa casă ce să odihnește .../ Vede pre cel meser și pre tot lipsitul,/ Derepțâi și strâmbii de pre tot pământul./ Deci strâmbătatea cine o iubește
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o Idee transcendentală: una este cea propriu-zis transcendentală, cealaltă, transcendentă. În fond, este vorba despre două aspecte ale sensului raportului necondiționatului cu condiționatul, necesare, iar nu aleatorii. Rațiunea, în urmare, nu este un adaos al facultății de cunoaștere, care fie strică treaba intelectului, producând aparență (cum știm, intelectul însuși poate produce aparență), fie se menține la o anumită distanță de acesta, supervizând toate actele sale constitutive. Rațiunea este o funcție necesară și "naturală" a facultății omenești de cunoaștere, însă ea nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vrea să-și obțină drepturile într-alt fel, cu vorbă bună. Dar, și fără ei, răscoala își continuă iureșul devastator până ce intervine forța de represiune. Capii mișcării sunt bătuți cu centiroanele și toți „rătăciții” vor trebui să repare ce au stricat și să dea înapoi proprietarilor mărfurile prădate. Răscoala se sfârșește prost. Nu asta - sugerează autorul - era calea. În final, un personaj simbolic, Ion Tăcutu, invocă îngândurat, ca pe o soluție pasămite izbăvitoare, „legea”, legea reformei agrare, așteptată să vină mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de fantoșe. Ambiguitatea învăluie totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un fleac. Asta se întîmplă în "Mașina de vînt"; în numele unei morale și al unei etici socialiste, adică în numele unui sistem care n-are nici o etică și nici o morală, slujitorul, absurd în gînduri și fapte, provoacă vîrtejul, uraganul care răstoarnă, strică, otrăvește și nu lasă nimic pe unde activează; avînd misiunea, deci, de a desființa iubirea, reușește, împreună cu soția ("Ea 2"), dar numai pînă la un punct împreună cu aceasta (oripilată ea însăși de rezultatele dezumanizate ale "ajutorului" dat), reușește să chircească
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu jegu pe suflet...,. și-atunci facem șmecherii, giumbușlucuri, tumbe..., din care să cădem în picioare..., curați și cu somnul liniștit...! Gh. P. unu: Habar n-am ce vrei să spui... Gh. P. doi: Ei, uite că am să-ți stric puțin somnul! Fii atent; ții minte că într-o vreme se vorbea destul de mult despre o eventuală numire a ta ca director al teatrului? Gh. P. unu: Da... Gh. P. doi: Ei, știi de ce, pînă la urmă, n-ai mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
zici că nu-i adevărat ce mi-ai spus... Gh. P. unu: Ei, asta-i! Da ce mi-ai spus tu i-adevărat? Gh. P. doi: (tace, se mișcă, bea din pahar, aprinde o țigară) Gh. P. unu: Mi-ai stricat aplauzele..., pune și mie o gură. Gh. P. doi: (îi dă paharul) Cum s-ar spune, m-ai tras de limbă... Gh. P. unu: Mi-ai spus să te ajut..., m-ai rugat să te ajut să spui adevărul... Te-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pentru că brambureala asta este mai scurtă sau mai lungă, e mai "așa" sau mai "altfel" în funcție de cine-o face și-o desface. Octav: Bubă ochită, bubă spartă! Groparule, fii atent la mirosuri! Groparul: Eh, oleacă de duhoare de adevăr nu strică... Costache: (după o pauză) Și cine ar trebui să facă tranziția asta? Octav: În orice caz nu cei care o fac. Costache: Bine, bine, dar cine altcineva? Octav: Tată, întrebarea asta, de baraj, am mai auzit-o. Costache: Octav, crede
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]