8,615 matches
-
valori cuprinse între 2 și 3,5 km/km, iar energia reliefului variază între 90 și 300 m/km. Declivitatea variază de la 5-10 pe suprafețele structurale, la peste 55 pe abrupturile cuestice, menținându-se între 2 și 5 pe podurile teraselor și suprafețelor de nivelare. Ponderea însemnată dețin suprafețele cu pante de 15-25. Versanții cu pante mai mari de 10 și constituția litologică au creat un cadru prielnic desfășurării unor ample procese de modelare a reliefului. La nord de Hârtibaciu, pe
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
asiatic într-un mall bucureștean - pe care l-au închis în 2010 și, ulterior a deschis un alt local - inițial cu același specific într-o altă zonă a Bucureștiului, afacere la care a renunțat ulterior. În 2012 a deschis o terasă pe litoral. A deschis în Mogoșoaia un cămin pentru bătrâni în 2013. Interviuri
Iuliana Marciuc () [Corola-website/Science/329012_a_330341]
-
asupra întregii zone arată un relief vălurit cu o altitudine medie de 800 m. Prezintă o treaptă mai înaltă de tip colinar cu altitudini între 800-1000 m situată la contactul cu zona montană împădurita și, o treaptă inferioară formată din terase și lunci de-a lungul bazinelor râurilor . În limitele actuale are o suprafață de peste 1000 km2 și se dezvoltă în principal de-a lungul apelor ce vin dinspre Bârgau și Căliman , respectiv Dorna la nord și Neagră Șarului la sud
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
a lungul Bistriței. În lungul acesteia se extinde pe circa 20 km de la Argestru prin Vatra Dornei până la intrarea în Cheile Zugreni , formate între Masivul Giumalău și Masivul Pietrosul Bistriței. Are un profil asimetric accentuat și de dezvoltarea considerabilă a teraselor de pe dreapta Bistriței , îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și deschizându-se larg spre vest. Așadar are o formă lobata, compartimentele mai joase ale acesteia fiind drenate de principalele râuri afluențe ale Bistriței ( Dorna , Neagră Șarului și afluenții acestora
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit apariția Munților Călimani. Dinamică ascendentă a CO2 este facilitata de sistemul de fisuri tectonice din fundamentul cristalin, gazul dizolvându-se în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce formează terasele medii și superioare ale versanților de pe dreapta Râului Dorna. Țara Dornelor prezintă 2 zone cu predispoziție diferențiată la eroziune : Are un climat montan cu temperaturi medii anuale de 5,1 grd C, amplitudini termice de 21,5 grd C între
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
În 1944 instalațiile balneare au fost complet distruse de trupele germane în retragere, aceasta punând problemă refacerii aproape totale a stațiunii. Zonei Dornelor îi sunt specifice satele risipite situate cel mai adesea în partea inferioară a văilor în special pe terasele principalelor râuri, unde în special în satele reședința de comună și de-a lungul principalelor căi de comunicație, populația înregistrează o densitate mai mare. Demografic zona prezintă mai ales în satele izolate o tendință de îmbătrânire a populației, accentuată de
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
vegetal tropical care crește pe țărmurile marine mlăștinoase) fosilizate printre pietre au rezultat cca. 12000 de ani. Conform geologiei submarine în zona Bahama Banks nivelul apei era cu 6 m mai mic în anii 6000 î.Hr., dar cum piramidele și terasele au minim 12 000 de ani (metoda C14), nivelul mării era cu 14-14 m mai scăzut în anii 12-1000 î.Hr.. topirea ghețarilor din ultima glaciațiune (în anii 25000 î.Hr.) a inundat zone mari din Florida și Bahamas (pământuri unite odinioară
Zidurile din Bimini () [Corola-website/Science/325372_a_326701]
-
soldații români, adus în linia a treia de către dr. Alexandrescu-Dresca din Botoșani. Din 1918, în cadrul Conservatorului, trece la clasă de vioară a profesorului și compozitorului George Enacovici. În 1920 primește oferta de a forma o orchestră de 8 instrumentiști la „Terasa Otetileșanu”. În 1922 înregistrează ultima parte a operetei „Contesa Maritza” (duetul „Zi-i țigane!” alături de Nicolae Leonard) care vinde în numai doi ani, peste 2000 de exemplare. Celebra pagină muzicală "Zi-i țigane!" în duet cu N. Leonard se bisa
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
și afirmării neîntrerupte a populației românești pe teritoriul de la confluența Someșurilor. Ridicată din pereți puternici, de piatră, în secolul al XIII-lea, și refăcută parțial în 1330, biserica se află în partea vestică a satului, pe un pinten înaintat de terasă a Câmpiei Transilvaniei, înfipt în malul drept al Someșului Mic, la 2 km de confluența acestuia cu Someșul Mare și la 4 km de Dej. A servit ca lăcaș de cult pentru biserica românească din localitate până în anul 1939 când
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
comuna Mica, jud. Cluj, cunoscută și sub numele de „Biserica cea dinafară” (la V. Drăguț, „Sf. Nicolae”), este un monument de stil gotic târziu transilvan, ridicat la marginea satului, în 1520, la 300 m sud de castelul Korniș, pe o terasa mai joasă a luncii Someșului Mic. Tradiția afirmă că ar fi fost ridicată de către călugării Ordinului benedictin (al „Fraților Albi”), pentru ca apoi să servească în ea preoți și călugări unitarieni și franciscani. După 1600 aceasta a fost folosită drept capelă
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
mai mare. Nicolae a fost activist de partid în anii '50 ai secolului al XX-lea și a săvârșit o eroare politică în urma căruia un om nevinovat s-a sinucis. Un țăran pe nume Valache (Florian Budu) pe a cărui terasă obișnuiau să mănânce și să bea Nicolae și prietenul său a fost acuzat pe nedrept că nu și-a plătit impozitele și a ajuns la închisoare. După ce a ieșit din închisoare, Valache nu a mai vorbit cu nimeni, intrând într-
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
alături de fragmente ceramice aparținând culturilor Poienești - Lukasovka , Stâna de Mureș încă din Evul-Mediu. De altfel, și toponimul "Seliște/siliște" face referire la un loc pe care a fost așezat mai demult un sat; vatra satului. În zona ,Lan”, la jumătatea terasei superioare a răului Suceava, pe drumul ce face legătura între drumul județean DJ 208 Suceava - Bosanci și sat , în ravena de la marginea drumului s-au descoperit fragmente arheologice din cultura Criș, fapt care a determinat ca în anul 1971 să
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
acestor izvoare pentru băut și sisteme de irigație, locuitorii s-au ajutat de mijloace precum tuneluri adânci și canale (pentru izvoarele cu debit mai restrâns), rezervoare de suprafață sau subterane pentru acumulare și utilizare pentru perioade scurte, și terenuri în terase cu sisteme de conducere a apei din bazine de acumulare spre terenurile agricole. În epoca modernă și-au pierdut însemnătatea și majoritatea au fost abandonate. O parte mică din ele au fost restaurate și folosite în prezent în scopuri de
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
cuaternara, cu o ușoară înclinație spre sud-est. Altitudinile care descresc de la vest la est (de la 450 m la 375 m) și de la sud la nord (520 m la 415 m). Prezintă o fragmentare și o energie redusă, formate din lunci, terase și glacisuri proluvio-coluviale întinse, psefitice și psamitice. Denivelările de teren, cu excepția unor dealuri, sunt mici și nu depășesc 20-30 de metri . Podișului Suceava cu „Depresiunea Rădăuțului”. Spre partea de S-E, depresiunea e mărginita de Dealul Burla cu altitudine de
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
iar în zona subcarpatică a funcționat un sistem de modelare periglaciar care are ca depozit reprezentativ luturile-argilose (depozitele loessoide) de pe platoul Gruiu de la Câmpulung. În Cuaternar datorită coborârii nivelului de bază, râurile s-au adâncit epigenetic și s-au format terasele și luncile acestora ce sunt acoperite de prundișuri, alcătuite din roci cristaline, marne și nisipuri. Prin mișcările de ridicare de la începutul Cuaternarului s-a distrus cuvertura piemontană submontană și au fost dezgropate epigenetic structurile precarpatice însă pietrișurile de Cândești s-
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
mai multor sisteme morfoclimatice care au acționat asupra reliefului când acesta era emers și s-au manifestat în principal prin eroziunea torențială și transportul materialelor pe versanți sau prin descompunere chimică a rocilor. În Pleistocen sistemul morfoclimatic a permis formarea teraselor datorită alternanței perioadelor glaciare cu cele interglaciare iar în perioada actuală (Holocen) predomină pluviodenudația în defavoarea alterării chimice sau fizice. Caracteristica principală a culmilor subcarpatice argeșene este paralelismul lor pe direcția nord-sud, cu înălțimi ce urcă și coboară între 600 și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din Subcarpații Argeșului și reprezintă cel mai
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
satele din Subcarpații Mățăului, dar și ele sunt dependente sau au terenuri în folosință pe luncile râurilor mari. Ca suprafețe orizontale, în cea mai mare parte a lor, pe lunci s-au axat toate drumurile principale și majoritatea terenurilor arabile. Terasele sunt acoperite de proluvii pleistocene iar lunca joasă pe tot parcursul văilor sunt ocupate de depozite holocene de nisipuri grosiere, pietrișuri și bolovănișuri . Solurile formate pe aceste forme de relief nu sunt foarte diferențiate decât în arealele în care râurile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
joasă pe tot parcursul văilor sunt ocupate de depozite holocene de nisipuri grosiere, pietrișuri și bolovănișuri . Solurile formate pe aceste forme de relief nu sunt foarte diferențiate decât în arealele în care râurile și-au modelat și un sistem de terase și au ieșit de sub influența directă a râurilor. În general pentru această zonă subcarpatică, văile mari au profil transversal în forma literei „U” ce se lărgește în areale cu roci moi pliocene și se restrânge când traversează zona deluroasă internă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
deluroasă internă. Valea Dâmboviței limitează la est zona subcarpatică argeșană, de la confluența ei cu Valea Piatra, în dreptul localității Stoenești. De aici și până la intrarea în chei, Dâmbovița și-a creat o luncă nu prea largă, ce ajunge la 700-800m, cu tot cu terasă, în dreptul satului Cotenești. Altitudinea relativă a terasei față de luncă este de 3m, ea apărând numai pe dreapta râului și nedepășind lățimea de 100m. Pe această terasă s-au așezat gospodăriile satelor Bădeni, Cotenești, Cetățeni Vale și Lăicăi, de unde în aval
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
zona subcarpatică argeșană, de la confluența ei cu Valea Piatra, în dreptul localității Stoenești. De aici și până la intrarea în chei, Dâmbovița și-a creat o luncă nu prea largă, ce ajunge la 700-800m, cu tot cu terasă, în dreptul satului Cotenești. Altitudinea relativă a terasei față de luncă este de 3m, ea apărând numai pe dreapta râului și nedepășind lățimea de 100m. Pe această terasă s-au așezat gospodăriile satelor Bădeni, Cotenești, Cetățeni Vale și Lăicăi, de unde în aval de această localitate terasa dispare. La intrarea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Dâmbovița și-a creat o luncă nu prea largă, ce ajunge la 700-800m, cu tot cu terasă, în dreptul satului Cotenești. Altitudinea relativă a terasei față de luncă este de 3m, ea apărând numai pe dreapta râului și nedepășind lățimea de 100m. Pe această terasă s-au așezat gospodăriile satelor Bădeni, Cotenești, Cetățeni Vale și Lăicăi, de unde în aval de această localitate terasa dispare. La intrarea în sectorul de chei valea este strânsă de versantul estic al culmii Groapa Oii, prin coborârea abruptă a reliefului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Altitudinea relativă a terasei față de luncă este de 3m, ea apărând numai pe dreapta râului și nedepășind lățimea de 100m. Pe această terasă s-au așezat gospodăriile satelor Bădeni, Cotenești, Cetățeni Vale și Lăicăi, de unde în aval de această localitate terasa dispare. La intrarea în sectorul de chei valea este strânsă de versantul estic al culmii Groapa Oii, prin coborârea abruptă a reliefului ruiniform dat de colți și stânci izolate (Colții Doamnei) și de piscurile de gresii calcaroase ce coboară din
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
3m0/00 și o lățime variabilă de maximum 40m în care sunt formate mai ales în sud renii de nisip și pietriș. Valea Bratia are obârșie montană și intră în Subcarpați prin Depresiunea Cândești. Bratia unde are doar depozite de terasă de confluență deoarece este o vale tânără cu profil transversal în „V”. Lunca ei este îngustă, doar sectorul din aval de confluența cu valea Râușorului fiind mai bine evidențiat la aproape 300m lățime. Lunca este clădită din materiale recente, aluviuni
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
stratificații cu pietrișuri provenite în mare parte din materialele proluviale aduse de torenți. Valea Argeșului răzbătând din spectaculoasele chei cu același nume, se lărgește în Depresiunea Arefului printre versanții puternic înclinați și scurți, formându-și o luncă și chiar o terasă ce se dezvoltă pe ambele părți ale râului, dar ceva mai extinsă pe partea dreaptă. Altitudinea absolută a terasei este de 600m și înclină ușor spre luncă, de care o separă o frunte de 5-10m înălțime, cu pantă de 8-12
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]