11,417 matches
-
schimba frecvența postului în pauza publicitară așa cum se întâmplă deseori în cazul televizorului. o Internet (de exemplu: spoturi publicitare ale unor grădinițe, licee, colegii, universități vezi: http://www.youtube.com/watch?v=iC1zQkIWj5Y). Prezența unui instituții de învățământ în mediul virtual este absolut necesară. Crearea unui site web reprezintă una dintre prioritățile oricărei organizații școlare, site care trebuie să decrie produsele/serviciile oferite, corpul profesoral, elevii/studenții/cursanții, proiecte în derulare. Pentru a fi profitabilă, publicitatea trebuie să țină cont de
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
de opiniile cetățenilor. 29. Metode și procedee care să satisfacă serviciile educaționale oferite. 30. Structura ofertei educaționale. 31. Educația ca model. 32. Comportamentul consumatorului de educație. 33. Realizarea strategiei de piață a politicii de marketing educațional. 34. Contactul direct al virtualilor consumatori de educație cu instituția de învățământ. ACTIVITĂȚI PRACTICE 1. Realizarea unui proiect de marketing educațional pentru un produs sau un serviciu educațional al unei organizații, școli sau individual. 2. Identificarea unei liste de nevoi educaționale ale unei școlii. 3
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
toate semnele, acesta este încă unul din acele momente în care mass media trebuie să se adapteze publicului. Ziarelor și posturilor de televiziune li se pregătește o audiență obișnuită care, de la 10 sau 12 ani, sunt membri ai diferitelor comunități virtuale, creează conținut pe blogul propriu, evită orice mijloc de comunicare în masă în favoarea informațiilor primite prin jocuri, rețele sociale și multimedia. Informațiile despre cum a fost petrecerea de aseară a colegilor se vor lupta pentru atenția cititorului cu un un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
orizont se anunță în avalanșă și valvârtej ispitele electronice ale variatelor biblioteci funcționând pe Internet. De bună seamă și acestea sunt tot biblioteci valabile, atâta doar că lipsește obiectul în sine, ca suport material. Senzația mea este aceea că bibliotecile virtuale nu sunt decât niște pseudopode ale vechilor biblioteci canonice, pentru că le lipsește ceva esențial: epifania. De-a lungul timpului, în situații de restriște culturală, cărțile au fost uneori distruse: nu oricum, ci violent și barbar. Arse, ciopârțite, smulse, împunse, împușcate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
regia Mirunei Dinu, care, de altfel, a și fost premiată. Orice s-ar spune, secțiunea dedicată tinerilor a avut ceva care lipsește perspectivei fosile: diversitatea. De la spectacole axate pe VJ-ing și scenografii minimale din neoane, chiar și proiecții din jocul virtual Heroes, pe texte recente, nimerite sau nu, toate aceste influențe actuale încearcă să dezmorțească spectatorii. M-am gândit de ce un alt mare-mare critic de la noi atunci când face cronică de spectacol povestește trei sferturi din text cum plouă, cum bate soarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
câteva dintre întrebările puse la bătaie. Studiul lui Pelmuș se bazează pe o strategie de cercetare-arc, cu multiple surse de interacțiune care, de-abia de-acum încolo, necesită o documentare neîntreruptă. Suprafețe e o cercetare într-un corpus de cercetări virtuale, care au avut cel mai bun start posibil. Interviurile - hărți mobile ale unei perioade vulnerabile social - au documentat începutul și cursul dansului contemporan românesc. Și dacă stăm să ne gândim că lipsa unui spațiu personalizat a bântuit istoria acestui domeniu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
lui din CounterStrike mai poate rămâne același? Mai credeți în viața veșnică de după moarte, când ea se poate crea acum, înainte de moarte? Vă sperie deja biotehnologiile și ubicuitatea Internetului în viața socială? Dacă da, trebuie să citiți Corpul în imaginarul virtual, un volum lansat la finele anului trecut. Dacă nu, cu atât mai mult trebuie să-l citiți. Pentru a detecta diferențele între cyborg, corp transgenic și avatar și mai ales să înțelegeți până unde viața virtuală mai e o viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
citiți Corpul în imaginarul virtual, un volum lansat la finele anului trecut. Dacă nu, cu atât mai mult trebuie să-l citiți. Pentru a detecta diferențele între cyborg, corp transgenic și avatar și mai ales să înțelegeți până unde viața virtuală mai e o viață. Debugging la generatorul postmodern Cartea Luciei Simona Dinescu a stârnit două reacții: una de perplexitate în fața unui subiect foarte nou în România și alta, tot de perplexitate, față de abordarea exhaustivă a acestuia. O carte în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
unui subiect foarte nou în România și alta, tot de perplexitate, față de abordarea exhaustivă a acestuia. O carte în care densitatea de concepte pe centimetru pătrat de pagină concurează cu multitudinea de perspective teoretice. Pentru că, în fond, Corpul în imaginarul virtual nu e o carte de filosofie (așa cum a fost percepută de către media), ci un studiu cultural plasat într-o arie, ce-i drept, interdisciplinară: cyber și Internet studies. Densitatea de concepte se datorează încercării, unice până acum la noi, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
până acum la noi, de a aborda toate teoriile care au tratat, fie și tangențial, problema corpului la granița între realitate și virtualitate. Această virtute a studiului, de a atinge tot ceea ce a fost și este prezent în agenda „corpului virtual“ poate fi, în egală măsură, și cea mai mare piedică în calea receptării. Pentru că la finalul lecturii nu știi încă ce a încercat să facă Lucia Dinescu. Cu siguranță nu a pledat pentru o poziție extremistă. A exersat (și acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
fie ele de tip comunicare sau biotehnologii. Desigur, acest mix de teorii riscă foarte mult: o lipsă de acuratețe a conceptelor, utilizarea lor în afara domeniului care le-a generat, o utilizare improprie (ce ar spune un filosof analitic despre ontologia virtuală?). Dar, dacă acceptăm de la început pariul postmodern - transgresarea limitelor între domenii în interiorul unei arii limitate de cercetare (cum sunt corpul și imaginarul pe care acesta îl produce în era informatică) -, studiul tinerei asistente de la Facultatea de Litere din București este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
e o extindere de virtus-uri, o altă categorie a existenței care nu se poate reduce la nici unul dintre elementele care o compun. E interesantă această poziție pragmatistă și anti-esențialistă, care insistă pe rezonabilitatea abordării: se respinge disoluția corpului în spațiul virtual, insistându-se mai degrabă pe extinderea percepției și a „faptului de a fi în lume“. La fel de interesantă este și respingerea, de pe poziția cogniției situate, a unui transumanism apocaliptic, în care indivizii ies din limitele corpului lor pentru a trăi, computațional
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
sens (tocmai de aceea preferă termenul-umbrelă „imaginar“ ca background al cercetării), e inevitabil să nu căutăm un răspuns de tip etic la provocările acestei noi lumi. La finalul studiului, ea propune clar atitudinea unui post-umanism critic temperat: recunoaștem că spațiul virtual a „reformatat“ percepția și identitatea, dar nu a înlocuit corpul, ci, în mod simbolic, prin el se redefinesc practicile cotidiene și reprezentările. Există o etică a responsabilității pentru celălalt în acest spațiu virtual nu al transcendenței, ci al alterității. Vital
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
unui post-umanism critic temperat: recunoaștem că spațiul virtual a „reformatat“ percepția și identitatea, dar nu a înlocuit corpul, ci, în mod simbolic, prin el se redefinesc practicile cotidiene și reprezentările. Există o etică a responsabilității pentru celălalt în acest spațiu virtual nu al transcendenței, ci al alterității. Vital și viral (o pereche pe care o folosește implicit de multe ori) se petrece întâlnirea dintre tehnologie și individul încă uman. Refuzul unui determinism tehnologic (un alt punct tare al lucrării, cu argumente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Neo din Matrix sau artiști care performează cu corpul lor tehnologizat (Stelarc, de exemplu). Această dublă deschidere, către teorie și către practică, cu accent pe ce ar însemna practica cyber și bio-artistică, face studiul și mai incitant. Corpul în imaginarul virtual este o carte necesară studiilor culturale de la noi, și nu cred că se îndoiește nimeni. Dar e mai mult: un reper pentru artiștii contemporani români, pe care panica tehnologică încă nu i-a atins. Lucia Simona Dinescu, Corpul în imaginarul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
este o carte necesară studiilor culturale de la noi, și nu cred că se îndoiește nimeni. Dar e mai mult: un reper pentru artiștii contemporani români, pe care panica tehnologică încă nu i-a atins. Lucia Simona Dinescu, Corpul în imaginarul virtual, colecția „Hors Collection“, Editura Polirom, 2007, 24.95 lei TRIMISUL NOSTRU SPECIAL La cabana lui Dorel Florin L|Z|RESCU Vi-l puteți imagina pe Sisif? Cărând bagaje? Ei bine, eu asta am făcut cu patru zile înainte de Revelion, timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
și o femelă balaur care tranșează disputele, aruncând foc în jurul său. Am căutat să găsesc măcar un mic Ion Cristoiu care să-l critice pe Shrek. Nu l-am aflat. Am căutat un ziar pro-Shrek, care să-l atace pe virtualul Cristoiu, am căutat unul anti-Shrek, în care să scrie un personaj precum cel menționat. Nu există! Cea mai șocantă similaritate dintre Regatul Prea Îndepărtat și Țara Prea Apropiată e aceea că, atât în lumea 3D, cât și într-asta, prea-multi-dimensională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
candidați sau de opinia publică. Trebuie să vedem în ce constă utilitatea socială a sondajului de opinie, dar, mai ales, capacitatea sa de a influența în sens invers opinia publică, ba chiar de a o genera pe de-a-ntregul. Influența virtuală a sondajelor asupra electoratului se realizează prin examinarea condițiilor în care acestea sînt publicate. Amintim, de exemplu, atenția acordată de jurnalul televizat sondajelor din campania prezidențială a anului 1988 (Gerstlé et al., in Kaid, 1991). În 106 zile, jurnalul televizat
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
precursorilor eritroizi, aceasta se asociază cu expresia crescută a globinelor în cursul maturării eritroide terminale. Semnalizarea epoR/epo este necesară în supraviețuirea și proliferarea precursorilor finali ai eritrocitului, dar nu este necesară pentru inițierea angajării și diferențierii pe calea eritroidă. Virtual, toate genele cu specificitate eritroidă care se exprimă conțin un motiv GATA cu secvențe cis-reglatoare. GATA-1 este un factor abundent, limitat la celulele stem hematopoietice, ca reglator central al transcrierii genelor eritroide și al diferențierii hematiilor. GATA-1 este unic prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
frustrare-agresivitate vizând condițiile de reducere a tensiunii agresive interne. În opinia lui Dollard și colegii săi, instigarea la agresiune poate fi redusă prin procesele de deplasare (atacul împotriva altor ținte decât agentul de frustrare) și de catharsis (exprimarea tuturor formelor virtuale ale agresivității). Opunându-se acestor idei, Berkowitz (1982 citat de Berkowitz, 1993) afirmă că indivizii puternic frustrați nu-și pot reduce tendințele agresive decât agresând agentul de frustrare. Catharsisul nu poate avea loc decât atunci când individul provocat își atinge scopul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi cuprinse în seria: "cunoașterea limbajului - cunoașterea lucrurilor, limbaj primar - metalimbaj, sincronie - diacronie, tehnica liberă - discurs repetat, limba funcțională - limba istorică"25. Lingvistică limbii (de fapt, a limbilor) vizează planul istoric al limbajului pentru că acesta se transformă dintr-o entitate virtuală într-una reală "după o tehnică determinată și condiționată istoric, adică în acord cu o limbă. Limbile sînt, într-adevăr, tehnici istorice ale limbajului și, în măsura în care se stabilizează că tradiții ferme și specifice, recunoscute de propriii lor vorbitori și de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este limba; și dat fiind că limbajul este totdeauna limba, el este totdeauna politic. Deja faptul de a vorbi o limbă este un act politic implicit, deoarece exprimă adeziunea la anumite tradiții și la o anumită comunitate istorică, cel putin virtual opusă altor comunități"41. Dimensiunea politică a limbajului ține de istoricitatea să și este o trăsătură definitorie: "La aceste planuri se referă politică lingvistică că ansamblu de atitudini și activități deliberate destinate să afirme și să promoveze o alteritate istorică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau separate în timp) ale două limbi diferite, fie că acestea sînt învecinate sau îndepărtate, înrudite sau neînrudite"100. 4.2. Conceptul de tip lingvistic la Eugeniu Coșeriu În privința structurii limbii, limba funcțională e alcătuită la Coșeriu dintr-o tehnică virtuală (ce cuprinde tipul, sistemul și normă) și o tehnică realizată (vorbirea). Nivelurile tehnicii lingvistice sînt, în concepția coșeriană, "tehnică efectiv realizată și care poate fi transmisă că limba deja produsă (normă limbii), tehnica în ipostaza de sistem de opoziții funcționale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
308, turco-~ 138 tehnică 30, 31, 35, 36, 37, 61, 62, 64, 65, ~ deschisă 35, ~ de sinteză 59, ~ idiomatica 36, 37, 61, 62, ~ istorică 30, 32, 34, 66, ~ liberă 29, ~ lingvistică 37, 64, ~ morfematica 59, ~ productivă 35, ~ realizată 27, 64, ~ virtuală 27, 64, categorie ~ 64, cunoaștere ~ 31, 34, unitate ~ 64, 73 telugu 174, 175, 266, 308, 325, 339 tematizare 56 tema 68, 76, 77, 92, 178 teorie 15, 16, 17, 20, 26, 83, 93, 119, 131, 138, 139, 140, 184, 196
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Clinca, Partea I: Tabele sistematice, Vol. ÎI: Clasele 6-9, Bibliotecă Națională a României, București, 1997, p. 501-508. 362 Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti" ar trebui să revizuiască toate intrările importante referitoare la limba română din mediul virtual pentru a se elimină numeroasele erori și ambiguități existente. S-ar putea preciza că varianta propusă este agreată de Academia Română. 363 V. vol. El hombre y șu lenguaje, Editorial Gredos, Madrid, 1991, pp. 175-185. V. și Critique de la glottochronologie ...în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]