12,426 matches
-
ce transforma dresura în pedagogie, admirând empatia învățătorului, rolul practicii și anticipând astfel iminenta dezvoltare a învățământului românesc. Nu este de neglijat o asemenea recomandare din partea cuiva care, instruit în străinătate, întrezărea pașii progresului, simțind și înțelepciunea lui Creangă, căci, „Înțelepciunea înalță capul celui smerit și-l face să șadă între cei mari.”(11, Ecclesiastul, 11, 1 ) Este revelator acest fapt pentru conturarea trăsăturilor de caracter ale humuleșteanului, care își trăiește viața cu artă pură, dar simplă, adevăratele momente creatoare, însă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
își trăiește viața cu artă pură, dar simplă, adevăratele momente creatoare, însă, adevăratul nimb al artistului-învățător Creangă conturându-se la catedră, în fața elevilor, pe care îi considera copii ai sufletului său și încerca să-i conducă pe calea luminoasă a înțelepciunii. Diverse mărturii ale contemporanilor, colegi, prieteni, elevi, ne conturează un Creangă tată, un apostol al iubirii de oameni, un inovator,dar în aceeași măsură și un păstrător al opticii tradiționaliste din pedagogia vremii. Astfel, „înțelepțit” în spirit pur românesc „era
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vârstei; contrastul dintre aparență și esență, de ce nu, expunere populară a ideii de qui pro quo; p. 62, r. 3 4: „De trup ești mărunțel, nu-i vorba, dar la fire ești mai mare”aspectul fizic plăpând poate ascunde o înțelepciune și un caracter deosebite; p. 63, r. 1 2: „unde-i vorbă, nu-i mânie; mai bine să te tocmești întâi decât pe urmă” o stabilire în prealabil a termenilor unei afaceri poate elimina discuțiile și problemele ulterioare; r. 17
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ea o coastă de drac” orice om, deci și femeia, în ciuda frumuseții și delicateții sale, are defecte ; 56 p. 73, r. 4 5: „atunci să vezi ce pot babele și cât îi de credincioasă femeia”bătrânele pot influența multe prin înțelepciune și viclenie, iar femeia tentată cu multe lucruri cedează și poate deveni necredincioasă; p. 75, r. 27: „Bărbatu-meu e cum îi pânea cea bună” - comparație ce atrage atenția asupra caracterului bun al soțului, privit admirativ de către soție; p. 76
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care nu merită asemenea onoare. MOȘ ION ROATĂ (Anecdotă ) p. 32, r. 5 6 : „au găsit cu cale să cheme la Adunare și câțiva țărani fruntași” părerea oamenilor de rând trebuie consultată prin intermediul reprezentanților acestora; nu trebuie nesocotită de către autorități înțelepciunea oamenilor simpli; p. 33, r. 18 19 : „Țăranul, când merge tropăiește, și când vorbește, hodorogește” subaprecierea propriilor calități, pe care oamenii simpli o manifestă dintr-un exces de modestie; r. 28 30 : „de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
generații, căpătând atributele unei datorii sacre; p. 48, r. 9 10 : „Vorba, portul și apucăturile bătrânești nu le mai venea la socoteală” efectele modernizării societății pot fi dăunătoare tradițiilor, autenticității; r. 14 : „și nătângia unor bătrâni era mare” uneori și înțelepciunea bătrânilor este anulată de încăpățânarea nefondată a acestora; p. 49, r. 2 3 : „Ciocoismul și străinii să trăiască, și las' pe dânșii, că ne scot ei la covrigi!” condamnarea despotismului și a împrumuturilor străine, care alterează fondul ancestral și accentuează
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care și-o asumă boierii în fața țăranilor, atitudine ce le-ar permite autoritatea supremă asupra lor; 83 p. 50, r. 10 12 : „Decât un bonjurist c-o mână de învățătură, mai bine un țăran cu un car de minte!” preferarea înțelepciunii simple, în locul emancipării aparente, a snobismului; p. 52, r. 1 3 : „în câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire, și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine a fost cel mai scump lucru.” pierderea avuției este dureroasă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să nu-și deie raportul de aprobare pe nevăzute, în paguba instrucțiunei!” se condamnă atitudinea indiferentă și neglijentă a supervizorilor, care, din păcate pentru sistemul educațional, nu-și îndeplinesc temeinic atribuțiile ; p. 143, r. 5 6 : „Umblă el, sărmanul, după înțelepciune, dar n-are unde-o pune!” - zicere populară ce arată că eforturile de studiu sunt zadarnice atunci când nu există un fond solid pe care să se construiască; p. 146, r. 4 6 : „numitul autoriu și tânărul învățătoriu a copiat de-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mă vadă uneori Un băiețel care se joacă. Băiețelul care eram eu Se uită la mine visător Și se înfiorează. Dar se reîntoarce zi de zi Sperând să găsească... OMUL CARE AȘ FI PUTUT FI ! 5 CAP. I ÎNVĂȚAREA ȘCOLARĂ Înțelepciunea nu este doar produsul școlarizării, ci al încercării de o viață pentru a o căpăta. Albert Einstein I.1.Cerințe generale ale învățării științifice Învățarea școlară este o formă de activitate care se subordonează, în principal, unor scopuri informativ formative
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
schimbările constante la nivel socio profesional sunt factori care au dus la necesitatea extinderii duratei învățării de-a lungul întregii vieți. 72 Să cugetăm împreună ! 9 Nu spune niciodată "nu se poate", ci începe cu "să vedem". (Nicolae Iorgaă 9 Înțelepciunea zice: nu Ți-a izbutit un lucru, fă altul. Atâta mângâiere să ai. (Nicolae Iorgaă 9 Nu părăsești un ideal fără să-i lași ceva din ființa ta. (Nicolae Iorgaă 9 E o mare primejdie să ajungi a fi mulțumit
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Iorgaă 9 De prea mult gând n-a îmbătrânit nimeni niciodată. (Nicolae Iorgaă 9 Ce ești te privește la urma urmei numai pe tine; ce vrei, privește și pe alții; ce faci, aceea poate privi pe toți. (Nicolae Iorgaă 9 Înțelepciunea este a ta numai când o dai altuia, altfel ea este numai în tine. (Nicolae Iorgaă 9 Fiți siguri că, dacă înțelepciunea e pe buzele tuturora, e numai în mintea câtorva; pe aceia să-i asculți. (Nicolae Iorgaă 9 Omul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
pe tine; ce vrei, privește și pe alții; ce faci, aceea poate privi pe toți. (Nicolae Iorgaă 9 Înțelepciunea este a ta numai când o dai altuia, altfel ea este numai în tine. (Nicolae Iorgaă 9 Fiți siguri că, dacă înțelepciunea e pe buzele tuturora, e numai în mintea câtorva; pe aceia să-i asculți. (Nicolae Iorgaă 9 Omul trebuie să învețe logica nu pentru a învăța să judece corect, ci pentru a învăța mai repede să judece corect. (Grigore C.
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
orientează traseele moștenite. În acest sens, imaginile sunt expresia atât a inconștientului personal, cât și a inconștientului colectiv, determinând conștiința intențională. Pentru Jung, inconștientul este una din cele mai de preț resurse ale umanității, întrucât în interiorul acestuia poate fi găsită înțelepciunea colectivă a speciei umane, care funcționează asemenea unui program care îl ajută pe individ să răspundă provocărilor vieții. Cu toate acestea, formele prin care se manifestă inconștientul și subconștientul sunt asemănătoare cu cele conștiente, fiind astfel supuse logicii. Analiza unor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și cea a englezului în ochii francezului au fost peiorative. Aceasta a durat până la Waterloo (...) când, orientată primejdios de interesele diplomației țariste, puterea colonială franceză s-a ciocnit la Fachoda, pe Nil, cu oștirea lordului Kitchener. Războiul părea inevitabil. Dar înțelepciunea a prevalat: a Treia Republică franceză a cedat la timp și a ajuns, în numai șapte ani, să încheie, cu același guvern britanic cu care era gata să intre în război în 1898, acordurile alianței cordiale (...) Tot astfel, jocul imagologic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
amuză (gules Renard), își hrănește orgoliul (Mircea Cărtărescu), își „salvează timpul” (Mircea Eliade), fixează datele unui „testament politic” (N. Steinhardt), se dorește mijloc de răfuire cu sinele sau cu societatea (M. Sebastian), devine „Părturie... îngropată” (I. D. Sârbu) sau testament de înțelepciune (Constantin Noica), împăcare cu sinele „din (prin) Iărâme” (Eugène Ionesco) sau marcă a unei epoci istorice (Radu G. Țeposu). gurnalul poate releva un „timp diamantin” (Radu Petrescu), poate avea valoare apoftegmatică, obligând pe cititor la o lectură interactivă (Andrei Pleșu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Andrei Pleșu), atât răul fizic (gândind, spre exemplu, la descompunerea finală a omului Emil Cioran), cât mai ales la cel al scriiturii (cu implicare, spre exemplu, asupra personajelor lui Tolstoi). Sinceritatea sau alterarea acesteia, urâțenia fizică sau cea de caracter, înțelepciunea în pragul deplinei maturități (atunci când gândurile amurgesc) sau frica unui sfârșit (a cărei răsuflare, cu umbrele ei reci..., o resimțim, vrem-nu-vrem, la un moment dat) sunt alte subteme care domină subconștientul septuagenarului autor. Are dreptate Marcel Proust, afirmând că omul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Oliver - ca tip al intrigantului, cu Orlando - figură tipic ingenuă). Această „poezie a convertirii” e subtil proiectatăși analizată de Vlad Zografi, ca un „moment de cotitură”. însă ceea ce amprentează și fascinează structuralul acestei generoase subteme shakespeariene îl reprezintă cuplul filosof-măscărici, „înțelepciunea și prostia” care „se țin de mână pe muchia cuțitului”. Cert este, apreciază analistul, „bufonul conține în viscerele lui tragedia”, implantarea haosului, de care noi ar trebui să luăm aminte. Interesantă este proiecția crimei - ca formă de „rupere a simetriei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și în general această afirmație este adevărată. Dar în istorie există destule cazuri când un singur om, contrazicând o mulțime, s-a dovedit după un timp că a avut dreptate. Cel ,,beat “ era mai treaz decât ceil alț i! Chiar înțelepciunea poporului îndrumă oamenii să gândească cu propria lor minte în legătură cu c eea ce se petrece în jur. Dacă vezi că un om se aruncă în fântână, faci și tu la fel? Evident că nu. Textele Sfinte spun același lucru: cercetați
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
asupra drumului corect pe care trebuie să meargă și la prima tentație cad în păcat. Ce înseamnă păcatul? Înseamnă abaterea de la drumul corect, de la Ca le ! Biserica are obiceiul să spună că în acest caz, păcatul reprezintă înfruptarea de la pomul înțelepciunii, ceea ce n-are nici o logică. Oamenii rămân și mai debusolați. Adică omul n ar trebui să devină cât mai înțelept? Și aici cred că este o capcană în care oamenii cad prea ușor. Într-un text corect, cineva poate introduce
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
o formă cât mai corectă, după care, în urma analizei făcută de profesioniști, să fie prezentată publicului într-o formă accesibilă și pe înțelesul oricui. Trebuie spus că aici este mult de lucrat asupra te xtului. Biblia trebuie să conțină esența înțelepciunii. Este nevoie de multă muncă de documentare și studiate documente de arhivă pentru a prezenta soci etă ții un produs finit. După construirea mesajului pe principii solide, trebuie revizuită desigur și programa școlară predată î n s eminarii. Mai este
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
această dată narative și imperfectul îi conferă propoziției (5) un nou statut descriptiv. Și în sfîrșit: (8) Cerul este, deasupra acoperișului, Atît de senin ș-atît de calm! Un copac, deasupra acoperișului, Dulce își leagănă al său ram. scria Verlaine în Înțelepciune, conferind astfel un statut secvențial poetico-auto-telic propoziției (5). D. Textul ca structură secvențială Un text este o structură secvențială de n secvențe (complete sau eliptice), iar lingvistica textuală are drept obiectiv să descrie cum se constituie un efect de secvență
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cuvin a fost întocmită cu scopul de a contura următoarele aspecte: 1. glorificarea numelui lui Dumnezeu care a ținut în existență biserica locală din Cuvin peste 100 de ani; 2. informarea credincioșilor cu privire la trecutul bisericii; 3. acționarea cu mai multă înțelepciune în diferite situații; 4. revizuirea viziunii; 5. zidirea bisericii prin apropierea generațiilor mai tinere de generațiile mai în vârstă; 6. De asemenea, prin posesia unei cărți în fiecare familie a bisericii se urmărește păstrarea mărturiei creștinilor baptiști; 7. Realizarea unui
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
pe acest pământ. Al doilea aspect menționat de Scriptură în privința istoriei este că evenimentele istorice sunt “pilde” sau elemente didactice folosite de Dumnezeu pentru oameni (1 Corinteni 10:6-11). Al treilea aspect vizat de Cuvântul lui Dumnezeu în dreptul istoriei este înțelepciunea dobândită de credincioși prin învățarea acestor “tipare” din istoria lumii, și anume: “ce a fost va mai fi, nu este nimic nou sub soare”. (Eclesiastul 3:15). De asemenea istoria este cea care are potențialul de a lega generațiile de
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
circumscriu de cunoștința noastră. Căci multe din cele necunoscute de noi au cauze vrednice de Dumnezeu, necunoscute nouă, dar știute de treptele mai înalte de noi. Ba rămân ascunse și ființelor celor mai înalte, fiind știute numai atotînțeleptei și de înțelepciune făcătoarei obârșii dumnezeiești. Și le spunem acestea pentru că le-au adus la noi dumnezeieștii noștri învățători, avându-le în amintire din tradiția veche<footnote Acești „dumnezeiești învățători” sunt fără îndoială Sfinții Apostoli. În același sens vorbesc Sfinții Părinți și scriitori
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ale problemelor noastre; stima de sine deschide numeroase porți; refuzați gândurile limitative; copilul care renunță de la prima lui cădere, nu va învăța să meargă niciodată; avem forța și autoritatea necesară pentru a domina propria noastră lume; porțile cunoașterii și ale înțelepciunii sunt întotdeauna deschise. Întrucât există tendința de suprasolicitare a creatorului, sănătatea și robustețea fizică, acompaniată de echilibru, forță și rezistență psihologică în fața dificultăților și capacităților inerente creației, fac parte dintre premisele creației. Metode destinate produsului creator Acestea pot fi grupate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]