8,773 matches
-
vedere al politicii externe și de securitate a statului român, ci, dimpotrivă, elementele de continuitate sunt mai mult decât evidente: În prima decadă a secolului XX (de fapt, chiar din anii 1890 Încoace), balanța de putere continentală părea să se Încline În favoarea Germaniei, a Puterilor Centrale mai exact; ca atare, România a semnat un pact secret cu acestea pentru ca, În eventualitatea izbucnirii unui conflict, să se asigure că va fi de partea câștigătorilor; aceasta nu era decât o modalitate de supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Ca atare, momentul 1916 a pus România În fața unei decizii În ceea ce privește ordinea priorităților sale de politică externă: tentativa de anexare a Transilvaniei, Banatului și Bucovinei pe seama Austro-Ungariei sau a Basarabiei pe seama Rusiei? Întrucât balanța la nivel sistemic nu mai era Înclinată În favoarea Puterilor Centrale - dovada fiind tocmai lungul război de tranșee În care se confruntau armatele celor două alianțe militare -, România a operat o schimbare profundă de politică externă și de securitate În august 1916 și, denunțând alianța cu Puterile Centrale
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
putea aduce eventualilor aliați prin intrarea În război de partea lor, joc strategic pe care marile puteri europene l-au acceptat pentru că mai sperau Încă În faptul că puterea și capabilitățile României (deși minore și mai degrabă simbolice) aveau să Încline definitiv balanța În favoarea lor și să pună capăt conflictului. Din poziția de arbitru al balanței de putere În Europa Centrală și de Sud-Est, se considera că România putea să facă acest lucru - sau măcar ar fi sprijinit, prin deschiderea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
într-o criză economică cronicizată, dar și în contact cu culturi postmoderne. Societatea pseudo-modernă este o societate a unei modernități tensionate, dilematice, infirme, oscilând între tradiție și postmodernitate (Voicu, 2004: 228). În mod similar, Traian Vedinaș consideră că ruralul românesc înclină clar spre modernitate, dar o modernitate rudimentară, și care este mai mult a societății și mai puțin a individului (Vedinaș, 2001: 152). O modernizare incompletă și incoerentă consideră și Vladimir Pasti că a avut loc în România după 1989, datorită
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fie mai precauți înainte de a face schimbări importante / Niciodată nu vei realiza ceva important în viață dacă nu reacționezi cu îndrăzneală), datele sunt conform așteptărilor: ruralul este mult mai precaut la schimbare decât urbanul (VRA=5,1), bărbații sunt mai înclinați spre schimbare decât femeile, ca și grupa de vârstă 18-25 de ani, spre deosebire de cei peste 66 de ani, care sunt precauți. Atitudinea pozitivă față de schimbare crește cu nivelul de educație. În ce privește ariile culturale, cele mai defavorabile schimbării sunt Buzău-Brăila, Cluj-Mureș
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiționalismul atitudinal al populației rurale (vezi graficele 3.1 și 3.2) Tendința spre planificare este surprinsă printr-un singur item în baza EVS 1999 (cel referitor la modul de cheltuire a banilor). Atât ruralul românesc, cât și urbanul sunt înclinate majoritar spre planificare (cu procente de peste 80%), cu precizarea că cei din urban au și înclinația de a cheltui bani fără nici un plan (semnificativ față de rural). Relevant pentru înclinația spre tradiționalism / modernitate este și pesimismul vs. optimismul pentru viitor. Cele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și 32,7 pentru "aproximativ la fel". Luând regiunile României în considerare (doar populația rurală), se poate observa că sectorul agricol Ilfov și Dobrogea, tind să fie regiuni mai optimiste, Oltenia este neutră, iar Moldova și Transilvania surprinzător sunt mai înclinate spre pesimism (pentru celelalte zone cifrele nu sunt semnificative). Mai optimiști tind să fie cei cu studii medii și superioare, mai pesimiști cei fără școală și cu studii primare. În ce privește credința și participarea religioasă, este deja un lucru cunoscut faptul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care e împlinită mai ales prin familie și copii, dar care își câștigă independența prin faptul că lucrează. Calculul valorilor reziduale ajustate arată că femeile tind să fie semnificativ mai puțin de acord decât bărbații cu afirmațiile 1, 5, si înclină să fie de acord cu afirmațiile 6 și 8. Același tip de prelucrări arată că subiecții mai vârstnici consideră că femeia este împlinită dacă are copii și familie, și copiii suferă dacă mama lucrează. Subiecții mai tineri așa cum era de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
baza pe România) Un alt item relevant aici este cel referitor la "Banii și bunurile materiale să aibă mai mică importanță". 56,4 % din subiecții din rural consideră că acest lucru este bun, iar 23,6% că este rău. Mai înclinați să răspundă cu "Bine" sunt din nou cei din urban, cei cu vârsta între 26-41 de ani, cu venit ridicat, cu studii medii și ca regiune, cei din Oltenia. Muntenia și Moldova sunt semnificativ mai înclinate să opteze pentru "Rău
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și ca regiune, cei din Oltenia. Muntenia și Moldova sunt semnificativ mai înclinate să opteze pentru "Rău" (calculul valorilor reziduale ajustate). Totuși deși interpretarea primară a acestor doi itemi arată o opinie favorabilă, nu putem concluziona că ruralul românesc este înclinat majoritar spre nevoi superioare. Analize mai aprofundate, arată că populația României în general, atât urbanul cât și ruralul este puțin preocupată de astfel de nevoi (Voicu, 2005: 187). 3.3. Tradiție, modernitate, postmodernitate în Tălmăcel și Ludoș Cercetarea de teren
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul că acceptă și doresc schimbarea, acționează mai degrabă după voința proprie (și nu imitând comportamentul celorlalți), preferă familia mică și să pună interesele proprii pe primul loc și de asemenea preferă o atitudine mai individualistă. Diferențele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
buticurile în care sunt de toate..." (F.I., Ludoș); "Să fie asfaltat, să aibe liceu, școală profesională, o fabrică.." (A.M., Tălmăcel). 4. CONCLUZII Prelucrarea datelor prin analiză secundară arată că, din punct de vedere atitudinal, populația rurală a țării este preponderent înclinată spre tradiționalism, iar modernitatea este vizibilă mai ales în ce privește exterioritatea vieții cotidiene, adică dotarea gospodăriei, vestimentație, etc. Orientările postmoderne sunt, la nivelul anului 1999, vizibile mai ales la nivelul populației urbane. În rural, acestea fie nu apar, fie au o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un sat este mai modern sau mai tradițional decât celălalt, întrucât ambele au atât elemente de tradiționalism, cât și de modernitate. Cel mult, am putea spune că în Tălmăcel întâlnim un tradiționalism mai apropiat de sensul său comunitar, adică mai înclinat spre comportament imitativ, coeziune, comportament de întrajutorare. Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și postmodernitate, se poate concluziona faptul că tradiționalismului este mult mai bine reprezentat, decât celelalte două. Modernitatea își face simțită prezența mai ales la nivelul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ mai mult decât alte regiuni), iar 2,0% afirmă că obștea este foarte activă. Datele arată de asemenea că în Transilvania (73,9%), Crișana-Maramureș (68,8%) și Moldova (57,7%) sătenii fac cel mai mult
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
subiecților. Comparând situația acelorași variabile de mai sus pe cele două sate, se remarcă o mai puternică identificare a tălmăcenilor cu satul lor (se simt foarte atașați de acesta, mândri de el). Cei din Ludoș în schimb sunt semnificativ mai înclinați să nu simtă deloc apropiere sufletească de sat, să nu fie deloc mândri de acesta, și să fie în foarte mare măsură indiferenți. Din nou regăsim discrepanța între cele două sate, de data asta în ce relația subiecților intervievați cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unele realizări, trecut pe deasupra și prin multe? Din păcate, această stare de spirit, pretins de rezistență, era și încă mai este foarte răspândită... Credea și Mircea Eliade supus evident unei presiuni convergente toate aceste mizerii? Totdeauna extrem de prudent, de sibilinic, înclin până la urmă să cred că s-a lăsat influențat într-o oarecare măsură. Dar de ce coresponda, totuși, cu un suspect, îi oferea chiar și ospitalitate etc.? Ce se poate înțelege, de fapt, dintr-un pasaj ca acesta din jurnalul său
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
continuare comuniști, oportuniști, de partea Puterii. Această categorie bine dresată crede și întreține, în continuare, mitul situației ireversibile. O hidră cu multe capete. Le putem tăia pe toate? Ele, se știe prea bine, cresc la loc. 5. Scriitori fiind, suntem înclinați totuși să dramatizăm, să exagerăm mult, foarte mult, situația și dilemele scriitorului, în general ale omului de cultură sub regimul ceaușist. El nu este în realitate decât un caz marginal, destul de minor de altfel, al unei situații mult mai generale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în primul rând, de noua clasă. De supraviețuirea, coeziunea și puterea efectivă de care ea dă dovadă. Controlul aparatului de stat ușurează foarte mult această dominație. Este singura creație socială cu adevărat solidă a sistemului comunist. Aș fi chiar uneori înclinat să spun că nu dau Noua clasă a lui Milovan Djilas pe întreaga sovietologie occidentală și, în special, americană. Singură această clasă activistă, nomenclaturistă a creat și întreține în mod esențial vitalitatea mitului situației ireversibile. Fiindcă doar acest mit îi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la un moment dat, de ideile lor. La limită, prin bășcălie, orice Golgota devine talcioc (p. 330). Drama este că suntem mereu prea deștepți, prea învârtiți, prea șmecheri. Ne vom vindeca vreodată? Octavian Paler nu pare să aibă mari speranțe. înclin să i dau dreptate. Cu tot regretul. 7. Intelectualii și politica Schimbarea de regim politic din 1989 impropriu denumită revoluție (ce înseamnă de fapt cu totul altceva) a produs un fenomen social și politic nou: apariția unui număr destul de important
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
formația, statutul și tendințele personalului cultural, îndeosebi al culturii oficiale. Prăbușirea politică a vechiului regim n-a produs încă schimbări decisive în ordinea culturală. Modificarea bazelor sale economice n-a antrenat și schimbarea mentalităților. Apariția unor noi publicații n-a înclinat în mod hotărâtor balanța în favoarea lor și a noului spirit în care sunt scrise. Vechile cadre culturale ale regimului ocupă sau reocupă, una după alta, vechile poziții. Clasa conducătoare, nomenclaturistă, păstrează în continuare toate privilegiile politicii culturale oficiale. Observație strict
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
citite printr-o grilă și hermeneutică nouă. Ceea ce părea definitiv stabilit și anchilozat, primește o nouă definiție și contextualizare. Te întrebi, citind atent pe Sorin Antohi: ce este mai interesant în cazul cărții sale: rezultatele sau metodele și implicațiile? Aș înclina, în ce mă privește, spre a doua atitudine. Ea mi se pare și cea mai fecundă. Câteva aspecte esențiale se cer subliniate. Ne aflăm, în primul rând, prin simplă determinare istorică, după o perioadă de mare izolare și de rupere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că există două dimensiuni motivaționale pe care poate evolua pacientul suicidar: dorința de a evada din viață și dorința de a comunica. Cu cât disperarea este mai mare, dorința de a evada este mai accentuată. De asemenea, evenimente minore pot înclina rapid balanța în direcția autolizei. 9.3. Teorii psihologice privind suicidul Unul dintre cele mai înspăimântătoare aspecte ale disfuncționalităților afective este potențialul acestora de a degenera în suicid. Sinuciderea se află pe locul nouă între cauzele principale ale deceselor din
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
astfel conduce la o disfuncționalitate a sistemelor de serotonină sau GABA, în acest mod influențând susceptibilitatea la panică. În plus, creșterile de progesteron pot induce o hiperventilare cronică moderată. Predispoziția femeilor la atacurile de panică poate fi de ajuns să încline balanța spre sistemele nervoase parasimpatic și simpatic și să inducă astfel atacurile complete de panică. Multe explicații psihosociale au fost deja oferite pentru predispoziția mai mare a femeilor la tulburările de anxietate. Explicația psihodinamică este că femeile sunt mai vulnerabile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
transilvăneni notabili din perioada 1930-1937. A pregătit pentru tipar un volum de versuri, Hotare pentru vis, care, deși anunțat de mai multe ori înainte de război, va apărea doar postum (1998). Lirica sa, de o mare bogăție imagistică, dezvăluie o sensibilitate înclinată spre reflexie și visare. Poemele din cuprinsul volumului transpun, într-o ambianță feerică, elanurile unui suflet însetat de lumină și puritate (Apropiere, Peste lut, Domnița apelor). Accentele religioase, convertite pe alocuri în exaltări panteiste, amintesc de Arghezi și Blaga. Crezul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
în urmele lăsate pe hârtie în timpul scrierii. Formele standardizate ale literelor sunt recreate printr-o activitate motorie. Grafologii sunt obișnuiți să evalueze comparativ contribuția mișcării cu efectul intenției de a imita vizual modelul. Când factorul motor este puternic, literele se înclină în sensul mișcării, adică spre dreapta sau spre stânga și în acest fel, unele proeminențe grafice dispar, unele unghiuri se atenuează sau unele detalii sunt omise. Linia scrierii prezintă o desfășurare generală neîntreruptă care face adesea scrisul ilizibil. Considerând aceste
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]