43,150 matches
-
la temperaturi excesive), sau pierderi respiratorii (polipnee, hiperventilație prelungită); în aceste situații răspunsul renal este normal, fără poliurie, U/P osmol > 1; pierderi renale: poliurie hipotonă (U/P osmol < 1), poliurie osmotică (diabet zaharat, manitol), diabet insipid (central determinat de absența completă sau parțială de secreție de ADH) și diabet nefrogenic (caracterizat prin răspuns renal la ADH diminuat sau absent); pierderi digestive: absența poliuriei (U/P osmol > 1), diaree osmotică infecțioasă, diaree indusă de lactuloză. 2. Deshidratare intracelulară fără hipernatremie Prezența
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pierderi renale: poliurie hipotonă (U/P osmol < 1), poliurie osmotică (diabet zaharat, manitol), diabet insipid (central determinat de absența completă sau parțială de secreție de ADH) și diabet nefrogenic (caracterizat prin răspuns renal la ADH diminuat sau absent); pierderi digestive: absența poliuriei (U/P osmol > 1), diaree osmotică infecțioasă, diaree indusă de lactuloză. 2. Deshidratare intracelulară fără hipernatremie Prezența anormală în plasmă a unui solvit altul decât sodiu, osmotic activ și cu greutate moleculară (GM) joasă poate genera deshidratare intracelulară fără
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
setea este inoperantă (nou născuți, subiecți comatoși, postoperator, bătrâni, unele boli mintale). în consecință, un bilanț negativ pentru apă și o hiperosmolalitate, se întâlnesc în: • pierderi de apă extrarenală cutanată sau respiratorie necompensate; • pierderi de apă la nivel renal prin absența secreției de ADH sau absența sensibilității renale la ADH; • anomalii ale centrilor setei sau osmoreceptorilor hipotalamici. 16.2.3. Diagnostic Semnele clinice sunt mai severe dacă instalarea hipernatremiei a fost brutală și sunt aproape absente când natremia este inferioară la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
subiecți comatoși, postoperator, bătrâni, unele boli mintale). în consecință, un bilanț negativ pentru apă și o hiperosmolalitate, se întâlnesc în: • pierderi de apă extrarenală cutanată sau respiratorie necompensate; • pierderi de apă la nivel renal prin absența secreției de ADH sau absența sensibilității renale la ADH; • anomalii ale centrilor setei sau osmoreceptorilor hipotalamici. 16.2.3. Diagnostic Semnele clinice sunt mai severe dacă instalarea hipernatremiei a fost brutală și sunt aproape absente când natremia este inferioară la 160 mmol/l. Predomină semnele
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
tratament de încetinire a tranzitului , corecția unei hipercalcemii. 3. Tratamentul profilactic Se impune respectarea următoarelor reguli: • utilizarea prudentă a diureticelor la pacienții vârstnici; • menținerea unui regim normosodat în caz de nefropatie interstițială cronică și în cursul insuficienței suprarenale cronice, în absența insuficienței cardiace. 16.4. HIPERHIDRATAREA EXTRACELULARĂ Se definește prin creșterea volumului compartimentului extracelular, în particular a sectorului interstițial, care se traduce prin edeme generalizate. Se produce o retenție izoosmotică de sodiu și apă și traduce un bilanț sodat pozitiv. 16
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
asociere cu diureticele precedente în caz de edeme rezistente. Este necesară supravegherea clinică cu urmărirea scăderii în greutate. în caz de edeme refractare trebuie avute în vedere următoarele aspecte: - posologia diureticului insuficientă; - nerespectarea regimului hiposodat; - forma galenică necorespunzătoare a diureticului (absența formei retard); - absorbție proastă a diureticului; - durata de acțiune a diureticului prea scurtă. Tratamentul factorilor fiziopatologici ai edemelor depinde de etiologia în cauză. în cazurile în care retenția renală de sodiu este secundară, obiectivul este restabilirea unei volemii eficace normale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acută; - TBC pulmonară. neoplazii: - carcinom pulmonar cu celule mici; - carcinom pancreatic; - carcinom duodenal. greață; status postoperator; droguri: amitriptilină, carbamazepină, clorpropamidă, clofibrat, ciclofosfamidă, vincristină, haloperidol, narcotice, nicotină, tioridazină. Criteriile de diagnostic ale SIADH: • hiponatremie hipotonică; • osmolalitate urinară peste 100 mOsmol/kg; • absența depleției volumului extracelular; • tiroidă normală, funcție adrenală normală; • funcție cardiacă, hepatică și renală normale; • echilibrul acido-bazic normal; • semne biologice cu valoare diagnostică: - scăderea marcată a uricemiei (< 140 µmoli/l); - scăderea ureei sangvine (< 2 µmoli); - aceste modificări sunt provocate de diminuarea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
aditiv în apariția hiponatremiei la vârstnici. Hiponatremia hipervolemică este întâlnită de asemenea la vârstnici, insuficiența cardiacă fiind cauza obișnuită a acestei tulburări. Hiponatremia euvolemică poate fi decelată la pacienții vârstnici, care pot prezenta valori crescute ale ADH în plasmă, în absența stimulilor recunoscuți pentru secreția de ADH. Prezența nivelului crescut de ADH, împreună cu inabilitatea de excreție a apei libere, explică susceptibilitatea acestor pacienți în numeroase situații, în particular postoperator, în prezența administrării de narcotice și a unor cantități mari de lichide
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și insuficiență renală importantă. Diureticele tiazidice sunt contraindicate la toți pacienții cu hiponatremie, chiar și la cei cu stări edematoase. Tiazidicele reduc capacitatea rinichiului de a produce o urină diluată și pot înrăutăți hiponatremia. Este important de subliniat că, în absența hiponatremiei, nu este indicație pentru restricție de apă. Dacă este prezent doar edemul (supraîncărcare sodică a fluidului extracelular) se recomandă doar restricție de sodiu. Dacă este hiponatremie și edem, se restricționează atât apa cât și sodiul. c) Pacienții euvolemici ridică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ducând la o toleranță anormală la carbohidrați. Aceasta poate complica tratamentul pacientului diabetic și uneori duce la un diagnostic fals de diabet zaharat. O hipokaliemie cronică poate genera o nefropatie interstițială cronică cu insuficiență renală (caracteristici - asocierea cu alcaloza metabolică, absența atrofiei renale, examenul histologic renal: vacuole în celulele tubulare renale). 17.1.2. Diagnostic etiologic. Hipokaliemia poate fi generată de: pierderi renale, pierderi extrarenale, carențe de aport, transfer celular excesiv de potasiu. Pentru diagnostic sunt importante datele oferite de: - anamneza atentă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
depletizate de potasiu pot duce la scăderea rapidă a K; • rășini schimbătoare de ioni (Kayexalate) administrate în exces la un insuficient renal. 17.1.2.4. Transfer excesiv de K spre celulă: Kaliurie variabilă adesea < 10 mEq/l Poate surveni în absența pierderilor externe de K. Se poate instala foarte rapid (ore). Cauze: • alcaloza metabolică sau respiratorie; • perfuzii cu soluții glucozate plus insulină; • paralizie periodică familială; atât formele ereditare cât și cele câștigate produc hipokaliemie printr-o intrare acută a K+ în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Ei reduc de asemenea creșterea interdialitică a potasiului la pacienții în hemodializă. Totuși, hipokaliemia nu a fost raportată decât inconstant la administrările în doze obișnuite de blocanți de calciu. Ei au și efecte hiperkaliemiante prin afectarea secreției de aldosteron, astfel încât absența modificărilor în homeostazia potasiului nu este surprinzătoare. • Pseudohipokaliemia - poate apare atunci când o probă de sânge cu un număr mare de leucocite (peste 105) este ținută la temperatura camerei și în aceste condiții, K este fixat pe leucocite; situația poate fi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în jur de 0,3 mEq/l). Important pentru diagnostic - Diareea este forma cea mai frecventă de pierdere extrarenală de potasiu; - Diureticele tiazidice și de ansă favorizează pierderea de potasiu; - în evaluarea pacienților cu pierderi urinare mari de potasiu, în absența terapiei diuretice și cu TA crescută, este esențial de a aprecia nivelul reninei și al aldosteronului; Combinația hipokaliemie, K+ urinar crescut, ARP scăzută și valori crescute ale aldosteronului plasmatic sugerează ferm hiperaldosteronismul primar. CT scanner abdominal poate evidenția adenomul adrenal
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
afinității receptorilor de angiotensină în zona glomerulară (se produce și la doze mici administrate subcutanat). b. Transfer excesiv de potasiu celular spre plasmă • Acidoza metabolică sau respiratorie; în numeroase cazuri de acidoză metabolică organică (acidocetoza, lactică, toxică) kaliemia crește puțin în absența insuficienței renale asociate; hiperkaliemia este mai frecventă în acidozele așa zise minerale (retenție de acid sulfuric sau fosforic) decât în acidozele organice; • Distrucții celulare masive (traumatisme, arsuri, ischemia acută a membrelor); rabdomioliza indusă de lovastatin și cocaină sau liza tumorală
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
angiotensinei. C. Tratament în practica clinică trebuie reținute trei aspecte importante: Orice suspiciune de hiperkaliemie impune efectuarea imediată a unei ECG, înainte de a confirma diagnosticul prin măsurarea kaliemiei; Nu există un paralelism strict între nivelul hiperkaliemiei și severitatea manifestărilor ECG; absența oricărei anomalii pentru o kaliemie peste 6 mEq/l trebuie să suspecteze o falsă hiperkaliemie; Simptomatologia clinică este tardivă și atipică (bradicardie, colaps, oprire cardiacă). Hiperkaliemia severă asociată cu modificări ECG este o urgență și trebuie tratată adecvat. Dacă modificările
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cronică; tinitus: supradozare de salicilați. Semnele clinice sunt uneori absente, în special în acidoza moderată și cronică. Riscul vital apare la un pH ≤ 7,10. Manifestările clinice sunt în particular respiratorii, neurologice, hemodinamice: Tulburări respiratorii: polipnee (FR > 20 respirații/min) absența unei cauze cardiopulmonare hipocapnie ± hiperoxie (PaO2 crescută) Tulburări neurologice: obnubilare convulsii Răsunet hemodinamic: Diminuarea contractilității miocardice Efect de vasodilatație sistemică globală Efect vasoconstrictor pulmonar Pierderea eficacității aminelor presoare dacă pH < 7 Răsunetul hidro-electrolitic: pH < 7,38 (HCO3-) < 22 mmol/l
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
scăzută, aldosteron scăzut, situație întâlnită în: diabet zaharat, droguri (AINS, betablocante, ciclosporina); renină crescută, aldosteron scăzut, asociată cu: distrucție adrenală, droguri (IEC, blocanți ai receptorilor Ag II, heparina). - insensibilitatea tubului distal la aldosteron: droguri (spironolactonă, tramteren. amilorid), nefropatie interstițială, amiloidoză, absența sau deficiența receptorilor pentru aldosteron Majoritatea pacienților cu această perturbare nu necesită tratament, dacă nu intervine o afecțiune intercurentă care ar exacerba hiperkaliemia. Corectarea hiperkaliemiei reprezintă obiectivul principal. Această corecție antrenează în majoritatea situațiilor corecția simultană a acidozei. Corecția hiperkaliemiei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la nivelul tubului distal ca urmare a reabsorbției crescute de Na la acest nivel prin hiperaldosteronism secundar. Secreția de ioni de H+ este responsabilă de generarea crescută de ioni de bicarbonat. D. Alcaloze metabolice insensibile la clor se caracterizează prin absența deshidratării extracelulare, clorurie variabilă și uneori hipertensiune arterială. Cauze: hiperaldosteronism primar; sindromul Cushing; depleție potasică; tubulopatii congenitale (sdr Bartter, Gitelman), hipomagneziemie, hipercalcemie. Excesul de aldosteron și alți mineralocorticoizi produc alcaloză metabolică prin stimularea H+ -ATP-azei și a canalelor epiteliale de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de 30 minute; supravegherea fătului prin examen eco-doppler; înregistrarea ritmului cardiac fetal; declanșarea nașterii va fi decisă în prezența semnelor de graviditate (eclampsie, sindromul HELLP, steatoză hepatică, HTA dificil de controlat, IRA), indiferent de vârsta sarcinii datorită riscului matern; în absența riscului matern (TA controlată, proteinurie < 1 g/zi, uricemie stabilă) se temporizează nașterea până la 38 săptămâni cu supravegherea mamei și a fătului. 6. Tratamentul eclampsiei: spitalizare în ATI; anticonvulsivante: Diazepam 10 mg IV lent sau sulfat de magneziu (1 - 2
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
specifică este responsabilă de activitatea farmacologică. Această activitate variază după afinitatea față de receptori, gradul de reversibilitate a legăturii, cantitatea din principiu sau metabolitul activ, numărul de receptori. La uremic s-a observat o exagerare a efectelor anumitor medicamente, chiar în absența acumulării lor în organism, sau a modificării legăturii cu proteinele plasmatice. Aceasta s-ar putea explica printr-o creștere a sensibilității anumitor receptori farmacologici. Narcoticele și sedativele (fenobarbitalul și clorpromazina) au, la insuficienții renali, o acțiune mai profundă și mai
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
o creștere a sensibilității anumitor receptori farmacologici. Narcoticele și sedativele (fenobarbitalul și clorpromazina) au, la insuficienții renali, o acțiune mai profundă și mai prelungită decât la subiectul normal. Se observă deasemeni o sensibilitate marcată la acțiunea hipoglicemiantă a sulfonilureei, în absența oricărei retenții a medicamentului; aceasta ar putea fi explicată printr-o diminuare a mecanismelor de răspuns la stimuli hipoglicemianți. 5. Eliminarea Ficatul și rinichiul sunt cele două căi principale de eliminare a unui medicament. Eliminarea renală a unui medicament poate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ex: beta-lactamine). în funcție de procesele implicate în eliminarea renală, clearance-ul medicamentului va putea fi inferior (FG + reabsorbție tubulară) sau superior (FG + secreție tubulară ± reabsorbție tubulară) clearance-ului de creatinină. în insuficiența renală, clearance-ul medicamentelor cu eliminare urinară diminuă, în funcție de scăderea FG. în absența adaptării tratamentului, în caz de IR, se produce o acumulare plasmatică și tisulară de medicament, adesea urmată de efecte secundare toxice. Cunoscând valoarea FG, se poate cunoaște, pentru un medicament dat, cu ajutorul nomogramelor, constanta sa de eliminare și demi-viața sa
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
infecții. Infecții oportuniste (= infecții cu microorganisme nepatogene la individul imunocompetent, dar care pot deveni patogene la imunodeprimat). Cel mai frecvent se întâlnesc infecții cu Pneumocystis carinii, Nocardia, Candida, Aspergillus, Criptococcus, Mycobacterii tipice și atipice. Aceste infecții pot îmbrăca forme fruste: absența febrei, doar alterarea stării generale, tuse cronică etc. 10. Efecte adverse rare (< 10 %): Efecte parasimpaticomimetice: congestie nazală, miopie acută; Sindrom de secreție inadecvată de ADH (SIADH); Cardiotoxicitate: la doze foarte mari: cardiomiopatie, tulburări de ritm, insuficiență cardiacă. Tratament: simptomatic, reducerea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
liane și alge, simbolurile călătoriei marine - catarge, ocheane, cheiuri, faruri: „Privește adânc în irisul intact al ocheanului/ la flora acestui ținut fosforos - madrepore -/ în jaruri imense coralii ascund aurore/ pentru inima ta” (Elegie I). Metafizica tăcerii persistă: liniștea, ca și absența, capătă atribute insolit materiale: „Liniștea, această vastă pasăre de apă,/ a murit în mâinile noastre groase de nepăsare”. Mecanismele poetice sunt mereu răsturnate, materialității i se substituie impalpabilul: „inelul de logodnă rotund ca un sărut/ pentru iubita mea tânără ca
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
uzul exclusiv al spațiului său privat și pe care le anexează într-o „bibliografie” finală. O astfel de carte se alcătuiește de regulă la amurgul unei vieți în cultură, și nu la începutul ei: eludării acestei reguli nescrise, ca și absenței unei autoironii rezonabile, i se datorează într-o măsură prețiozitatea stilistică, accentele de superbie juvenilă, verbozitatea filosofică, inseminarea cu sens cvasitranscendent a unor episoade comune, mobilizarea subiectului narator sub mistica unui „destin”, a unei „viziuni”. Astfel de stridențe își găsesc
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]