20,435 matches
-
se semna: Viceprefect al uneia și al celeilalte Valahii, Vicar General in spiritualibus în Moldova, al Ordinului Minorilor Conventuali, Doctor în Sf. Teologie, Pr. Bartolomeo Bassetti aducea la cunoștința Sf. Congregații că, pentru a extirpa întru totul și pentru totdeauna abuzurile și dezordinile întâlnite în timpul vizitării diocezei, s-a gândit și a stabilit să-i convoace la 6 noiembrie pe toți preoții și călugări care se aflau în Provincie într-un sinod diocezan în orașul Cotnari, în Moldova, la îndemâna fiecăruia fiind
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
potrivit prescrierilor Conciliului tridentin (Italia, Trento, 1545-1563), au fost adunate într-o carte intitulată Speculum Ordinis, trimisă la Roma și înmânată Mons. Ingoli, Secretarul Sf. Congregații de Propaganda Fide, cu rugămintea să o vadă și să o tipărească. În fapt, abuzurile și dezordinile era destule și grave: unii preoți diocezani impuneau taxe pentru botez, motiv pentru care, neputând plăti, mulți credincioși săraci își lăsau copiii nebotezați pentru mulți ani; alții nu voiau să administreze celor bolnavi maslul sau extrema ungere, spunând
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ceremonie, își făceau o îndatorire din a tăia din părul copilului botezat și a-l păstra; tot așa, și în cazul morții părinților, nașul ortodox lua copilul - considerându-l fiul său - îl creștea și-l educa în ritul ortodox. Alte abuzuri se mai refereau și la sacramentul căsătoriei. În iunie 1643, primind misiunea din partea preoților din Moldova de a se duce la Roma, ca să le prezinte doleanțele și situația Misiunii, și o scrisoare de recomandare din partea domnitorului Moldovei și a doctorului
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și crearea unor structuri de partid și instituționale, în măsură să susțină participarea electorală; că în foarte multe țări dreptul la vot nu este nici permis, nici asigurat o data pentru totdeauna, ci este deseori revocat, exercitarea sa fiind expusă la abuzuri și la persecuție iar traducerea sa în funcții publice, manipulată prin mașinații și fraude. Evident, acolo unde participarea electorală nu este susținută în mod eficient, toate celelalte forme de participare politică instituționalizată, pașnică și legală se dovedesc cel puțin dificile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se afirmă adesea. Problema este mult mai complexă: pe de o parte, este prea puternic și deci riscă degenerări de genul comportamentelor ostile față de control și în esență autoritare; pe de altă parte, este slab și alunecă spre neputință decizională. Abuzul de putere nu este inerent formei prezidențiale de guvernare, dar este un rezultat plauzibil al ei. Se poate spune același lucru despre guvernarea divizată? Sigur că da. În legătură cu abuzul de putere, se cunosc rezultate neplăcute, care se apropie sau chiar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pe de altă parte, este slab și alunecă spre neputință decizională. Abuzul de putere nu este inerent formei prezidențiale de guvernare, dar este un rezultat plauzibil al ei. Se poate spune același lucru despre guvernarea divizată? Sigur că da. În legătură cu abuzul de putere, se cunosc rezultate neplăcute, care se apropie sau chiar depășesc limitele autoritarismului, de la scandalul Watergate provocat de Nixon pînă la mai mulți președinți latinoamericani. Sînt cunoscute dificultățile decizionale legate de guvernarea divizată, dificultăți pe care președintele poate încerca
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de secretar pe probleme organizatorice a fost numit Sandu Dumitru. De asemenea, a fost eliberat din funcția de secretar pe probleme de agricultură Surdu Victor, din cauza multiplelor abateri: Este un element asupra căruia sunt foarte multe sesizări de abateri și abuzuri încă din timpul când îndeplinea funcția de președinte și inginer șef la CAP Grozești; un proces pe rol cu delapidări, accident de circulație mortal, imoral, mită. Cu toate că aceste lucruri erau cunoscute, a fost înaintată propunerea la CC al PCR pentru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
-și dea avizul. Niculina Alexandru i s-a opus: "Nu schimb nicio listă!". Intervenția lui Floareș îi viza pe Duțu Buțureanu și pe alți trei absolvenți. Floareș a forțat și a obținut ce voia fără voința ASC! Atunci, fără acest abuz, trebuia să fi intrat Ion Poiată, Teodor Stamate și alții. S. B.: Deci miza era mare și nici funcția de lider acolo nu era lipsită de riscuri. Cum reușeau unii profesori totuși să-și împingă în funcții la ASC copiii
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dumneavoastră, într-o ședință a Comitetului de partid pe Centru, arătați că "trebuie mai multă preocupare pentru ținuta zilnică a studenților, care cam lasă de dorit"50. D. T.: Nu am fost un absurd, eu însumi am fost victima unor abuzuri în materie de ținută, însă am considerat că în fața profesorilor nu te poți prezenta oricum. S. B.: Chestiunile de ținută nu vizau numai studenții. În ședința de birou a Comitetului municipal de partid din 18 noiembrie 1976, a fost prezentată
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
înălțime către non-judicativ. O suprapunere de sensuri, avem mai sus, care este simptomatică pentru covârșitoarea preluare și prelucrare judicativă a acestor "teme ontologice", aparținând unei ontologii formale sau materiale. Desigur, s-ar putea obiecta că aici este vorba despre un abuz de raporturi, datorat unei neînțelegeri a ierarhiilor logice și ontologice în funcțiune ("autorizate"); în fond, ființarea căreia i se revelează ființa Celuilalt în propria-i ființă nu are nevoie de un intermediar în relația sa cu ființa însăși sau cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Poate că viața ar trebui trăită mai încet, ceea ce ne-ar permite s-o trăim mai intens, poate chiar la alt nivel calitativ. Nu cred. Un moment ca acesta este apreciat la superlativ tocmai datorită unicității lui. Tot de ce faci abuz deteriorează simțurile și percepția este mediocră. La Moțca un polițist ne oprește. Mă foiesc imediat după acte, le scot și i le întind. Acesta se scuză jenat. Nu pentru asta v-am oprit și vă rog să mă scuzați. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
categorii nu se pot confunda. Am analizat profund cele două categorii și am descoperit un mijloc extrem de simplu de a arăta ce separă pe cele două feluri de oameni cu stare. Șmecherul îmbogățit după '89 este un om care face abuz de grătar și de manele. Dacă grătarul nu supără pe nimeni, cu manelele este cu totul altceva. Parvenitul își cumpără scule pentru spart timpanele pe o rază de 2-3 km. Acesta dorește să se remarce în tot cartierul și folosește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spunea cineva, e, de fapt, opusul gândirii), nu vreau să încurajez inconștiența tonică, naivitatea vulnerabilă, nerealismul cronic. Pentru a reuși e nevoie, mai curând, de opusul acestor „calități“. E nevoie de simțul conjuncturilor (fără excese de „acomodare“), de pragmatism (fără abuzuri cinice), de încredere (fără credulitate), de răbdare (fără pasivități obediente), de ambiție (fără egolatrie), de orgoliu (fără vanitate), de tenacitate (fără încăpățânare și îndârjire), de curaj (fără temerități prostești), de concentrare asupra țintei (fără îndârjire). Nu zic că e simplu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ne justificăm, prin ele, lipsa de imaginație, sau de curaj, ne ascundem, viclean, după ele, când nu le folosim drept armă retorică împotriva unor preopinenți antipatici. A-ți lua distanță față de principii trece drept dovada unui incalificabil relativism. E un abuz etic, un scandal. Să ne lămurim. Principiile sunt bune. Sunt de neocolit. Cu condiția ca recursul la ele să nu devină un reflex găunos, o rețetă mecanică, un substitut al dreptei judecăți. Principium înseamnă „început“, „introducere“. Există și accepțiunea de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a se autosubmina: se comportă arbitrar, schimbă regulile, sau le adaptează la nevoi impure. Poporul și autoritățile se simt în egală măsură libere să trișeze. Perfidia libertății constă, în genere, în faptul că, în cazul ei, limita dintre uz și abuz e abia perceptibilă. O singură libertate pierdută e deja un început de sclavie. Un infinitezimal exces al libertății e pasul dintâi către libertinaj și anarhie. Pe de altă parte, Lordul Halifax avea dreptate: dacă ar fi ca libertatea să nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
feminină Sunt o fire conservatoare. Nu-mi plac ideologiile de ultimă oră, activiștii modelor corecte politic, fundamentalismul ateu și feminismul militant. Din când în când, mă văd constrâns, totuși, la unele retractări. De pildă, în ultima vreme, sunt excedat de abuzul de testosteron de pe scena noastră politică. Guvernul, președinția și partidele s-au convertit la musculatură. Se vorbește răstit, se fac amenințări, se proferează insulte. Când privește în sus, spre putere, poporul vede o ploaie de înjurături și de pumni. Cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de destin. De regulă însă, și eșecul e citit tot în cheia vanității: sunt de vină ceilalți, țara, veacul, soarta. Iar dacă, prin concursul capricios al împrejurărilor, vanitosul ajunge, totuși, în vârful piramidei, oficiul lui va fi mereu pândit de abuzul autoritar. Orice vanitos are în raniță bastonul de dictator. Trebuie, totuși, să admit că vanitatea e mai aproape de utopia de sine a intelectualului decât de meta bolismul lăuntric al „omului simplu“. Un țăran vanitos păstrează, în exercițiul vanității sale, o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
adepți“. Taberele de pe scenă sunt radicale, se excomunică reciproc, jură, cu ardoare, pe opțiunea proprie și se tăvălesc reciproc, pe viață și pe moarte, în dejecții. Băsescieni neostoiți și anti-băsescieni crânceni își arată colții cu enorme grimase de ferocitate, fac abuz de napalm, blesteme și bale. Nimeni nu cedează, nimeni nu umblă la nuanțe, nimeni nu riscă să adopte bunele maniere, judecata nepărtinitoare, umorul. Și nu vorbesc doar de politicieni. În joc e întreaga societate. În familie, la slujbă, la piață
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu a spune că scrisul tău nu e doar al tău. Și e cu atât mai puțin al tău, cu cât e mai izbutit. Veselul Caragiale Ca orice mare autor, Caragiale sfârșește prin a nu mai putea fi citit din cauza abuzului de exegeză. Fiecare istoric sau critic literar, fiecare regizor de teatru sau film, fiecare condeier, profesionist sau de ocazie, îl dublează pe scriitorul Caragiale cu un Caragiale privat, reamenajat după gustul, obsesiile, idiosin craziile și „creativitatea“ proprie. Toți se simt
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mazililor au continuat însă și în anul următor, cu numeroase reclamații împotriva Administrației Bucovinei și a șefului acesteia. În urma acestora a fost suspendat din funcție ispravnicul de Suceava, șetrarul Ilie Cîrstea, și secretarul de limbă română Mihalachi Cerniovschi, acuzați de abuzuri în serviciu, fiind numită o comisie de anchetă condusă de feldmareșalul Drechsel. După relatarea lui Enzenberg, mazilii bucovineni fuseseră instigați de unii ofițeri ca Umlau, Schmidebauer etc., precum și de consilierul aulic polonez Johann Döring, care fusese obligat să părăsească teritoriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vieneze, "pentru o schimbare de folos obștesc a prosperității patriei"128. Totodată, "perspectiva fericită a unui viitor plin de bucurie" îl determina pe Balș, în numele "bunăstării patriei" sale și a supușilor ei, să descrie "adevărata stare a țării, nevoile și abuzurile națiunii, ...diversitatea stărilor și a obligațiilor lor, decăderea comerțului, ...impozitele și dările"129 și să formuleze, în numele binelui obștesc, un adevărat program de măsuri pentru reorganizarea a societății și a vieții publice din Bucovina. Semnificativ este faptul că aceste scrieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ortodoxe din zonă, care erau organizate după normele Sf. Vasile. În acord cu ideile iluministe ale epocii, boierul bucovinean condamnă fenomenul cumpărării posturilor în biserica ortodoxă, generat de suzeranitatea otomană și de sistemul fanariot corupt, în care "dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte din totdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor". Astfel, deși aparent stareții mănăstirilor erau aleși de călugări și confirmați de mitropolit, arhiepiscopul de Iași acorda funcția de stareț, datorită permanentei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bunăvoinței, îi erau date importante sume de bani, pe măsura veniturilor mănăstirii, iar în acest mod se scoteau anual mari sume din Bucovina, situație ce trebuia să fie limitată pe viitor 141. Totodată, Balș încrimina, în memoriul său, corupția și abuzurile stareților mănăstirilor care, nefiind siguri de durata funcției lor, căutau ca prin mijloace necinstite să își sporească în timp scurt propriile venituri, în dauna bunei administrări a averii mănăstirii. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri din domeniul ecleziastic, în acord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în spiritul ideilor iluministe, că starea de înapoiere din provincie se datora fostei stăpâniri turcești, ce a influențat locuitorii, atât în obiceiuri, cât și în felul de a munci. Obiceiurile urâte ale națiunii, iluministul le punea în principal pe seama domniei abuzurilor și a lipsei de educație și cultură, generată de inexistența școlilor publice, în care "tinerimii să i se facă cunoscute odată cu noțiunile religiei adevărate și pe cele ale datoriilor, mai ales către stat și în special către concetățenii lor"161
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cultură, generată de inexistența școlilor publice, în care "tinerimii să i se facă cunoscute odată cu noțiunile religiei adevărate și pe cele ale datoriilor, mai ales către stat și în special către concetățenii lor"161. Lipsa unui sistem educațional, precum și numeroasele abuzuri ale coruptului regim fanariot au influențat în mod negativ gradul de pricepere, sentimentele, ca și comportamentul locuitorilor, sădind numeroase prejudecăți. La aceasta se adăuga și faptul că preoții de țară, aflați într-o condiție economică și spirituală precară, nu erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]