11,041 matches
-
are resursele financiare necesare, poate lansa o ofensivă strategică modestă, axată fie pe reducerea costului, fie pe o nouă metodă de diferențiere. Astfel Își poate ameliora poziția competitivă În aproximativ cinci ani. De asemenea, firma poate opta pentru o apărare agresivă a nivelurilor curente de vânzări și profitabilitate, a părții de piață și a poziției competitive. În lipsa resurselor, firma recurge la abandonul imediat, prin vânzarea capacităților sale unui alt concurent sau Închiderea operațiunilor, dacă nu găsește nici un cumpărător. Urmând calea de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
slăbiciune financiară și concurențială. Primul pas constă În diagnosticarea corectă a problemelor și identificarea nivelului (decizie, implementare, execuție sau evaluare) la care apar. Cele mai frecvente cazuri sunt: • ignorarea efectelor de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieței prin reduceri agresive de prețuri; • subutilizarea capacității de producție și creșterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare; • concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare, pentru Îmbunătățirea poziției și a profitabilității, urmată de un eșec inovațional; • investirea În tehnologii costisitoare și amortizabile pe termen lung; • schimbarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
vulnerabilă) sau „frumoasa din pădurea adormită” (o țintă mai dezirabilă decât „porumbelul”) poate lua „pilula de cianură” (obținerea unui credit pe termen lung cu plata condiționată imediat după perfectarea achiziției) pentru a evita deposedarea de profituri de către un „rechin” (specialist agresiv al achizițiilor forțate), care folosește „mercenari” (avocați, specialiști În fuziuni și achiziții, bancheri de investiții) (Hirsch, 1980, p. 63). Pentru a evita amenințarea cu achiziția ostilă, corporațiile modifică aleatoriu alegerile În Consiliul de Conducere, interzic „oferta sensibilă” pe două niveluri
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
atragă forța de muncă cea mai calificată, fapt ce determină apariția unei stratificări a societății, evidentă mai ales În țările În curs de dezvoltare. Brazilia este un caz relevant În acest sens. CMN sunt criticate și datorită introducerii unui marketing agresiv pentru o serie de produse care nu sunt absolut necesare dezvoltării țării respective. De exemplu, pare total nepotrivit - uneori chiar imoral - să determini populația unei țări slab dezvoltate să cumpere băuturi răcoritoare În loc de alimente sau bunuri necesare educației noilor generații
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
presiuni concurențiale. Cu cât o CMN participă pe mai multe „piețe critice”, cu atât poate utiliza pe o scară mai largă subvenționarea Încrucișată, pentru a-și proteja liniile mai sensibile de produse sau segmentele de piață mai importante față de reducerile agresive de prețuri ale concurenților care țintesc obținerea părții principale din piața globală. Pentru evaluarea poziției concurențiale pe piața internațională, trebuie evaluată „partea de manufacturare” (procentul din vânzările totale dintr-un anumit sector, sub orice marcă, deținut de un anumit producător
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
parteneri câștigă, altul pierde - plasează cooperarea pe planul secund: doar concurenții fără forțe suficiente recurg la asemenea acorduri pentru a-și conserva poziția față de lider. În acest caz, precauția dictează o supraveghere atentă a partenerului, pentru a ghici orice intenții agresive, manifestate prin: - acapararea maximului de informație; - asigurarea debușeului unor resurse-cheie; - depășirea partenerului printr-un efect mai accelerat al experienței; - Încercarea de restructurare a coaliției sau Înșelarea. Principalele condiții care pot asigura succesul unei alianțe sunt: • stabilirea unei strategii ex-ante și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
activităților noi și garanția revitalizării activității lor principale. Opinia firmei cu privire la comportamentul său concurențial (prețuri, publicitate, extinderea capacității de producție, adoptarea anumitor caracteristici ale produsului etc.) constituie un semnal pertinent de piață. Dacă firma consideră că a adoptat cea mai agresivă strategie față de rivali, atunci transmite un semnal agresiv. În schimb, dacă apreciază că ar fi putut acționa mai dur decât a făcut-o În realitate (de exemplu, stabilind un preț care nu se bazează pe costurile Înregistrate), firma lansează un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Opinia firmei cu privire la comportamentul său concurențial (prețuri, publicitate, extinderea capacității de producție, adoptarea anumitor caracteristici ale produsului etc.) constituie un semnal pertinent de piață. Dacă firma consideră că a adoptat cea mai agresivă strategie față de rivali, atunci transmite un semnal agresiv. În schimb, dacă apreciază că ar fi putut acționa mai dur decât a făcut-o În realitate (de exemplu, stabilind un preț care nu se bazează pe costurile Înregistrate), firma lansează un semnal de conciliere. Firma Își poate lansa produsul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sau nivelul exagerat de mic al prețului său. Prin inițierea procesului, firma evită riscul unei confruntări directe, pe piață, cu concurentul respectiv. În plus, procesul constituie o modalitate de a determina un rival mai puternic să nu Întreprindă vreo acțiune agresivă până la pronunțarea verdictului. Astfel, se câștigă timp pentru „neutralizarea” puterii concurentului. 3.9.11. Alianțele strategicetc "3.9.11. Alianțele strategice" 3.9.11.1. Categorii de riscuri ce trebuie evaluate tc "3.9.11.1. Categorii de riscuri ce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
găsirea de combinații care să permită menținerea poziției personale; - managerii români analizează sursele premergătoare conflictelor declanșate, dar nu dispun de strategii anterior elaborate, ci adoptă comportamente ad-hoc, diferite de la o situație conflictuală la alta; - mediul conflictual al firmelor românești este agresiv; - la nivelul firmei, rezolvarea conflictelor este o condiție integrată În mecanismul propriu-zis de evoluție și schimbare, dar procese cum sunt medierea, negocierea și arbitrarea nu reprezintă Încă o preocupare reală de instituționalizare din partea puterii legislative; - deseori, la nivelul firmelor, conceptele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
competitori din import. Lucrurile s-au schimbat de când producătorii străini au ajuns la performanțe remarcabile În ceea ce privește și acest sector, amenințând cota de piață a producătorilor americani. Cu toate acestea, e de așteptat ca ofensiva importatorilor care propun prețuri tot mai agresive să muște Încă puțin din cota de piață a „greilor” americani. În fața amenințării, fiecare a trebuit să vină cu soluții care să Îi salveze vânzările. Numărul unu pe piața americană, General Motors, a strâns rândurile cu subsidiarele din Europa și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Eliade din Insula lui Euthanasius sunt structurale prozei lui C.), al lui „Purus.a”, indicul. Visul (REM, Gemenii, Organistul) este un manual complet de mitologie psihanalitică. Specificul fantasticului cărtărescian rezidă în chiar această ars combinatoria de mister psihologic și feerie agresivă, de ingenuitate și demonism, de Bradbury, meraviglia, Wajda și Bulgakov, de psihism tanatic, jubilație fantasmagorică, strada Mântuleasa și strada Venerei. Tradusă în franceză (Le Rêve, Paris, 1992), cartea a fost nominalizată la Premiul Médicis, pentru cea mai bună carte străină
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
inaugurate de M. Kogălniceanu și grupul lui. C. este, totodată, unul dintre primii comparatiști literari români, preocupare extinsă și asupra folclorului. Pagini evocatoare și interpretative sunt dedicate unor scriitori străini, îndeosebi germani (Goethe, Schiller, Lenau, Heine). Critica sa este autoritaristă, agresivă și „judecătorească”, dar fără rigoare și metodă, punct exploatat de adversari. În viziunea lui, criticul trebuie să fie „un veghetor, călău dacă vreți, al literaturii”, spre a veșteji fără milă scrierile slabe ale autorilor importanți, epigonismul, tendințele subversive (adică atentatele
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Aura Christi. Versurile care alcătuiesc relativ numeroasele ei plachete (șirul lor este întretăiat de un volum antologic - Nu mă atinge, 1997) dezvăluie o personalitate din ce în ce mai bine definită în climatul liric românesc actual. C. nu face parte din grupul, compact și agresiv, al poetelor care mizează totul pe dezvăluirea impudică a unei feminități dezlănțuite. Dimpotrivă, ea pare a fi solicitată mai degrabă de intelectualismul discret, meditativ, întotdeauna placat pe solul ospitalier al realului („Zeii nu au dreptul să fugă. / Zeii nu au
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
În comparație cu Aglae, sora lui, de o cupiditate înverșunată, Moș Costache manifestă o avariție ceva mai blândă, întrucât el poartă grija Otiliei și a lui Felix. Dacă cei doi tineri se arată indiferenți în privința moștenirii, ruda lor Stănică Rațiu se manifestă agresiv, apelând la cele mai josnice mijloace, spre a pune mâna pe banii lui Giurgiuveanu. Speță de Dinu Păturică și Tănase Scatiu, el este tipul arivistului, care nu cunoaște nici un scrupul. În celălalt plan apar Felix, studentul medicinist, intelectual superior, îndrăgostit
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
antreurilor este folosită pentru a ascunde cina săracă; când prostituția legalizată este recomandată pe principiul că reduce probabilitatea unui comportament sexual între membrii unei populații care ar putea, dacă este nesaturată, să atace femei inocente; când o clinică reduce comportamentul agresiv sau altfel de nedorit dând atenție individului, aprobare și chiar afecțiune. Un efect comparabil cu saturația este obținut când un drog este administrat pentru a reduce probabilitatea unui comportament sexual. Toate aceste exemple pot fi descrise ca „porniri” nevinovate. Putem
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
el, care are nevoi atât de puternice, este apt pentru afiliere și comunicare cu alții. Când este el însuși pe deplin, insul creativ nu se poate decât să fie socializat. Nu este nevoie să întrebăm cine îi va controla impulsurile agresive - pentru că, atunci când el este deschis tuturor impulsurilor, nevoia de a fi agreat de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt la fel de puternice ca impulsurile să răzbată sau să-l mobilizeze. Va fi agresiv în situații în care agresiunea este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întrebăm cine îi va controla impulsurile agresive - pentru că, atunci când el este deschis tuturor impulsurilor, nevoia de a fi agreat de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt la fel de puternice ca impulsurile să răzbată sau să-l mobilizeze. Va fi agresiv în situații în care agresiunea este adecvată realist, dar nu va fi copleșit de o nevoie impetuoasă de agresiune. Comportamentul său, în aceste domenii sau în altele, când el este deschis tuturor experiențelor, este echilibrat și realist, adecvat supraviețuirii și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
crearea cadrului propice pentru dezinhibarea și creativitatea (implicit îndrăzneala în discuție și larghețea intervențiilor) modului de relaționare a fiecărui participant cu grupul în ansamblul său. Prin urmare, nu trebuie minimalizat modul în care se face înregistrarea datelor: o înregistrare directă, agresivă chiar, îi poate inhiba pe unii dintre membrii grupului în a emite ideile în forma lor inițială; ulterior, când s-au obișnuit cu acest tip de discuție, modul de înregistrare a datelor poate să îmbrace forme crescute de evidență. Fiecare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
perioade de timp, la divorț, parcurs marcat de numeroase schimbări și în privința exercitării rolurilor în familie (fie supraîncărcarea unui partener, fie degrevarea de sarcini a altuia), scăderea afectivității, a comunicării între parteneri, deteriorarea relațiilor dintre cei doi soți prin manifestări agresive fizice și/sau verbale, schimbarea valorilor tradiționale ale familiei. Toate aceste efecte își amplifică influența atunci când în cuplurile respective există și copii. Nu numai că procesul de socializare a copiilor capătă o conotație negativă prin modelul parental, funcția educativă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că trăiește ceea ce spune, e de domeniul impertinenței să spui ce trăiești. Într-o cultură în care idealismele rigidizate ridică minciuna la nivel de mod de viață, procesul adevărului este condiționat de faptul dacă există sau nu oameni suficient de agresivi, de liberi ("nerușinați") pentru a spune adevărul. Puternicii zilei își pierd adevărata conștiință de sine în fața nebunilor, clovnilor și kynicilor"26. Ei bine, această poziție față de putere ar putea să și-o asume și Lupul, dacă ar avea curajul de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Literatura de specialitate, chiar și aceea care găsește o incidență relativ apropiată a actelor violente comise de femei și bărbați, subliniază gravitatea acestor acte atunci când sunt comise de bărbați, în comparație cu actele comise de femei. Mergând mai departe, se ignoră caracteristica agresivă definitorie pentru bărbat, comparativ cu prezența ei mai ales reactivă, în comportamentul femeii. „Agresivitatea și violența la bărbat, sunt mai degrabă parte a unor tipare comportamentale de coerciție, intimidare sau contenționare.”(Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007, p. 8) Statisticile internaționale privind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adeseori adulții sau copiii care au fost victimele unor comportamente violente din partea părinților și a societății au comportamente violente față de animale și, în general, față de cei mai slabi. Consecutiv sporirii provocărilor, mecanismele de apărare, defensive, ale ființei umane față de factorii agresivi devin tot mai sofisticate, mergând de la mecanisme care țin de civilizația societății până la cele psihologice, care apără față de factorii externi, în relație cu mediul sau semenii, dar și față de sine însuși. Omul se poate manifesta violent, distructiv, față de natură, față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și pe aceea a rezilienței, a posibilităților victimelor de a depăși cu bine evenimentele violente, generatoare de suferință. 1.4. Agresivitate și violență Am văzut mai sus câteva caracteristici ale violenței umane. Violența face referire la comportamente caracterizate prin raporturi agresive, bazate pe forță, verbală sau fizică, morală, economică, politică, având ca scop dominarea, supunerea victimei de către agresor. Prin violență, victima este desființată, redusă la starea de obiect, spațiul său vital fiind invadat de agresor (Asselineau, 2005). De etimologie latină, ad-gressere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că acesta din urmă poate genera și susține conduite de negociere în situații conflictuale, evitându-se manifestările violente. Violența și gingășia interpersonală caracterizează în aceeași măsură omul de azi ca și pe cel din lumea veche (Walker, 2001). Teoria „masculului agresiv”își găsește un argument în statisticile privind reprezentarea genurilor în populația din închisori. Astfel, în 2004, în închisorile din întreaga lume, femeile reprezentau doar un procent de 7,1%, iar în 2006, din totalul persoanelor arestate 76,2% erau bărbați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]