8,654 matches
-
i�. Iorga le? a amintit intelectualilor evrei c? evreii au venit �n Rom�nia ? i au pus m�na pe avu? ia ?? rîi f? r? s? se identifice cu ea50. �n timpul acestei campanii, marii industria? i ? i bancheri evrei nici m? car n? au fost men? iona? i, că s? nu mai vorbim de madam Lupescu! Goga, un poet talentat, dar lipsit de con? tiin?? , a declarat c? este �un prieten credincios al doamnei Lupescu�51. Nici madam Lupescu (sau industria? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc�: un oarecare Nicolae Davidescu scria despre �Personalitatea iudaic? a domnului Titulescu�. Oricine �? i poate �nchipui ce con? inea acest articol 53. Pozi? ia complex? a lui Iorga din perioada aceasta nu f? cea bine nim? nui, nici m? car Rom�niei. �ntre timp, pe la sf�r? ițul lui ianuarie, campania electoral? era �n țoi, �n atmosferă de pr? bu? ire ? i violen?? general? ? i �n ciuda intensific? rîi protestelor de peste hotare. Lucrurile au �nceput s? se pun? �n mi? care la �nceputul lunii februarie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p? reau mai pu? în importante pentru Iorga. Picasso la Paris, Kandinsky la Weimar, Stravinski la Paris ? i Schoenberg la Viena. �ncepeau s? fie �n? l?ațe cl? dirile func? ionale ale lui Gropius ? i Le Corbusier. Lui Iorga nici m? car Enescu sau Br�ncu? i nu? i puteau trezi interesul ? i pasiunea pe care le avea el pentru literatur?. Iorga continuă s? se opun? oric? rui curent literar modern (că simbolismul, futurismul sau suprarealismul). Se opunea p�n? ? i realismului cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
poli? ie, care �nregistreaz? diverse infamii la sec? ie�. �Unde este Transilvania nobil? a lui Slavici sau Ag�rbiceanu? �, �ntreab? Iorga disperat. Ion al lui Rebreanu �i amintea de duhoarea care se �n? l?a din P? m�ntul lui Zola. Nici m? car lupta ?? rinimii rom�ne �mpotriva ungurilor nu? l salveaz? pe Rebreanu �n ochii lui Iorga. Rebreanu �nc? lcase regulă �realist? na? ionalist? � a lui Iorga. El zugr? vea �ntr? o manier? realist? (demoralizatoare, dup? p? rerea lui Iorga) satele a? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ce armata rom�n? se retr? gea, ? ara �? i ? inea r? suflarea. Care va fi mi? carea urm? toare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (a? a cum mul? i se a? teptau plini de speran??) ? Nici m? car Maniu nu dorea acest lucru. Dar pe cine �? i putea structura guvernul? Pe Maniu ? i pe partizanii lui? Era ceva imposibil, nem? îi n? ar fi acceptat niciodat?? Pe goga? cuzi? ți? Goga fusese apropiat de Antonescu ? i v? duva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
va deveni foarte important?) ?i un oarecare Schweninger, de origine etnic? german? , al c? rui nume de botez Boeru nu ? i?l mai amintea. Nici unul dintre ace? ți oameni nu avea o educa? ie care s? merite acest nume, nici m? car Boeru nu era intelectual. ?oferul mă? inii �n care a f? cut echipa mor? îi c? l?toria era ? tefan Iacobu?? , un ? ofer profesionist de la cooperativa agricol?. To? i erau legionari angaja? i ai cooperativei, a? a c? puteau pune la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
guvern rom�nesc �n exil �n Occident. �n fond, el reprezenta o alternativ? mai serioas? dec�ț cei care �ncercau s? men? în? deschise contactele cu prietenii occidentali ai Rom�niei (Tilea, Davila ? i al? îi). R? spunsul primit a fost scurt: �Nici m? car nu s? a pus vreodat? problemă! � Mai mul? i prieteni ai lui Iorga au sesizat pericolul. Dup? cum �? i amintea dl. Frasin Munteanu? R�mnic, tat? l lui Dimitrie Munteanu? R�mnic, nu a luat �n seam? asigur? rile non? alante
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prejudec?? i dec�ț E. Lovinescu 93 ? eicaru, op. cît. , p. 72-75. Scriind despre cartea lui destul de interesant? trat�nd Istoria slavilor de r? s?riț (History of Eastern Slavs), el remarcă cu triste? e: �M? �ntreb dac? un singur suflet m? car a citit-o vreodat? �. O via?? de om a? a cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cît. , vol. ÎI, p. 83 95 Tudor Vianu, op. cît. , vol. 2, pp. 147-148 96 ? eicaru, op. cît. , pp. 17-19. Vezi ? i C
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
termen c�nd se refer? la ardeleni 213 Iorga nu prea aprecia propov? duirea de c? tre Cuza a unui antisemitism ne�nfr�nat. Nu imaginea era ceea ce voia Iorga s? le-o transmit? tinerilor din Transilvania sau Bucovina � nici m? car �n aceast? perioad?. Cel pu? în a? a m? rturise? te el �n O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p. 175. ?i-a exprimat dezaprobarea fă?? de ai s? i �n termeni mult mai mi? c?tori, a? a cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1916 42 O via?? de om... , vol. ÎI, pp. 225-227 43 �Neamul rom�nesc�, 21 august 1916 44 �Neamul rom�nesc�, 3 septembrie 1916. La conferin? a de Pace de la Versailles, Danemarca a refuzat s? reanexeze teritoriile locuite de germani. Nici m? car Hitler nu s-a atins de grani??. Rezervă danezilor a fost r? spl? țiț? 45 �Neamul rom�nesc�, 22 septembrie 1916 ? i 6 febr. 1917 46 �Neamul rom�nesc�, 12 noiembrie 1916 47 �Neamul rom�nesc�, 3 noiembrie 1916 48 O via?? de om
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un fascist liric. C�nd a aflat c? �n timpul puciului (care a dus la asasinarea � n. t.) lui Dolfuss, trei nazi? ți austrieci au strigat �Heil Hitler! � �nainte de a fi execută? i, el a remarcat cu triste? e: �Dac? m?car trei oamei ar muri �n acest mod pentru mine! � Memorii, vol. VII, p. 273 143�Corneliu Zelea Codreanu, �Circulare, Scrisori, Sfaturi, G�nduri� (volum litografiat), p. 5 144�Heinen, op. cît. , pp. 331-339. Radu Lecca va deveni �n timpul celui de al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
încercând să aștern în câteva rânduri ce a însemnat pentru noi, cei din Teatrul Odeon astăzi, "Giulești" de atunci, întâlnirea cu Alexa Visarion. În profesia noastră cred că de mare importanță e să ai noroc! Poți să ai calități cu carul, dacă nu ai norocul să întâlnești "regizorul" și "textul", nimeni nu va ști de tine. Și pentru mulți din generația noastră, întâlnirea cu Alexa Visarion a fost hotărâtoare. Când am văzut distribuția de la Năpasta, în 1974, la avizierul actorilor, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
natură: se aude, parcă, până și căderea fulgilor de nea, se aude asfințitul soarelui, se aude vântul care încearcă să înece în praf și zăpada pasiunile puternice ale oamenilor, timpanul ne e spart de ecoul tropotelor de cal, de scârțâitul carelor pe drumul orizontului, de răsuflarea șuierătoare, întretăiată a bătăliei de inimă a condamnaților de soartă, personaje sfredelite de angoase, de dorința de a iubi și a fi iubite, de întrebări ce nu-și vor găsi răspunsuri... (Francesco Gerardi) ...Filmând după
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
plus importante dans la doctrine, comme expression du principe Ubi emolumentum est ibi onus debet esse5, selon lequel celui qui a tiré profit d'une activité doit assumer aussi les conséquences de cette activité. Ce fondement a été récemment critiqué, car toutes les conséquences préjudiciables ne peuvent être expliquées par les risques qu'impliquent les activités économiques. Les adeptes de la responsabilité civile comme censure morale de la conduite, bien qu'ils acceptent l'idée de risque, ne renoncent pas pour autant à
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fapt familia lor, astfel încât atitudinea normal] pe care o preiau de la cei din jur conduce, într-o m]sur] sau alta, la o mai mare grij] și compasiune. Este ins] important de observat c] aceast] predispoziție nu dispare, nici m]car nu se diminueaz] vizibil, pe parcursul dezvolt]rii civilizației. Este inc] foarte activ] și în propria noastr] cultur]. Dac] p]rinții moderni nu ar afișa mai mult] grij] și afecțiune fâț] de propriii copii în raport cu toți ceilalți, ar fi catalogați drept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de propriii copii în raport cu toți ceilalți, ar fi catalogați drept monștri. În mod foarte natural, noi ne consum]m resursele f]r] rezerve pentru a satisface chiar și nevoilor minore ale familiei sau ale prietenilor, înainte de a ne gândi m]car la nevoile cruciale ale str]inilor. Ni se pare normal ca p]rinții s] cheltuie mai mulți bani pe juc]riile copiilor lor decât ar cheltui într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sc]pa de moral] (Nietzsche, 1886, I, secțiunea 32) ar implica un fel de eliberare a tuturor de conflict. Pan] la realizarea acestui lucru, avem nevoie de reguli de priorit]ți, nu doar pentru c] ele niveleaz] societatea, nici m]car pentru a face posibil acest lucru, ci și la un nivel mai profund, pentru a evita alunecarea individului în st]ri de confuzie conflictual] și neajutorat]. Într-un anumit sens, aceasta este „originea eticii”, iar c]utarea noastr] a luat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau r]u. Evaluate conform acestui criteriu, toate societ]țile cunoscute au sisteme etice. Nu e necesar că principiile s] fie întotdeauna invocate cu succes, nici că toți membrii s] invoce aceleași principii în exprimarea unei judec]ți; nici m]car nu este necesar ca judec]țile s] coincid] întotdeauna. Este suficient că persoanele implicate s] cunoasc] valorile etc. și înțelesul acestora. În societ]țile complexe, de dimensiuni mari precum cea în care tr]im, instituțiile sociale sunt extrem de elaborate și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
informal și, în aparent], pentru motive ce nu aveau leg]tur] cu faptă în cauz]. O a treia alternativ] constă în a-l declară pe autorul faptei alienat mental, dar f]r] a cere p]rerea unui psihiatru, nici m]car atunci când acest lucru era posibil. Aceast] etichetare schimbă complet statutul și responsabilit]țile morale și sociale ale f]ptașului, precum și capacitatea să de a se implica în alte relații. Într-o societate mare, poate exista conceptul de eliminare prin alungare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devastatoare cu cat a afectat întreaga societate în același timp, privând-o de orice mijloc de refacere și de simțul direcției pentru a se adapta la noile condiții. În perioada în care Turnbull a studiat-o, nu reușiser] nici m]car s] dezvolte relații stabile, bazate pe respect și cât și cât afectuoase între soț și soție sau între p]rinți și copii. Hoarda Ik pare s] dispun] de „cunoaștere etic]”, de vreme ce oamenii sunt destul de conștienți de consecințele d]un]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic] ce ignoră drepturile celorlalți sau care își epuiza forțele prin fapte eroice eșua atunci când era pus] în practic] de un rege semidivin, ea ar duce, evident, la un eșec și pentru oamenii de rând. Nu era acceptat] nici m]car simplă bucurie zilnic], hedonist] de a tr]i și de a iubi, recomandat] de hangiț]. Dac] nici nemurirea și nici secretul tinereții nu puteau fi atinse de om și doar moartea îi aștepta, cum ar trebui s] tr]im? Principiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și principii au luat naștere; acestea au contribuit la supraviețuirea societ]ții, la dezvoltarea să, chiar și sub aspect estetic. Pentru noi, oamenii erei moderne, care ne îndrept]m spre secolul XXI, acest fapt poate fi considerat nepotrivit; dar, m]car el poate oferi câteva metafore folositoare sau principii analoage, care se pot împleti cu noțiunile, ideile, teoriile și analizele noastre. Dharma, având r]d]cinile în rita sau „ordinea natural]”, ar putea oferi o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în confucianism exist] tendința de a considera tao ca aparținând ordinii naturale a lucrurilor, se explic] preocuparea principal] a gânditorului pentru adaptarea denumirilor. „Dac] denumirile nu sunt adaptate... lucrurile nu pot fi îndeplinite... iar oamenii nu vor ști nici m]car cum s]-si miște mâinile sau picioarele.” Conduc]torul adapteaz] numele, atribuind oamenilor diverse poziții statutare. Cea mai mare parte din conținutul codului asociaz] acțiuni corespunz]toare unor persoane care îndeplinesc diverse roluri sociale - de p]rinte, frate, conduc]tor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suficient] încredere unul altuia. Totuși, in viata de zi cu zi, ne bâz]m pe aceast] reciprocitate. Unii oameni dep]șesc limitele acesteia într-un sens sau altul, iar alții ofer] atât cât primesc. Unii, care nu ofer] nici m]car un nivel minim, pot sfârși în închisoare. Iisus merge mai în profunzime, prevenindu-ne în mod explicit cu privire la consecințele iubirii doar fâț] de cei care ne iubesc, afirmând c] acest lucru nu este deloc extraordinar, „Oare p]gânii nu fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le dezminte vârstă. Procesul este bidirecțional: pe de o parte, cercet]rile moderne ofer], în mod repetat, dimensiuni suplimentare modului în care noi înțelegem gândirea antic]; de cealalt] parte, ideile grecilor conțin puterea de a modela direct, sau m]car de a influența reflecțiile contemporane - chiar și în sfera eticii (pentru exemple, deși de facturi diferite, puteti consulta Bernard Williams, Ethics and the Limits of Philosophy - Etică și limitele filosofiei - si Martha Nussbaum, The Fragility of Goodness - Fragilitatea bun]ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]