8,853 matches
-
puțin în aceleași condiții ca și pentru apă rece. În condițiile furnizării intermitențe a apei calde de consum (între anumite ore din timpul zilei), s-a constatat o creștere a debitului de apă caldă consumată în regim de furnizare intermitenta comparativ cu regimul de furnizare continuu. În ceea ce privește temperatura apei reci, aceasta este cuprinsă între 5 și 18°C. 11.3.3 Energia utilă pentru instalațiile de alimentare cu apă caldă de consum Energia utilă corespunzătoare instalațiilor de alimentare cu apă caldă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
programei analitice propusă de noi în cadrul procesului instructiv-educativ de educație fizică cu studenții facultăților de medicină generală, medicină dentară și farmacie, adaptând conținutul acesteia în concordanță cu obiectivele operaționale, au determinat îmbunătățiri ale parametrilor testați la momentul final al cercetării comparativ cu momentul inițial al eșantionul experiment dar și comparativ cu eșantionul de control. Eficiența programului experimental a fost demonstrată prin analiza indicilor statistici pentru probele de motricitate, psihomotricitate, rapiditate, agilitate și probe fizice, pe de o parte dar și prin
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
Experimentarea programei analitice noi în cadrul procesului instructiv educativ de educație fizică cu studenții facultăților de medicină generală, medicină dentară și farmacie, adaptând conținutul acesteia în concordanță cu obiectivele operaționale, au determinat îmbunătățiri ale parametrilor testați la momentul final al cercetării comparativ cu momentul inițial al eșantionul experiment. Eficiența programului experimental a fost demonstrată prin analiza indicilor statistici pentru probele de motricitate, psihomotricitate, rapiditate, agilitate și probe fizice, pe de o parte dar și prin analiza indicilor statistici pentru chestionarele elaborate de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
maximizarea profitului propriu pe diferite căi (substituția produselor pe piața internă, exporturi pe piața externă etc.), obiectivele generale ale strategiei dezvoltării durabile a României putând fi mai mult, mai puțin sau deloc contingente cu obiectivele individuale ale capitalului străin; avantajele comparative și competitive ale firmelor cu capital străin sunt valorizate în primul rând potrivit unor interese economice și financiare care pot fi, prin politici publice adecvate, compatibilizate cu cerințele ieșirii României din criză și ale relansării creșterii sale economice; în structurarea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
la dezvoltarea durabilă a României, în funcție de eficiența în sens larg a acestora la nivelurile micro-, mezoși macroeconomic, reflectate în cele din urmă într-o dinamică sustenabilă a PIB și altor indicatori de efect. Cel de-al doilea capitol cuprinde analiza comparativă a ISD din România și din alte țări în condițiile crizei economice mondiale. Analiza pornește de la fluxul și stocul de ISD din UE, în perioada 1990-2011, fiind realizate dinamici ale ISD pe grupe de țări, sectoare și ramuri ale economiei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și din alte țări în condițiile crizei economice mondiale. Analiza pornește de la fluxul și stocul de ISD din UE, în perioada 1990-2011, fiind realizate dinamici ale ISD pe grupe de țări, sectoare și ramuri ale economiei. Capitolul cuprinde și analiza comparativă internațională privind investițiile greenfield în perioada 2003-2011; stabilirea ponderii stocului de ISD greenfield în total influxuri ale stocului de ISD, în România față de nivelul mondial al ISD și cel din UE, precum și evoluția ponderii proiectelor de investiții greenfield, pe sectoare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
factori favorizanți/nefavorabili cum ar fi: calitatea de membru al UE; proximitatea geografică; nivelul de dezvoltare economico-socială a țărilor și regiunilor, stabilitatea politică, predictibilitatea cadrului legislativ și eficiența instituțiilor publice; guvernarea corporațiilor; regimul stimulentelor etc. Totodată, am realizat o analiză comparativă între indicatorii de performanță economico-financiari în întreprinderile cu participare străină de capital din România și investițiile autohtone. Lucrarea prezintă un cadru sintetic macroeconomic al impactului ISD în România, în condițiile crizei economice și financiare din perspectiva rolului acestora, vizând ieșirea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
politici și strategii de dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung. Modelele au cunoscut o evoluție legată de procesul de globalizare a piețelor în cadrul cărora investițiile străine directe reprezintă una dintre componentele de bază (forța motrice) a manifestării acestora. Analiză comparativă a modelelor de creștere economică bazate pe investiții A) Modele de creștere exogenă Modelul Avantaje Dezavantaje KEYNES are un cadru teoretic foarte bine structurat și fundamentat folosește bazele de date existente în economia națională la momentul respectiv, utilizând îndeosebi aceste
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
eficienței ISD în România. În cadrul acestor indicatori, menționăm, în primul rând, importanța unor agregate macroeconomice cum ar fi: volumul, dinamica și structura pe activități economice și tipuri ale investițiilor străine directe în România; exporturile și importurile întreprinderilor cu ISD; analize comparative internaționale privind ponderea și impactul investițiilor străine directe asupra unor macroagregate relevante cum ar fi PIB, export, import, datoria externă a României, ocuparea forței de muncă, prețurile etc. Nu vom face o prezentare a acestui sistem, întrucât componentele sale urmează
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
exporturilor și raportul dintre profiturile reinvestite și cele repatriate, prețurile de transfer, indicatori ai operațiunilor bancare dintre banca-mamă și filiala acesteia din România, sistemul de creditare bimonetară în România (euro/lei). O altă direcție a cercetării noastre a vizat analiza comparativă internațională a tendințelor în România și alte țări pentru a identifica o serie de similitudini și disparități în ceea ce privește țara noastră. O schemă sintetică a indicatorilor macroeconomici ai eficienței ISD cu impact direct sau indirect asupra dezvoltării durabile a României trebuie
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
exporturilor și importurilor României în perioadele de preși postaderare; contribuția la soldul balanței comerciale a României; impactul asupra decalajelor economice regionale (asupra procesului de convergență); raportul dintre profitul reinvestit și cel repatriat; contribuția la complementarea capitalului național. Capitolul 2 Analiza comparativă a investițiilor străine directe din România și alte țări, în condițiile crizei economice internaționale În statisticile internaționale (UNCTAD), investițiile străine directe sunt evaluate prin două variabile importante: flux <footnote Sumele aferente investițiilor realizate de investitori străini într-o perioadă de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în România, vom prezenta pe scurt principalele tendințe ale influxurilor de ISD pe plan mondial și pe trei grupe de țări: dezvoltate, în curs de dezvoltare și cu economie în tranziție, România aparținând celei din urmă categorii. Analiza oferă repere comparative pentru România în direcția desprinderii unor tendințe similare, dar și a unor particularități pentru cazul economiei de tranziție din țara noastră. Evoluția ISD pe plan mondial am efectuat-o în mai multe areale problematice, și anume: dinamici ale investițiilor străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
multe areale problematice, și anume: dinamici ale investițiilor străine directe pe grupe de țări, sectoare și ramuri ale economiei; stocul influxului de ISD ca procent din PIB în perioada 1990-2011 pe țări membre ale UE și unele țări dezvoltate; analiză comparativă internațională privind investițiile greenfield. 2.1. Dinamici ale investițiilor străine directe pe grupe de țări, sectoare și ramuri ale economiei Cunoașterea provenienței pe țări de origine a investițiilor străine directe reprezintă un alt domeniu de cercetare în lucrarea de față
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
contribuția ISD la creșterea economică, reflectare a eficienței investiționale externe, am considerat că este posibilă pe baza analizei ponderii medii anuale a influxurilor de ISD ca procent din formarea brută de capital fix din țările analizate. Ca perioade de analiză comparativă a indicatorului, au fost menținute aceleași intervale de timp ca în tabelul 2.10, iar semnificația indicatorului, după părerea noastră, este mai degrabă cea a relației biunivoce și de dorit interpotențatoare dintre ISD și investițiile autohtone. La nivel mondial, în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
brută de capital sau stocul de capital (de exemplu, Olanda, Belgia, Elveția etc.). Măsura în care această creștere economică este sau nu durabilă, pentru una sau alta dintre categoriile de țări menționate, rămâne o problemă deschisă cercetării. 2.3. Analiza comparativă internațională privind investițiile greenfield Importanța economico socială a ISD sub formă de investiții greenfield sau „la firul ierbii”, în principiu, este recunoscută de toți specialiștii, cu diferența că structura lor sectorială și pe ramuri poate evidenția transferul de tehnologii cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în total stoc investiții străine directe se constată o valoare procentuală mai mare în România decât media mondială și a țărilor UE. O problemă deschisă a investițiilor greenfield o reprezintă cea a structurilor pe activități economice, care ne oferă repere comparative în ceea ce privește diferitele categorii de nivel tehnologic specific activităților respective. Din tabelul 2.14 rezultă, la nivel mondial, următoarele concluzii privind alocarea investițiilor străine directe de tip greenfield, pe sectoare și ramuri de activitate: în sectorul primar, are loc o reducere
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
creșterii economice, cu condiția creșterii eficienței economice, prin tehnologii noi și modernizate, dar și prin contribuția unui management performant în sectorul public și privat, a unei bune guvernări a corporațiilor, a sectorului bancar și al cercetării, dezvoltării și inovării. Analiza comparativă internațională (tabelul 3.28) privind volumul valoric al formării brute de capital fix (FBCF) în România și alte țări membre ale Uniunii Europene, în perioada 2008-2012 (FBCF realizată) și 2013-2014 (FBCF-prognozată) evidențiază capacitatea de refacere investițională în România în anii
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în problemele de natură politică pe cale de executiv sau pe cale parlamentară pentru avantaje proprii, ceea ce distorsionează mecanismele economice; investițiile străine directe nu rămân pe termen foarte lung în țara noastră, ci atât cât investitorii străini reușesc să-și realizeze avantaje comparative foarte mari; investitorii străini importă piese și subansambluri de la filialele lor din străinătate, ceea ce duce la creșterea soldului negativ al balanței comerciale și la deficitarea balanței de plăți externă pe termen mediu și lung; 3) oportunități: o infrastructură cu largi
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Fumatul accelerează progresia nefropatiei atât în diabetul zaharat de tip I, cât și de tip II. La adolescenŃii cu diabet zaharat de tip I, fumatul este asociat cu creșterea frecvenŃei și duratei spitalizărilor, precum și cu o rată înaltă a mortalităŃii comparativ cu nefumătorii. Riscul de neuropatie este de trei ori mai mare la fumătorii cu diabet zaharat tip I comparativ cu nefumătorii. În plus, fumatul este un factor de risc independent pentru neuropatia diabetică la pacienŃii cu diabet zaharat insulinonecesitant. 56
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Ńigări fumate (224Ă. Un studiu prospectiv, incluzând 17824 medici, urmăriŃi pe o perioadă de 5 ani, timp în care 557 au dezvoltat cataractă, a arătat că fumatul a peste 20 de Ńigări pe zi, dublează riscul de apariŃie a cataractei comparativ cu nefumătorii, dar fumatul unui număr mai mic de Ńigări nu influenŃează riscul de apariŃie a cataractei. Foștii fumători au prezentat un risc crescut de apariŃie a cataractei subcapsulare posterioare. 61 3.5.3. Oftalmopatia Graves Oftalmopatia Graves, afecŃiune asociată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Întâmplă În Europa. și, cu toate laudele Îngrămădite pe eforturile civice americane de a furniza servicii sociale, realitatea este că, În Statele Unite ale Americii, salariile În sectorul nelucrativ de servicii sociale sunt mai mici decât media salariilor Într-un studiu comparativ a douăzeci și două de națiuni. În timp ce, În medie, unul din patru joburi În sectorul nelucrativ În cele douăzeci și două de națiuni studiate este În domeniul serviciilor sociale, În Statele Unite ale Americii, numai 13,5% dintre pozițiile plătite În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca pe un serviciu adus societății - și nu ca o muncă voluntară -, pentru a-i sublinia importanța În dezvoltarea și reproducerea culturii. Raza de acțiune a societății civile este impresionantă. Un studiu realizat În douăzeci și trei de națiuni, de către Comparative Nonprofit Sector Project, de la universitatea „Johns Hopkins”, estimează că sectorul societății civile are un buget mai mare de 1,1 trilioane de dolari și În el lucrează peste 19 milioane de angajați plătiți și cu normă Întreagă. Cheltuielile „nonprofit” În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
States, Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1989, p. 13. 67. Sokolowsld, Wbjciech S., Salamon, Lester M., „The United States”, În Salamon, Lester M., Anheier, Helmut, List, Regina, Toepler, Stefan și Sokolowsld, Wbjciech S., „Global Civil Society: Dimensions of the Nonprofit Sector”, Comparative Nonprofit Sector Project, HYPERLINK "http://www.jhu.edu/~ccss/"www.jhu.edu/Îccss/ pubs/books/gcs, The Johns Hopkins Center for Civil Society Studies, 1999, pp. 267-268. 68. Ibidem, p. 261. 69. Ibidem, p. 268. 70. Ibidem, p. 272. 71
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
The U.S. Census Bureau, 2002; Maclennan, Duncan, „Decentralization and Residential Choices in European Cities: The Roles of State and Market”, În Summers, Anita A., Cheshire, Paul C. și Senn, Lanfranco (coord.), Urban Change in the United States and Western Europe: Comparative Analysis and Policy, Urban Institute, Washington, 1993, p. 517. 52. „British Have Smallest Homes in Europe”; Nivola, Pietro S., Laws of the Landscape: How Politics Shape Cities in Europe and America, Brookings Institution Press, Washington, 1999, p. 22. 53. Jackson
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Berghahn, Daniela și Hewlett, Nick, Unity and Diversity in the New Europe, Peter Lang, Oxford, 2000, p. 149. 2. Salamon, Lester M., Anheier, Helmut, List, Regina, Toepler, Stefan și Sokolowski, Wojciech S., „Global Civil Society: Dimensions of the Nonprofit Sector”, Comparative Nonprofit Sector Project, The Johns Hopkins Center for Civil Society Studies, 1999. 3. Ibidem. 4. Ibidem, „Changes in Nonprofit Sector FTE Employment, by Country, 1990-1995”. 5. Ibidem, pp. 29-30. 6. „Civil Society Sector FTE Revenue, by Field, 32 Countries”, HYPERLINK
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]