KorAP: Find »[drukola/base=culme & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...332 333 334 ...401 >

10,007 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

876,5 m la obârșia Văii Tăului și ajunge în culmea aflată la NE de dealul Boita. Din acest punct limita nordică a Geoparcului este constituită din limita administrativă dintre comunele Răchitova și Toplița. Din Dealul Boita limita coboară pe Culmea Piciorul Bradului pe direcția NNV, până în Muchia Arsurii - satul Mosor și apoi spre SSV și apoi spre Nord prin culmile cu cotele: 782,5 m și 699 m. În continuare limita se continuă peste Dealul Manului prin cătunul cu același

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
limita nordică a Geoparcului este constituită din limita administrativă dintre comunele Răchitova și Toplița. Din Dealul Boita limita coboară pe Culmea Piciorul Bradului pe direcția NNV, până în Muchia Arsurii - satul Mosor și apoi spre SSV și apoi spre Nord prin culmile cu cotele: 782,5 m și 699 m. În continuare limita se continuă peste Dealul Manului prin cătunul cu același nume până în Râul Cerna în zona cotei 526 m, de aici se continuă spre sud pe malul drept al Râului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de aici se continuă spre sud pe malul drept al Râului Cerna până în zona dealului Rime, ocolește la obârșie Valea Pietrelor și apoi spre vest trece prin cota 585 m, traversează Valea Plaiului de unde pe direcția E-V trece prin culmea cu cota 522 m, la Nord de satul Mesteacăn și se continuă până în vârful Văratecului, cota 1.031,3 m. În continuare limita nordica a Geoparcului se confundă cu limita administrativă dintre comunele Răchitova și Lunca Cernii. Din Dealul Văratecului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Văratecului se coboară pe direcția Sud pe un picior până în obârșia Văii Ciulii ca apoi pe direcția E-V se secționează afluenții acesteia (pârâul Văleanului, pârâul Rusului), apoi limita trece la nord de vârful Hălmu, cota 903,8 m., străbate culmea Frăsinet, Coveie, vârful Titiana, vârful Ciciana, vârful cu cota 806 m., vârful Măgurii - Dealul Socilor, cota 1.182,8 m. Limita vestică pornește din dealul Socilor, se continuă în vârful Măgurii, cota 1.182,4 m și urmând un traiect

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
4 m și urmând un traiect NE-SV se axează pe cumpăna principală de ape, ce separă bazinul Cernei - prin afluentul acestuia valea Sterminosu, de bazinul Streiului, printr-un afluent la obârșie (valea Măscășelului), al valea Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul Grunul cel Mare, apoi 1.017,3 m, 1.032 m și se ajunge în culmea Ciumila, cota 1.078,8 m. De aici limita are o traiectorie aproximativ N-

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Streiului, printr-un afluent la obârșie (valea Măscășelului), al valea Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul Grunul cel Mare, apoi 1.017,3 m, 1.032 m și se ajunge în culmea Ciumila, cota 1.078,8 m. De aici limita are o traiectorie aproximativ N-S, după ce se trece printr-o înșeuare cu borna silvica IV/190 OS Hațeg și prin dealul cu cota 964,8m (960,3 m) se ajunge

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
cu borna silvica IV/190 OS Hațeg și prin dealul cu cota 964,8m (960,3 m) se ajunge în extremitatea vestică a muchiei Carpenului, (borna silvică IV/162 OS Hațeg). Luând din nou o direcție SSV-NNE, se trece peste culmea Fagul înalt, cota 1041,4 m (borna silvică IV/158 OS Hațeg), cota 983,0 m (borna silvică IV/157 OS Hațeg), se urcă în dealul Prihodului cota 1.021,1 m (borna silvică IV/150 OS Hațeg), vârful Cireșului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
1.021,1 m (borna silvică IV/150 OS Hațeg), vârful Cireșului, cota 972,3 m. Limita urmează în continuare cumpăna principală de ape (ce separă bazinul hidrografic al Streiului de cel al Bistrei), coboară pe direcția N-S prin culmile cu următoarele cote: 904,0 m - 902,8 m - 860,8 m, apoi se urcă la obârșia valea Fierului prin cotele: 962,7 m. (borna silvică IV/83 OS Hațeg) și 983,2 m (borna silvică IV/80 OS Hațeg

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
7 m. (borna silvică IV/83 OS Hațeg) și 983,2 m (borna silvică IV/80 OS Hațeg), după o inflexiune a crestei pe direcția NE, se ajunge în dealul Florușului, cota 1.011,9 m. De aici, pe o culme cu profil neregulat (cotele: 946,2 m - 1.005 m - 978 m), trecând peste dealul Mare, cota 969,2 m, se coboară în înșeuarea de la porțile de Fier ale Transilvanei, cota 699,5 m. După ce se traversează DN 68, limita

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
sud cu urcare în dealul Poiana Dracului și pe piciorul vestic al Colnicului se ajunge în vârful. Colnic, cota 1.099,3 m. Creasta îngustă orientată N-S separă valea Bistrei de valea Cracului; la circa 1 km. sud de culmea cu cota 1.252,0 m limita coboară, cotind brusc spre est, în Valea Cracului, în dreptul confluentei cu cota 1.001,6 m. Începând de aici limita urmărește spre amonte cursul pârâului Cracului și se ajunge prin izvoarele Groșanilor pe

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
cu cota 1.252,0 m limita coboară, cotind brusc spre est, în Valea Cracului, în dreptul confluentei cu cota 1.001,6 m. Începând de aici limita urmărește spre amonte cursul pârâului Cracului și se ajunge prin izvoarele Groșanilor pe culmea Petreanului în vârful cu cota 1828,0 m. Limita vestică a Geoparcului se continuă pe cumpăna de ape ce separă bazinul hidrografic al Râului Mare de bazinul Bistrei (prin văile Peceneaga și pârâul Bistra Mărului). Limita are o direcție NNE-SSV

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
cu cota 1828,0 m. Limita vestică a Geoparcului se continuă pe cumpăna de ape ce separă bazinul hidrografic al Râului Mare de bazinul Bistrei (prin văile Peceneaga și pârâul Bistra Mărului). Limita are o direcție NNE-SSV și urmărește linia culmilor: cota 1.799 m, vârful Scărișoara, cota 1.888 m, vârful Cununii, cota 1.998 m, cota 2.086 m din Muntele Galbenii, cotele 2.163 m, 2.149 m și se ajunge în vârful. Pietrei, cota 2.189 m.

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
sud până pe malul stâng al acumulării de la Gura Apelor - ramura de pe Valea Râului Șes. Aici se face joncțiunea cu limita vestică a Parcului Național Retezat. PARCUL NATURAL MUNȚII MARAMUREȘULUI 1. Limitele Parcului Natural Munții Maramureșului Limita nordică este dată de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii Bălăsânii (1800 m), Jupania (1850 m), urmărind limita O.S. Vișeu până la frontiera de stat cu Ucraina. În continuare limita nordică este dată de frontieră de stat, care trece prin vârfurile Ignăteasa, Comanu, Budescu Mare

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urcă în vârful Sâlhoi (borna silvică 107), trece prin bornele silvice 102, 149 și coboară la borna silvică 196, din Izvorul Ursului, urcă pe drumul forestier până la borna silvică 237. De aici urcă pe muchie în Culmea Sărată la borna silvică 236. Limita sudică este dată de Valea Vișeului, incluzând perimetrele localităților Valea Vișeului, Bistra, Petrova, Leordina, Vișeu de Jos, Vișeu de Sus, Moisei și Borșa, până în Pasul Prislop 1416 m, de aici pe DN 18 până la

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Borșa), fiind incluse și pe hărțile silvice ce fac parte integrantă din amenajamente. GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINȚI Limitele Geoparcului Platoul Mehedinți Limita nordică. De la intersecția DJ 670 cu DN 67 D, limita parcului urmează limita dintre județele Mehedinți și Gorj, urmând culmea prin vârful înalt (377,6 m), dealul Orzești (599 m), Vârful Muchii (661 m), Vârful Gorganu (l010,4 m), coboară apoi pe culme până la confluența pârâului Capra cu pârâul Văratec după care se continuă amonte pe pârâul Capra [VII-1.36

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
intersecția DJ 670 cu DN 67 D, limita parcului urmează limita dintre județele Mehedinți și Gorj, urmând culmea prin vârful înalt (377,6 m), dealul Orzești (599 m), Vârful Muchii (661 m), Vârful Gorganu (l010,4 m), coboară apoi pe culme până la confluența pârâului Capra cu pârâul Văratec după care se continuă amonte pe pârâul Capra [VII-1.36.2.1] până în Vf. Poiana Mică (l179,2 m). Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2 m) limita se continuă spre sud-vest

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
confluența pârâului Capra cu pârâul Văratec după care se continuă amonte pe pârâul Capra [VII-1.36.2.1] până în Vf. Poiana Mică (l179,2 m). Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2 m) limita se continuă spre sud-vest urmărind culmea principală a Munților Mehedinți și trecând prin Culmea Obârșia, Culmea și Poiana Beletina, Vârful Pietrele Albe (1335,3 m), Culmea Pietrele Albe, Piatra Coșuștei, Culmile Cârligelor, Colțul Pietrii (1227,9 m), trecând pe la est de Masivul Domogled borna 290 din

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
se continuă amonte pe pârâul Capra [VII-1.36.2.1] până în Vf. Poiana Mică (l179,2 m). Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2 m) limita se continuă spre sud-vest urmărind culmea principală a Munților Mehedinți și trecând prin Culmea Obârșia, Culmea și Poiana Beletina, Vârful Pietrele Albe (1335,3 m), Culmea Pietrele Albe, Piatra Coșuștei, Culmile Cârligelor, Colțul Pietrii (1227,9 m), trecând pe la est de Masivul Domogled borna 290 din UP VI a Ocolului Silvic Băile Herculane, și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
amonte pe pârâul Capra [VII-1.36.2.1] până în Vf. Poiana Mică (l179,2 m). Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2 m) limita se continuă spre sud-vest urmărind culmea principală a Munților Mehedinți și trecând prin Culmea Obârșia, Culmea și Poiana Beletina, Vârful Pietrele Albe (1335,3 m), Culmea Pietrele Albe, Piatra Coșuștei, Culmile Cârligelor, Colțul Pietrii (1227,9 m), trecând pe la est de Masivul Domogled borna 290 din UP VI a Ocolului Silvic Băile Herculane, și urmează apoi

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Poiana Mică (l179,2 m). Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2 m) limita se continuă spre sud-vest urmărind culmea principală a Munților Mehedinți și trecând prin Culmea Obârșia, Culmea și Poiana Beletina, Vârful Pietrele Albe (1335,3 m), Culmea Pietrele Albe, Piatra Coșuștei, Culmile Cârligelor, Colțul Pietrii (1227,9 m), trecând pe la est de Masivul Domogled borna 290 din UP VI a Ocolului Silvic Băile Herculane, și urmează apoi limita de județ dintre Mehedinți și Caras - Severin trecând prin

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2 m) limita se continuă spre sud-vest urmărind culmea principală a Munților Mehedinți și trecând prin Culmea Obârșia, Culmea și Poiana Beletina, Vârful Pietrele Albe (1335,3 m), Culmea Pietrele Albe, Piatra Coșuștei, Culmile Cârligelor, Colțul Pietrii (1227,9 m), trecând pe la est de Masivul Domogled borna 290 din UP VI a Ocolului Silvic Băile Herculane, și urmează apoi limita de județ dintre Mehedinți și Caras - Severin trecând prin Vârful Creasta Cocoșului (917 m

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și coboară la confluența Valea Piatra Albă/Racovăț . De la confluență, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) și ajunge la intersecția drumului județean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Aramă cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin). Din intersecția

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
De la confluență, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) și ajunge la intersecția drumului județean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Aramă cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin). Din intersecția drumului județean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Aramă cu limita fondului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
m. În continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidoștiței) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Șulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenții Jidoștiței, Luchița Mare și Valea Grecului, prin DL Mișcanului și DL Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 și 85, UP V, OS Dr.-Turnu Severin), coboară la confluența văii Grecului cu pârâul Jidoștița [XIV-1.22], apoi se continuă

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
continuă spre SV prin Dealu La Pietroi (271,0 m). Limita sudică Din vârful Dealu La Pietroi (271,0 m) limita se continuă spre dealul Sorcovăț, pe la nord de localitatea Breznita-Ocol, apoi prin vârful Pirul (260,2 m), coboară pe culme în satul Schinteiești, traversează râul Topolnița la sud de satul Izvorul Barzii și urcă pe culme până în vârf, după care coboară în Ogașul Tarovățului la confluența cu un ogaș pe partea dreaptă, urcând în continuare pe culme până în vârful a

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]