9,076 matches
-
are deja o sensibilitate acută la noutate. Acest spectacol își pierde dimensiunea teatrală printr-o degradare subtilă, devenind unul trivial, de circ. Avem nu uimirea unei apariții de salon, precum intrarea unui dandy în scenă, ci o caricatură a uimirii, curiozitatea populară care face deliciul unor numere de bâlci. Avem din nou mecanismul optic care transformă exercițiul privirii într-o percepție a alterității radicale rescrisă sub semnul monstruosului, scena repre- zentării sociale într-una de menajerie. Naratorul se simte asemeni animalelor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de contactul tactil. Ce semnificație are acest gest și de ce provoacă el o repulsie atât de mare ? Copilul percepe alteritatea nu sub forma unei convenții sociale, ci sub semnul simțurilor investite imediat în cunoaștere. El nu intenționează să-și reprime curiozitatea, ceea ce educația îl va învăța, ci să și-o satis- facă pe deplin și instantaneu. Forma sa de cunoaștere este una primară, ea reclamă concursul tuturor simțurilor și în special acelora care pot reduce numaidecât disntața dintre el și acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
excepție primele întalniri dintre exploratorii europeni și indigeni. Pipăitul face parte dintr-un ansamblu gesticulativ al experimentării alterității maxime. Gestul copilului indentifică în acest străin o formă de alteritate contradictorie, fapt care con- duce și la expunerea sa asemeni unei curiozități de bâlci. Regresia la primitivitate devine astfel semnificativă, sub masca provincialului se află instincte mai vechi. La bâlci, cu formele sale improvizate de circ sunt expuse nu numai animale exotice, dar și monștri, curiozități biologice, ata- visme. Personajele de bâlci
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și la expunerea sa asemeni unei curiozități de bâlci. Regresia la primitivitate devine astfel semnificativă, sub masca provincialului se află instincte mai vechi. La bâlci, cu formele sale improvizate de circ sunt expuse nu numai animale exotice, dar și monștri, curiozități biologice, ata- visme. Personajele de bâlci care intră în componența circu- lui posedă mărci ale monstruosului : bărbați cu o forță ieșită din comun, femeia cu barbă, estropiați, frați siamezi, malformații congenitale sau induse etc. Chiar dacă nu există un indiciu corporal
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
această simptomatologie de uz domestic, ideea, „un nimic”, a provocat vertiginoasa rostogolire nevrotică către un final apoteozat în aceeași termeni ai nulei hipertrofiate, „și nimica mișcă.” „Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee ; a intrat la o idee ? Fandacsia gata ; ei ! și după aia, din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, firește, și nimica mișcă.” În regimul angoasei, Leonida și consoarta caută o explicație nu în măsură să amelioreze
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acelor fêtes de fous din tradiția medievală este regimul de lectură al intenționatelor acte ratate caragialești, pe care, însă, un nou discurs, un nou limbaj le camuflează și în același timp le exhibă nemăsura cutumiară. Tempora & Mores Cel care are curiozitatea să viziteze galeria de anatomie de la Muzeul de Istorie Naturală de la Jardin de Plantes, galeria deschisă de Cuvier, ajunge la un moment dat la câteva rafturi destinate monstruozității, anomaliei biolo- gice. Există trei tipuri de monștri pe care-i relevă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
abu- zul comis față de filmul său, regizorul își declară deschis interesul pentru monstruos, dimensiune invocată chiar de principalul său detractor, Eugen Barbu, director al revistei Săptămâna și una dintre vocile oficiale, deplin angajate ideologic ale regimului : „(...) mă întrebam cu acea curiozitate pe care întotdeauna am avut-o vie în fața mon‑ ștrilor, (s.n.) (...)” . Care monștri ? În orice caz nu este vorba de personajele caragialești care nu au nimic monstruos în ciuda celor afirmate de Eugen Barbu. Monstruozitatea stă în ochiul cineastului devenit ochi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
noroi. Ceea ce se găsește în nota comicului caragialesc, un lirism exacerbat, este recuperat de către Pintilie cu un accent în plus. Însă ceea ce regizorul reușește să aducă în registrul monstruosului este propriu și spectacolului de bâlci care oferă uimirii căscate și curiozității tâmpe o teratologie de circ. Ceea ce constituie dimensiunea lui „simț enorm și văz monstruos” ține însă de transferul în același registru al enormului, al grandilocvenței elanului patriotic și a sublimului erotic aflate într-o perfectă simbioză și într-o proximitate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
făcând eforturi amândoi să depășim momentul de insatisfacție și disconfort. În speranța de a pătrunde misterul Coastei de Azur am refuzat să mergem pe autostradă, parcurgând Nisa și Cannes-ul pe drumuri naționale, supraaglomerate, dar care nu ne-au satisfăcut curiozitatea. Putem doar spune că am trecut pe acolo pe unde lumea bună își joacă banii și viața la o masă de noroc, sau pe unde marile vedete ale artei cinematografice se simt acasă, dar nimic mai mult. Am „cotit-o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
datorie, ne-a chemat la o bere rece și cum între timp a apărut un prieten avocat din Barcelona pe care l-a convins și ajutat să-și construiască o casă de vacanță aici, ne-a prezentat ca pe o curiozitate și ca pe cei care au venit cu „apă de foc” (horinca ardelenească prea tare pentru a fi băută oricum) și în acest fel, mai pe englezește, noi prin semne, am fost invitați să cinăm cu familia și prietenii (toți
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dar, în cele din urmă, intrând în linie dreaptă înspre Sagrada Familia, ale cărei turnuri pot fi descoperite cu două străzi înainte de a avea întreaga catedrală neterminată în față. Masa de turiști aproape că-ți fură privirile mai mult decât „curiozitatea” firească, asta pentru că se simte în aer o derută comună generată, bănuiesc, de contactul pe care-l are fiecare vizitator cu un „lucru” mult așteptat să-l vadă, dar pe care-l găsește în dezordine, pe care a sperat să
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
sală imensă, aparate nenumărate și zgomote neîntrerupte, aceasta este „simfonia banului” ascultată de noi la început de mileniu în orașul american. Bineînțeles că ni s-a oferit șansa să jucăm și noi, dar am făcut-o numai de amuzament, din curiozitate și fără patimă. N-am pierdut nimic, n-am câștigat. A fost perfect. Din infernul acesta am poposit să mâncăm ceva într-un restaurant (eu am mâncat pește și am băut vin). Cred că era 2 noaptea. Când am ieșit
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
amintiri și aici o plasase și Thomas Mann pe eroina sa din "Lotte la Weimar", și tot aici mai exista și azi suita Lilli Palmer, unde a locuit cunoscuta actriță americană interpretă a lui Lotte! Am vizitat cu aceeași proaspătă curiozitate casele unde au locuit Goethe, Schiller și Liszt, bisericile unde a cântat Bach sau Stadtkirche unde l-am regăsit pe Lucas Cranach. Ne-am plimbat prin parcul de pe Ilm și pe străduțele pline de istorie și farmec, căutând să uităm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându-i să se îmbrace "europenește", a declanșat în rândul acestora o teribilă epidemie de gripă care a făcut mai multe victime decât "gloanțele albilor"! Ca o curiozitate locală, am vizitat și "Cementerio municipal", istorie a localității, unde își au odihna veșnică, unii lângă alții, navigatori portughezi, spanioli, britanici, coloniști , pirați și aventurieri veniți din toate colțurile lumii, latifundiari patagonezi și indieni răposați după epidemia de gripă. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
liră sterlină pentru fiecare băștinaș omorât, proba cerută la plată fiind urechile răposatului! La 1830, la prima trecere a vasului "Beagle" prin zonă, 5 indigeni au fost luați și duși la Londra și prezentași regelui și reginei, fiind o mare curiozitate a vremii. Au supraviețuit doar trei care s-au reîntors la locurile băștinașe cu Charles Darwin și vasul "Beagle". Aveam să survolăm și principala localitate din partea chiliană a Insulei Mari, botezată romantic "Porvenir"Viitorul, aflată la o distanță de nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
problemele interne ale României postdecembriste și prin studiile sale de hispanistică și traducerile făcute ani de-a rândul cunoștea realitățile țării de reședință. Având în vedere antecedentele cu predecesorii mei, îmi imaginez că cei din ambasadă mă priveau cu vădită curiozitate, gândindu-se cum o să reacționez și cât o să rezist. Nu eram adeptul formulei latinului Flavius Vegetius Renatus, "si vis pacem , para bellum" dacă vrei pace, pregătește-te de război, ci al formulei "si vis pacem, para pacem" dacă vrei pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cunoscuți și respectați. Găseai acolo tot ce nu-ți poți închipui săbii, pistoale, bijuterii vechi, ceasuri, cărți, obiecte de porțelan și cristal de Murano, discuri, decorații, timbre, monede, iar pe străduțele din jur se dansa tangou. O altă "locație" de curiozități și antichități era "Feria de Tristan Narvaja", care funcționa în același loc din 1909. (Stau și mă întreb de ce nu există așa ceva și în București, nu un talcioc oriental mizer, ci un târg civilizat, care ar atrage localnici și turiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de statui și arabescuri era Cimitirul Central, loc istoric inaugurat în 1835. În centru se află Panteonul Național, unde odihnesc eroii naționali și marile personalități politice, științifice și culturale. Ultima "personalitate" depusă la Panteon în 2001, asistând la ceremonie din curiozitate, avea să fie ultimul băștinaș din tribul Charruas, Vaimaca Peru. Are o istorie interesantă care merită povestită. Băștinașii indieni au fost exterminați în Uruguay ca și în Argentina sau Chile, pentru diferite motive pentru a li se lua pământurile, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de vorb) cu el. Aceia dintre noi care au ajuns din America În Franța spre sfârșitul anilor ’40 nu au fost primii care au avut de suportat un tratament ostil. Citisem Greață și Îmi pl)cuse, dar numai că o curiozitate - nu a avut nici un efect major asupra mea. Trilogia C)ile libert)ții, cu metodele sale cinematografice, cu acea simultanéité, mi s-a p)rut sup)r)tor de istoric), prea frenetic) și Înfl)c)rât). Wyndham Lewis a g
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
acest amestec o calitate de ușurință, ceva ca iuțeala unei flăcări, În orice caz nu o psihologie greoaie, nu realism. Faptul că eram captivat de acrobații teatrale venea nu doar din dorința de originalitate proprie oricărui adolescent, dar și din curiozitatea de a trăi altceva decât ce trăiam În viața obișnuită. Chiar din perspectiva de acum, nu mi se pare că erau exclusiv acrobații de dragul acrobațiilor. Dedesubtul formei teatrale exagerat excentrice, care amesteca toate stilurile, căutam, cred, spiritul a ceva ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
-mi impresia că fusese acolo și cu o clipă Înainte, dar invizibil. Fără nici un semnal, cu toții ne-am așezat pe jos În cerc. Am privit În jur și am găsit oglindită, În ochii plini de așteptare ai celorlalți, propria mea curiozitate În fața Întrebărilor „De ce suntem aici? Cum vom putea comunica În lipsa unui limbaj În comun?“. Printre participanții de diferite naționalități, actorul portughez Joăo vorbea doar franceză, François, Claude și Jean, actorii francezi, o engleză destul de rudimentară, Ioshi, un japonez antrenat În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
altul. Eu, novicele proaspăt sosit din Est, unde pe atunci Încă nu se practica această metodă sofisticată de a primi instantaneu „inspirație artistică“, am fost imediat cooptat și, la Început cel puțin, am devenit centrul atenției. Cu toții așteptau cu o curiozitate de connaisseurs să vadă cum reacționez. Mare le-a fost surpriza să constate că Încercările mele repetate de a trage În piept fumul miraculos nu mă schimbau cu nimic: nici o reacție, zero efect! Am tras deci concluzia că eram imun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
bagajele proprii, ci și cu textele și recuzita aduse din New York pentru antrenament, cu gemantanul lui Liz, chitara, tobele și tot felul de instrumente achiziționate În Bahia. Ne despărțeam de Brazilia cu inima destul de grea, simțindu-ne parcă vinovați, ca și cum curiozitatea de a ne aventura Într-un teritoriu periculos ar fi provocat schimbările intempestive ale ultimelor două zile. Energiile declanșate În cursul ceremonialurilor din Bahia ne pedepseau poate pentru Îndrăzneala noastră nepermisă... Ani mai târziu, am jucat În sfârșit Troienele la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de zile, Papago se simțea singur, plin de regrete și tulburat de ideea morții. Știam că o călătorie Îl va remonta și În plus intuiam că realitatea americană va avea puterea să-i modifice opiniile. Spiritul candid de pionierat și curiozitate, predilecția tipic americană pentru aventură și risc aveau să-l cucerească, potrivindu-i-se de minune. Sub aparența de severitate formală și rece, natura lui ascundea o naivitate copilărească (pe care am preluat-o și de care cu greu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Îi vedeam pentru prima oară În viață, dar aveam sentimentul că-i cunosc de mult și că puteam să vorbesc cu ei direct, fără ocolișuri, fără politețuri sau etichete inutile. Mrs. Welch mă privea cu ochii ei albaștri plini de curiozitate și Înțelegere adâncă. Dr. Welch Îmi adresa cuvinte ce păreau obișnuite, dar care sunau neobișnuit de clar În acel moment, calitate unică ce m-a ajutat să mi le amintesc multă vreme. Eram uimit să văd cât de simplu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]