9,503 matches
-
plapumă, unde îmi plăcea să zac printre perne, cu capacul închis. Nici în oglindă, când te privești fix în ochi, nu ai naționalitate! Nici când ești îndrăgostit și simți că e cineva care te iubește tare de tot. Nici când dansezi. Solar, zicem, și ne pufnește râsul. Așa se numea locul ăla izolat unde făceau plajă nudiștii într-o parte, nudistele într-alta. La nudiste veneau polonezele cu marfa lor (farduri, săpunuri, deodorante FA sau Rexona, curelușe aurii, chestii). Nu găseai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care m-a luminat. Am început, timid, și în ocazii cu totul speciale, să pup fetele pe gură : „țoc !“. De fapt, e mult spus „fetele“, pentru că a fost vorba doar de una singură, într-o excursie cu clasa. După ce am dansat cu ea cîteva „bluzuri“ în cadrul programului de discotecă organizat în cantina căminului unde eram cazați, am invitat-o să ieșim puțin să ne plim băm. Ajunși afară, fata a zis, bineînțeles, că-i este frig, ceea ce m-a făcut pe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Am cunoscut, într-o seară, la discotecă în Ring, o tipă - nici nu mai țin minte cum o chema. știu doar că locuia în Ploiești și că era asistentă medicală. În seara respectivă nu s-a întîmplat nimic, doar am dansat ceva mai mult, dar ne-am dat întîlnire a doua zi, pe plajă, în zona Obeliscului. Aveam timp destul, nu era nici o grabă ! (Venisem la mare cu două zile înainte.) A doua zi urma să aflu însă că nu aveam
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sunt treburi la fel de solicitante așa cum sunt activitățile gospodărești și muncile agricole la care a participat de la cea mai fragedă vârstă. Munca fizică devenise pentru el o trebuință fiziologică. Copiii și adolescenții din generația lui Cosmin își consumau energia făcând sport, dansând, abordând pieptișul munților sau înotând în apele străvezii ale lacului ori ale mării. Distanța ce urma să o parcurgem în aproximativ o oră și jumătate ne-a înlesnit să discutăm nestingherit și lejer despre tot ceea ce ne trecea prin minte
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
diferite. „Capra” Autor: Mihai Dascălu Multe tablouri reprezintă elemente principale din viața satului, diverse evenimente, sau pur și simplu, duminica la ieșirea din biserică, oamenii îmbrăcați cu cele mai bune haine, redate foarte detaliat. Am văzut tablouri în care oamenii dansează, formația satului cântă de zor, instrumentele muzicale redate cu grijă, cum ar fi acordeonul, vioara, sau trompeta, dar de multe ori era prezent chiar și un contrabas. Aici pot să-l dau ca exemplu pe Mihai Vintilă din Reșița, care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
eram bine aprovizionați. Pe spate după spălare cu spirt și rivanol am folosit un tub cu revulsin. Să nu credeți că eu stăteam cuminte în timpul acestor operațiuni de salvare. Nu! Eu urlam de durere. Unii mă țineau să nu dansez prea tare, alții mă țineau de gură să-mi înăbușe urletele iar Siegfried plângea. După terminarea tratamentului, am îmbrăcat alte haine dar am avut grijă să semene cu cele de dimineață, după care am mers iarăși la cireșe. De data
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cei care au primit recomandare am fost și eu, aveam media la examen de 7,40. Muzica de dans a orchestrei domnului Blischtyar îmi amintea și de balul mascat organizat de școală în fiecare an, momente în care învățând să dansăm ne călcam partenera pe picioare. Eram bucuros de recomandare, mai ales că visam să merg după absolvirea liceului, la Institutul de Marină. Dar n-a fost să fie. Ai mei m-au înscris la Reșița la Școala profesională cu toate că directorul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pe faleză unde am comandat câțiva mici. Priveliștea din jur era superbă, diferite șalupe și bărci ce erau acostate lângă un ponton una lângă alta se legănau ușor datorită valurilor ce se izbeau de mal, formând o horă a bucuriei, dansând pe ritmurile răcoritoare ale bătrânului fluviu. Câțiva pescăruși se prinseseră și ei în horă așezându-se pe marginea unei bărci, legănându-se în același ritm. Un alt confrate de-al lor zbura în cerc deasupra întregului grup refuzând să intre
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
eram pentru prima dată pe tărâmul deltei. Imediat s-au format grupuri, grupulețe care mai de care mai gălăgioase manifestându-și fiecare bucuria de a fi împreună. La ultimul nivel era grupul din Serbia; formaseră o horă a bucuriei și dansau pe vechi melodii tradiționale ale țării pe care o reprezentau, formând o horă imensă la care se prinseseră în joc și ceilalți din alte naționalități, având în mijloc formația ce executa cu măiestrie, veselele și minunatele melodii ce te atrăgeau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
grija sărmanei Maria, fată fără noroc, din telenovela care vorbește atât de frumos despre secretul ei - căci cablul a ajuns de multă vreme și acolo unde pulsează tradiția neamului nostru; fetele și băieții se întâlnesc la discoteca satului, unde se dansează și din când în când se lasă cu tradiționala bătaie (ca să nu spunem că tradiția a fost întru totul abolită). Și cu toții se îmbracă de la butic. Pe scurt, satul este astăzi - oricât încearcă să ne îmbrobodească domnii de la oraș, simțitori
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pentru emisiunea Copiii spun lucruri trăsnite și pentru ce vor să obțină, de fapt, realizatorii ei. Una peste alta, oamenii mari sau distrat, nu? (2004) Povești cu frați Cum e la noi. La noi începe cu un cântecel pe care dansează niște fătuce cam cum dansau mamele lor în deschiderea programului de revelion de acum cincisprezece ani: „Te inviiit aiiici, eeeste seaaara taaaa...“ Apoi apare zâna bună și mereu zâmbitoare, îmbrăcată de Levintza. Se ia un exemplar din public, i se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
trăsnite și pentru ce vor să obțină, de fapt, realizatorii ei. Una peste alta, oamenii mari sau distrat, nu? (2004) Povești cu frați Cum e la noi. La noi începe cu un cântecel pe care dansează niște fătuce cam cum dansau mamele lor în deschiderea programului de revelion de acum cincisprezece ani: „Te inviiit aiiici, eeeste seaaara taaaa...“ Apoi apare zâna bună și mereu zâmbitoare, îmbrăcată de Levintza. Se ia un exemplar din public, i se spune povestea vieții lui și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care nu a știut niciodată și care iată, se află în sală. Bărbatul mai apucă să bâiguie „Ce glumă mai e și asta?“ și i se face rău. Nu mai vedem îmbrățișări de frați în lacrimi, pentru că intră fetele care dansează ca mamele lor, ca să destindă atmo sfera. Individul este scos pe ușa din dos, ferit de vederea camerelor de filmat, în timp ce zâna bună îl înjură pe moldove nește că ia stricat spectacolul. În fine, aceasta este o excepție. Altfel, publicul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
voi lăsa prostit de fiecare dată cu zâmbetul pe buze. Promit că, o dată pe zi, mă voi gândi și la soarta sărmanei Elodia. Mă voi transforma chiar și în fanul lui Ștefan Bănică Jr., voi urmări înregistrările tuturor edițiilor emisiunii Dansez pentru tine de până acum, mă voi topi în fața aerelor lui de supermachoman și voi dormi cu poza lui sub pernă. Și cu poza variantei lui feminine, Andreea Marin, să nu se supere. Tot așa, jur că mă voi uita
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
emisiune de știri a zilei. Ca în fiecare zi a concediului prezidențial, ne facem o datorie de onoare din a prezenta câte pahare de suc a băut președintele la terasă, pe unde sa mai scărpinat și câți pași face când dansează cu prima doamnă a țării. Aseară, puțin după ora nouă, Traian Băsescu și soția șiau încheiat ziua la o terasă din Olimp, așezați la o masă ferită de privirile trecătorilor și ale presei, dar cu vedere la scenă, pe care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care, de altfel, nu l ca racterizează, președintele-jucător dă hotărât peste cap paharul de suc și își invită consoarta la dans, în ciuda recomandărilor medicilor, care iau prescris măsuri foarte stricte pentru refacerea coloanei. După ce se termină melodia, președintele continuă să danseze și pe cea care urmează - pe care, desigur, interpreta, atentă la sănătatea lui Băsescu, a avut grijă să o aleagă tot lentă. Surse care au dorit săși păstreze anonimatul neau declarat că, în timpul dansului, care a durat șapte minute și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
meu amintiri vechi continuă să lucreze ca apa care șiroiește din tavanul peșterilor calcaroase, mă modelează și poate mă schimbă fără știrea mea. Din unele puncte de vedere, chiar sînt altul acum. Mă uit și la acest Siva de fildeș, dansînd, adus dintr-o călătorie În India și nu pricep de ce l-am luat cu mine aici; În schimb, am lăsat acasă o Afrodită de gips, fără valoare estetică, la care țin Însă foarte mult și pe deasupra ar fi adecvată derivelor
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cu Zeus, și l-a Înduplecat pe Hades să i-o dea s-o ducă cu sine În Olimp. Fiind fiul unei muritoare, Dionysos cunoaște și ceea ce este omenesc. El nu surîde, ci cîntă sau strigă de bucurie, suferă și dansează. În privirea lui se zăresc și muntele și cîmpia. El ne-a Învățat că eternitatea nu poate fi smulsă zeilor decît clipă cu clipă. Pierzînd aceste clipe, nu ne vom mai putea Îmbăta de veșnicie. Nu ne putem umple sufletul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
patima cu care stoarce totul din fiecare clipă ca mustul din struguri. În suita lui, măștile comice și tragice se Întîlnesc și uneori se confundă, pentru că zeul nostru are o față veselă și alta dureroasă. O, de cîte ori am dansat Între ruine sub privirile trufașului Apolo! Dar dansul nostru Înălța, pentru cîteva ceasuri măcar, coloanele În picioare...) După o frumoasă expresie a lui Elie Faure, Apolo, Învingător al lui Dionysos, avea să moară din pricina victoriei sale. Pe măsură ce calmul apolinic obosește
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
totul și, În locul laudelor aduse lui Apolo, nu se mai aud decît accentele ditirambului și istoria suferințelor lui Dionysos. Fiecare trezire Îl izgonește dintr-o pasiune secătuită. Acest suflet torențial și sălbatic a lăsat totuși În urmă destule renunțări. Dionysos dansează acolo unde Tezeu pleacă. Dansul său ajunge și el la un moment dat o formă de fugă. Și simt că plăcerea de a aspira mirosul de iarbă Înflorită nu mă mai Împiedică să mă Îndoiesc de entuziasmul cu care Dionysos
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Mai puțin, poate, sfîrșitul ei. Sibariții, intrînd În conflict cu vecinii din Crotona, au trimis Împotriva lor o armată enormă. Crotonezii au așteptat-o cu flaute. Auzind cîntece, caii din Sibaris, deprinși numai cu arenele de jocuri, au Început să danseze. Le-a fost ușor atunci crotonezilor să-i extermine pe sibariți și chiar să distrugă cetatea din temelii, astfel că Herodot, venit la un secol după aceea să-i caute ruinele, n-a mai găsit nimic. Ceea ce, pe de altă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Înconjoară singur de golul de care se teme și și-l fixează ca un laț de gît. Cetatea se umple treptat de cadavre Îmbrăcate somptuos ce se descompun În căldura dulceagă sub muzica veselă a flautelor care fac caii să danseze. Statui nu se fac pentru că nimeni nu crede În timp. Nu există Munte. Și nu există zei aici. Singurul zeu este Plăcerea, dar el moare Împreună cu credincioșii săi, amestecîndu-se printre cadavrele lor care zac și putrezesc Între flori inutile, neînchise
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
va lovi pe cei care se Încăpățînează să spere? Cine-i va izgoni pe cei ale căror mîini sîngerează? Foile pe care scriu se zbat pe genunchi. VÎntul spulberă nisipul; și Începe să plouă peste fantomele cailor ce Încep să danseze pe străzile unui oraș de nicăieri... Orfeu Orfeu face parte dintre cei pe care anticii i-au constrîns să fie nefericiți pentru a Înfrunta timpul. Și totuși nu știm ce s-ar fi Întîmplat dacă el n-ar fi Întors
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cu mîinile necurate să nu se apropie. Departe de aici”. Dealtfel, a doua poruncă e condiția celei dintîi. Și putem trece peste faptul că acum piramidele sînt goale. Nici o altă iluzie mai rezistentă la decepții n-a creat deșertul. Celelalte dansează scurtă vreme pe nisip, se destramă În vînt, populații sporadice și fictive ale deșertului, dar piramida a rămas catedrala credincioșilor În nemurire; aici au venit să Îngenuncheze și să se roage toți cei obosiți de nisipuri și de frica de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
perfect liniștit și fără contradicții. Și, probabil, ar trebui să mă mulțumesc cu gîndul că În deșert piramida nu Înseamnă mai mult, dar nici mai puțin, decît Înseamnă catargul de care se leagă Ulise; pentru a nu ne ucide sirenele dansînd pe nisip... Trebuie să mă reîntorc la Oedip și la sfinxul grec. VÎrful piramidei e un zeu provizoriu. El mă lasă singur cu tentativele mele de a deprinde arta dificilă a măsurii, cea care Îmi lipsește de cîte ori mă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]