10,827 matches
-
cererii pentru autorizarea unei activități. 6. Fiecare parte va cere autorităților publice competențe să asigure accesul publicului interesat, în vederea examinării, la cerere, daca legislația națională prevede astfel, gratuit și într-un timp foarte scurt, la totalitatea informațiilor relevante pentru procesul decizional, care sunt disponibile în timpul procedurilor de participare publică, în conformitate cu prevederile acestui capitol, fără a prejudicia drepturile părților de a refuza divulgarea anumitor informații în concordanță cu prevederile art. 4 pct. 3 și 4. Informațiile semnificative vor include, cel putin, fără
CONVENŢIE din 25 iunie 1998 (*actualizată*) privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258211_a_259540]
-
9. Compartimentul secretariat și documente clasificate (2) Organigrama Centrului Național este prevăzută în anexa nr. 1. ... Articolul 5 Diagrama de relații a Centrului Național este prevăzută în anexa nr. 2. Articolul 6 (1) Sistemul informațional este o componentă a procesului decizional și cuprinde ansamblul datelor, fluxurilor și circuitelor informaționale, precum și al procedurilor și mijloacelor de prelucrare a acestora. ... (2) Fluxul informațional se asigură permanent, în baza diagramei de relații. ... (3) Sistemul informațional asigură necesarul de informații pentru fiecare nivel ierarhic de
REGULAMENT din 13 ianuarie 2014 de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258260_a_259589]
-
și științei informării; i) elaborează metodologia de organizare a inspecției în biblioteci, cu scopul de a stabili nivelul de dezvoltare a bibliotecilor în raport cu strategiile și standardele naționale, de a propune soluții de impulsionare a dezvoltării și de a sprijini procesul decizional de la nivelul administrației centrale și locale; metodologia se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului culturii și cultelor; ... j) elaborează raportul anual privind starea sistemului național de biblioteci, pe baza rapoartelor statistice primite de la unitățile
LEGE nr. 334 din 31 mai 2002 (**republicată**)(*actualizată*) legea bibliotecilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258241_a_259570]
-
European, ceea ce se poate realiza doar prin corelarea mandatului la Consiliu cu susținerile șefului delegației în cadrul Consiliului European. Așadar, Președintele României apreciază că art. 2 și 3 din lege cuprind omisiuni cu privire la atribuțiile Președintelui în ceea ce privește pregătirea participării României la procesele decizionale ale Uniunii Europene. Participarea puterii executive a statului român la activitățile decizionale ale Uniunii Europene nu poate fi separată, în funcție de participare, între Consiliu și Consiliul European, astfel încât nu poate fi considerată decât artificială separarea mandatelor de reprezentare a României în
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
susținerile șefului delegației în cadrul Consiliului European. Așadar, Președintele României apreciază că art. 2 și 3 din lege cuprind omisiuni cu privire la atribuțiile Președintelui în ceea ce privește pregătirea participării României la procesele decizionale ale Uniunii Europene. Participarea puterii executive a statului român la activitățile decizionale ale Uniunii Europene nu poate fi separată, în funcție de participare, între Consiliu și Consiliul European, astfel încât nu poate fi considerată decât artificială separarea mandatelor de reprezentare a României în mandate pentru Consiliu și mandate pentru Consiliul European. Operarea unei separări procedurale
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
mandat, care, potrivit cadrului național normativ în vigoare, presupune un mecanism guvernamental de coordonare; în acest sens este invocată Hotărârea Guvernului nr. 379/2013 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene și pentru completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe. Așadar, susținerea privind dreptul Președintelui României de "a emite mandate [la Consiliul European], atunci când consideră necesar
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
în domeniul afacerilor europene, determinând, în art. 1 din Capitolul I - Dispoziții generale, sfera sa de aplicare astfel: "Prezenta lege reglementează cadrul de cooperare între Parlamentul României sau una dintre Camerele acestuia și Guvernul României, cu privire la participarea României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene, precum și la monitorizarea armonizării legislației naționale cu legislația europeană" Astfel, cu privire la ceea ce aici interesează, este faptul că legea are ca obiect "cadrul de cooperare între Parlamentul României sau una dintre Camerele acestuia și Guvernul României, cu privire la participarea
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
precum și la monitorizarea armonizării legislației naționale cu legislația europeană" Astfel, cu privire la ceea ce aici interesează, este faptul că legea are ca obiect "cadrul de cooperare între Parlamentul României sau una dintre Camerele acestuia și Guvernul României, cu privire la participarea României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene". Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, "Titlul actului normativ cuprinde
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
cu un "proiect/propunere de mandat" pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. ... Așadar, controlul parlamentar asupra reprezentării României la reuniunile Consiliului European se manifestă, în primul caz, sub forma informării, iar, în al doilea caz, Parlamentul dobândește o putere decizională în stabilirea conținutului mandatului datorită relațiilor specifice în care se află cu Guvernul (art. 111 din Constituție). Controlul parlamentar asupra reprezentării României la reuniunile Consiliului European se manifestă sub forma dezbaterii, informării și a conlucrării între Guvern, Parlament și Președinte
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
obligațiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană, precum și din tratatele constitutive și celelalte acte cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene. 5. A treia problemă vizează susținerea Președintelui României referitoare la faptul că participarea puterii executive a statului român la activitățile decizionale ale Uniunii Europene nu poate fi separată, în funcție de participare, între Consiliu și Consiliul European, astfel încât nu poate fi considerată decât artificială separarea mandatelor de reprezentare a României în mandate pentru Consiliu și mandate pentru Consiliul European. Cu privire la aceasta, Curtea constată
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
atât mai puțin, transferul acestei competențe către o altă autoritate publică, recte Parlamentul. Prin urmare, apreciem că dispozițiile legale care stabilesc obligația Guvernului de a elabora proiectul de mandat și de a-l supune aprobării Parlamentului, care dobândește astfel putere decizională în stabilirea conținutului mandatului, contravin prevederilor art. 80 alin. (1) coroborat cu art. 91 și art. 148 alin. (4) din Constituție. Este de principiu că un act cu caracter normativ nu poate adăuga la Constituție, nu poate schimba competențe prestabilite
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
vor abține de la a promova interese personale și de grup, rezultate în baza apartenenței la structuri profesionale și la alte structuri asociative, în cazul în care acestea nu converg sau nu sunt prioritare interesului general în profesie. ... Capitolul VII Transparența decizională Articolul 9 (1) Activitatea membrilor Consiliului se desfășoară în baza principiului transparenței, iar în aplicarea acestui principiu, membrii Consiliului, cu respectarea mandatului dat, vor informa persoanele interesate asupra acțiunilor întreprinse, poziției și deciziilor Consiliului. ... (2) Principiul enunțat la alin. (1
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256982_a_258311]
-
membrii corpului profesional; ... d) autorizarea furnizorilor de formare, formatorilor și evaluatorilor/examinatorilor în domeniul medierii și supravegherea calității formării; ... e) asigurarea calității serviciului de mediere; ... f) publicitatea Tabloului de mediatori, a furnizorilor de formare, formatorilor, examinatorilor/evaluatorilor; ... g) asigurarea transparenței decizionale, a participării la activitatea desfășurată de Consiliu, publicității ședințelor Consiliului cu excepțiile prevăzute de hotărârile Consiliului; ... h) orice alte atribuții care revin Consiliului în baza legii pentru organizarea profesiei și a serviciului de mediere în România. ... Articolul 5 (1) Accesul
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256982_a_258311]
-
sau administrative, de a încheia acte sau de lua hotărâri care privesc creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională, după caz. Apare cu evidență faptul că, în majoritatea cazurilor, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice, persoanele cu competențe în domeniul decizional sunt cele care au fost învestite în funcția sau demnitatea publică prin numire sau alegere, aceste persoane exercitând atribuții în materia vizată de textul de lege. Pe de altă parte, completarea dispozițiilor care reglementează excepțiile de la incriminarea faptelor care se
DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
din aria de incidență a răspunderii penale tocmai persoanele care ocupă funcții reprezentative în stat și care exercită prerogative de putere reală, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecințe grave asupra bunei funcționări a autorităților publice, asupra actului decizional care privește interesul general al societății și, nu în ultimul rând, asupra încrederii cetățenilor în autoritatea și prestigiul instituțiilor statului. Curtea apreciază că, dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, ar conduce la încălcarea valorilor fundamentale
DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
și de către Parlament. Nesolicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii echivalează cu o nesocotire a acestor prevederi. Așa cum rezultă din Raportul asupra abrogării art. 74^1 din Codul penal, Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, care era Camera decizională, a întocmit acest raport fără să fi solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Camera Deputaților, pe baza raportului Comisiei, a adoptat textul criticat de neconstituționalitate fără avizul C.S.M., ceea ce are ca efecte încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
penal, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă." În data de 28 noiembrie 2011, proiectul de lege este transmis Camerei Deputaților, care are calitatea de Cameră decizională în materia reglementată, și este trimis comisiilor parlamentare competente spre avizare. La data de 21 decembrie 2011, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale avizează favorabil proiectul de lege. În data de 9 decembrie 2013, Comisia juridică, de
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
de incidență a răspunderii penale tocmai persoanele care ocupă funcții reprezentative în stat și care exercită prerogative de putere reală, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecințe grave și iremediabile asupra bunei funcționări a autorităților publice, asupra actului decizional care privește interesul general al societății și, nu în ultimul rând, asupra încrederii cetățenilor în autoritatea și prestigiul instituțiilor statului. Curtea apreciază că, dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, ele ar conduce la încălcarea valorilor
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
din analiza comparată a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a propunerii legislative depuse de inițiatori, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, cu rol de Cameră decizională, Curtea reține că sunt diferențe majore de conținut juridic între forma finală a legii și forma proiectului de lege, modificările și completările adoptate de Camera Deputaților dând o configurație deosebită, semnificativ diferită față de cea a proiectului de lege în forma
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării." Curtea constată că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaților, se îndepărtează în
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
instituțiilor de credit, încheie acorduri scrise de coordonare și cooperare cu autoritățile competente din alte state membre. ... (2) Aceste acorduri pot prevedea că Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, poate reține în sarcina sa atribuții suplimentare și pot include proceduri privind procesul decizional și cooperarea cu celelalte autorități competente. ... -------------- Art. 184 a fost modificat de pct. 118 al art. VIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 113 din 18 decembrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 23 decembrie 2013. Articolul 185 (1
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 (*actualizată*) privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257953_a_259282]
-
instituțiilor de credit, firmelor de investiții și a instituțiilor financiare, Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară încheie acorduri scrise de coordonare și cooperare. ... (2) Aceste acorduri pot prevedea atribuții suplimentare în sarcina supraveghetorului consolidant și pot include proceduri privind procesul decizional. (3) Banca Națională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități responsabile cu autorizarea unei instituții de credit, respectiv a unei firme de investiții, care sunt filiale ale unei instituții de credit, persoană juridică română, sau ale unei firme de investiții persoană
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 (*actualizată*) privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257953_a_259282]
-
situații speciale de urgență este un organism interministerial format din miniștri și conducători ai instituțiilor publice centrale, în funcție de tipurile de risc gestionate sau funcțiile de sprijin repartizate în competență în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență. ... (4) Suportul decizional al Comitetului național pentru situații speciale de urgență se asigură prin Centrul operațional de comandă al Guvernului, care are în compunere experți și specialiști din cadrul componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență și subordonează operațional toate centrele operative
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 1 din 29 ianuarie 2014 (*actualizată*) privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258671_a_260000]
-
pentru Centrul operațional de comandă al Guvernului. Art. 15^2. - (1) La nivelul județelor și al municipiului București se înființează centrele de coordonare și conducere a intervenției care asigură analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție și asigură suportul decizional al comitetelor județene, respectiv al municipiului București. (2) Centrele județene, respectiv al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției pentru situații de urgență au în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență, precum și experți și specialiști din cadrul instituțiilor
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 1 din 29 ianuarie 2014 (*actualizată*) privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258671_a_260000]