8,599 matches
-
regularizare pentru anumite tranzacții de export în urma problemelor apărute pe piața Rusiei din a doua jumătate a lunii august 1998; întrucât continuă dificultățile pe piața Rusiei și întrucât situația creată din această cauză a afectat serios posibilitățile operatorilor de a exporta către această destinație; întrucât consecințele păgubitoare ale acestei situații trebuie, ca atare, limitate prin adoptarea de măsuri speciale care să permită licențelor de export acordate pentru oricare din cele două categorii să fie folosite fără discriminare pentru ambele categorii; întrucât
jrc4202as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89366_a_90153]
-
etichetarea și prezentarea anumitor produse alimentare. S-a hotărât, în conformitate cu procedura aplicabilă fiecăreia dintre dispozițiile respective, efectuarea modificărilor necesare pentru adaptarea acestor dispoziții la regulile prevăzute de prezenta directivă. Articolul 23 Prezenta directivă nu se aplică produselor destinate a fi exportate în afara Comunității. Articolul 24 Statele membre comunică Comisiei textul dispozițiilor esențiale de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Articolul 25 Prezenta directivă se aplică, de asemenea, departamentelor franceze de peste mări. Articolul 26 1. Directiva
jrc4567as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89733_a_90520]
-
al doilea rând, perceperea unei taxe anti-dumping ad valorem asupra oricăror importuri ce depășesc acest nivel. (7) Ministerul Comețului din Rusia și-a asumat angajamentul de a controla și a autentifica certificatele de producție pentru fiecare expediere de marfă facturată exportată în țările Comunității care corespunde cantității asupra căreia s-a căzut de acord a fi exceptată de la taxa anti-dumping. Pentru a se asigura faptul că acea cantitate de importuri scutite de l taxa anti-dumping nu depășește cantitatea față de care s-
jrc4639as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89805_a_90592]
-
din UNDOF în Înălțimile Golan. În 2011, încă 350 de soldați făceau parte din forța NATO ISAF din Afganistan și alți 20 erau desfășurați ca parte din KFOR în Kosovo. Croația are și un sector important de industrie militară care exporta echipament militar și armament în valoare de circa 120 milioane de dolari în 2010. Printre armele și vehiculele de fabricație croată utilizate de CAF se numără pistolul HS2000 fabricat de HS Produkt și tancul de luptă M-84D proiectat de fabrica
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
în actele de proprietate. Cea mai mare bogăție agricolă o reprezentau însă turmele de animale și produsele rezultate din exploatarea lor. Se creșteau boi, vaci, cai, oi, porci precum și albine. Pieile de vite, brânzeturile, ceara și mierea de albine erau exportate în cantități însemnate. Ultimele două produse ajungeau până la Raguza și Ancona. De asemenea se exporta și mult pește, aflat din belșug în râurile și bălțile Țării Românești. Mircea a acordat privilegii păstorilor români din Ardeal pentru ca aceștia să poată să
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
și produsele rezultate din exploatarea lor. Se creșteau boi, vaci, cai, oi, porci precum și albine. Pieile de vite, brânzeturile, ceara și mierea de albine erau exportate în cantități însemnate. Ultimele două produse ajungeau până la Raguza și Ancona. De asemenea se exporta și mult pește, aflat din belșug în râurile și bălțile Țării Românești. Mircea a acordat privilegii păstorilor români din Ardeal pentru ca aceștia să poată să-și pască oile în munții din Țara Românească și să se folosească de pajiștile și
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
un boier trimis special. Sarea și arama extrasă din mine au reprezentat o sursă însemnată de venit. Ocnele reprezentau un bun al domniei, fiind concesionate și zeciuite. Cea mai importantă ocnă era cea de la Ocnele Mari, lângă Vâlcea. Sarea se exporta mai ales în sudul Dunării, de unde se adunau astfel venituri importante. Vlad Dracul mărturisește despre cetatea Giurgiu că "„nici o piatră din acest castel nu e, care să nu fi costat pe tatăl meu [Mircea] un bolovan de sare”", ceea ce demonstrează
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
o mină de aramă la Baia de Aramă cu puțin înainte de anul 1392. Zeciuiala provenită de aici a fost dăruită mănăstirii Tismana, care o comercializa sau o utiliza la manufactura produselor specifice (clopote, sfeștnice etc.). Arama sau obiectele realizate din aceasta erau exportate în Ardeal și alte zone (spre exemplu, cetatea Caffa a cumpărat trei clopote de aramă în 1419). Țara Românească întreținea legături comerciale intense cu Ardealul, în special cu orașul Brașov. Cel mai important drum comercial, pe care brașovenii erau obligați
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
și Târgșor. Ei mai puteau opta ca destinație finală pentru portul Orașului de Floci. Din Ardeal se importau produse industriale, în special arme, și erau aduși meșteri specializați (arhitecți, zidari, meșteri de sulinare și heleștee etc.). În schimb Țara Românească exporta mai mult produse agricole. Vămile erau plătite de către negustori numai în cazul mărfurilor exportate (adică cele cu care plecau în Ardeal). Acestea erau la Bran în cazul Brașovului și la vadul Oltului pentru Sibiu, ultima dăruită mănăstirii Cozia. În timp ce brașovenii
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
schimburi comerciale și cu țările de peste Dunăre, precum și cu statele italiene (mai ales Genova și Veneția), ale căror negustori își ancorau vasele în portul Licostomo. De la aceștia din urmă Țara Românească importa mărfurile orientale (stofe scumpe, mirodenii, parfumuri etc.) și exporta ceară, miere, blănuri, etc. Vadurile de peste Dunăre erau la ostrovul Lopatna (lângă Brăila), Orașul de Floci, Dârstor, Giurgiu, Șiștova, Nicopole, Țimbru și Calafat-Vidin (punct esențial în comerțul cu Raguza). În toate aceste puncte se aflau schele pe ambele maluri ale
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de prelucrare a strugurilor cu o capacitate de 20 tone pe oră. Întreprinderea produce 18 mărci de vinuri de calitate superioară care corespund standardelor internaționale: „Caberne-Savinion”, „Roșu de Comrat”,„Comratscoe”, vin de desert ordinar roșu „Cagor” etc. Producția întreprinderii este exportată în Rusia, Ucraina, Lituania, Germania, Polonia, etc. Întreprinderea individuală „Novac” a fost înființată în anul 1999. Cifra de afaceri a întreprinderii în anul 2002 a constituit circa 6 mln. lei. La întreprindere sunt angajați peste 200 muncitori. Activitatea ei de
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
deține circa 15% din beneficiul total al economiei orașului și asigură o pondere considerabilă în veniturile bugetare. „Dana” S.A. este o fabrică de confecții, din volumul total de producere mai puțin de 30% se realizează pe teritoriul republicii, restul este exportat în SUA, Canada, Marea Britanie, România, Italia și Germania. „Noul Stil” S.A. este o întreprindere de tricotaje. Capacitatea de producție este de 1300 mii unități tricotate, 250 mii unități din stofă. „Fabrica de brânzeturi” S.A. este specializată în producerea brânzeturilor cu
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
28 de frigidere. „Alfa-Nistru” S.A. produce sucuri și conserve din legume și fructe. Un loc deosebit îl ocupă producerea sucului concentrat și în tetrapac. Întreprinderea prelucrează circa 100 mii tone de materie primă pe an. Peste 80% din producție este exportată în Federația Rusă, precum și în alte state ca Belarus, Germania, Austria, Canada, etc. Cifra de afacere este de 66 mln. lei și s-a majorat față de anul 2000 cu 30%. Peste 60% din angajații întreprinderii au studii superioare. Domeniul prestări
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
prelucrarea lor al propria fabrică bine echipată. „AMG-Magroselect” SRL este una din puținele instituții private care din Moldova care se ocupă cu selecția semințelor. Compania este specializată în selecția și cultivarea semințelor hibrizilor de floarea soarelui înalt productive. Producția este exportată în Rusia, Ucraina, Belarus și Kazakhstan. Serviciile comunale sunt prestate de 5 întreprinderi. Sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă reprezintă râul Nistru prin intermediul apeductului Soroca-Bălți cu capacitatea de 90 mii m/zi și 10 fântâni arteziene cu capacitatea de
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
să adopte și moneda unică europeană. Suedia în continuare a rămas nealiniată militar, cu toate că a participat la unele exerciții NATO, pe lângă colaborarea ei cu alte țări europene în domenii precum tehnologii militare și industria de apărare. Printre altele, companiile suedeze exportă armament, care este folosit de armata americană în Irak . Suedia are de asemenea o lungă tradiție de participare la operațiuni militare internaționale, cea mai recentă fiind în Afganistan, unde trupele suedeze se află sub comanda NATO, dar și operațiuni de
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
a fost divizată în două întreprinderi separate: „Moldabela”, care produce covoare și „Covoare Ungheni”, care produce fibre textile - materie primă pentru covoare. Cifra de afaceri a fabricii „Moldabela” pentru anul 2006 a constituit 21 milioane de dolari. Produsele „Moldabela” sunt exportate în aproximativ 30 de state din întreaga lume: Uniunea Europeană, CSI, America și Asia . S. R. L. „Pro Style” care se ocupă cu confecționarea îmbrăcămintei, având 200 de angajați, iar cifra de afaceri o constituie peste 4 mln. lei. În domeniul construcției activează
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
industrială (91,8% din vânzările totale). Unul dintre cei mai mari rezidenți în ZEL „Ungheni-Business”, corporația americană „Lear”, produce huse și alte articole din textile pentru industria de automobile. Cea mai mare parte a producției industriale, circa 78%, a fost exportată, iar pe teritoriul Republicii Moldova a fost livrat 7% Dezvoltarea cu succes a ZEL Ungheni-Business se datorează mai ales proximității graniței cu Uniunea Europeană, în care după aderarea României la UE s-au stabilit mai multe companii din România, UE și Turcia
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
impus restricții drastice tranzacțiilor comerciale. Existau unele mărfuri care nu puteau fi scoase din Dar al-Islam. De asemenea, otomanii puteau fi acordate anumite privilegii referitoare unele mărfuri speciale, cum ar fi grâu, piele sau bumbac, astfel că acestea puteau fi exportate dacă negustorul deținea un astfel de privilegiu. Taxe comerciale ( gumruk resmi - impozit pur fiscal)- În seriat, această taxă era diferențiată în funcție de statutul negustorilor: un harbi plătea 10%, un dhimmi plătea 5%, iar musulmanul 2,5%. Clauzele care apar în ahdname-le
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
albă, capitalistă, avansată, militarizată, etc. Teza noastră - și n-o putem repeta destul - afirmă că starea de perpetuă emergență, caracterul etern tranzitiv al identității noastre colective, se ascunde deja în germenii modernității și vine la pachet cu formele de modernitate exportate prin colonialitate de la metropole către periferie. În sensul acesta, epoca de tranziție inaugurată de regimul Iliescu se înscrie fără ruptură în ciclul modernității, alăturându-se industrializării din anii 60, de exemplu, și coborând până la pașoptiști și poate la Regulamentele Organice
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
Germaniei. Peste 100 de bombardiere aliate și echipajele lor au fost arestate în timpul războiului. În 1944-45, bombardierele aliate au lovit din greșeală câteva ținte din Elveția, între care se numără orașele Schaffhausen, Basel și Zürich. După război, guvernul elvețian a exportat credite prin fondul caritabil denumit Schweizerspende și a contribuit la Planul Marshall pentru a susține recuperarea economică a Europei, eforturi de care a beneficiat și economia elvețiană. Femeile au primit drept de vot la început la nivel de canton în
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
moldo-rusă „Santec”, două întreprinderi de prelucrare a strugurilor, combinatul de prelucrare a lemnului și alți agenți economici. Întreprinderea „Santec” și-a început activitatea în 2003 și produce anual 1,5 mln. m2 de teracotă, care în volum de 80% este exportată în Rusia, Ucraina, Kazakhstan și România. La întreprindere lucrează 320 persoane. Pe teritoriul orașului funcționează Zona Antreprenoriatului Liber în care activează 9 agenți economici. Serviciul de transport este asigurat de patru întreprinderi de transport. Pe teritoriul orașului funcționează 64 puncte
Taraclia () [Corola-website/Science/297661_a_298990]
-
local de televiziune. Sunt prezente diferite firme: materiale de construcții, minimarketuri, supermaketuri, farmacii. Solurile nisipoase de la Dăbuleni sunt favorabile vitei de vie și în special culturilor de pepeni, astfel că zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. Anual, producătorii din Dăbuleni exporta circa 40.000 de tone de pepeni. În zonele unde pământurile sunt mai fertile, se cultivă și cereale. În Dăbuleni a fost înființată SCCCPN (Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri). SCCCPN Dăbuleni funcționează în subordinea Academiei de
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
către Rusia (11 miliarde $) în anul 2004, printr-o plată de 300 milioane $; cuantumul redus a fost acceptat datorită dificultăților și pierderilor de vieți umane din Mongolia erei sovietice. Mongolia a aderat la Organizația Mondială a Comerțului în 1997 și exportă cașmir, minerale și produse alimentare în Rusia, SUA, China, Japonia, Italia, alături de alte țări. Din valoarea totală a producției agricole, 70% o reprezintă creșterea oilor; cultura principală este grâul. Resursele subsolului sunt: cărbune, minereuri de cupru și feroase. Populația este
Mongolia () [Corola-website/Science/297682_a_299011]
-
chimică (îngrășăminte azotoase, carbid), textilă și de confecții, alimentară (produse lactate, margarină, conserve de carne și de pește). În agricultură predomină creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine), producția de cereale (orz, ovăz, secară) și de cartofi. Pescuit intens (se vânează balene). Exportă petrol, gaze naturale, echipamente industriale și de transport, nave maritime, metale, produse textile și alimentare (din pește, carne). Importă mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume. Partenerii principali de comerț: Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca. Căi ferate: 4.026 km. Căi
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
palmieri, țesături, textile, produse alimentare). Este dezvoltat meșteșugăritul. Principalele culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de cafea și cacao, palmierii, trestia de zahăr, orezul, porumbul, maniocul, batați, soia, arahide. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este practicat intens. Indonezia exportă cauciuc natural, petrol, gaze naturale, staniu, tutun, ceai, cafea, cacao, zahăr, copră, pește, bauxită, mirodenii. Importă mașini și utilaje industriale, materii prime și semifabricate, autovehicule, mărfuri de larg consum. Comerț extern cu SUA, Japonia, Singapore, Germania, Marea Britanie ș.a. Căi ferate
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]