9,565 matches
-
De multe ori am fost întrebat de unii și de alții ce pictori au avut influență asupra mea. Am pronunțat nume ce nu ilustrau adevăratul meu gând. Eram atunci sub o anumită stare de spirit. Toată viața am fost sub farmecul operei lui N. Grigorescu și Luchian, niciodată nu m-am înstrăinat sufletește de la ei, chiar atunci când am avut de model de scurtă durată pe Derain sau Vlaminck sau oricare alt străin. Toate aceste apropieri au fost trecătoare. La un loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
când scriu aceste rânduri, în ajunul Anului Nou, ne aflăm tot la Breaza, la niște cunoscuți. Aici oamenii sunt amabili și caută să ne facă șederea plăcută, atât cât se poate, dar tot printre străini! Toată viața am fost sub farmecul operei lui N. Grigorescu și Luchian, niciodată nu m-am înstrăinat sufletește de la ei, chiar atunci când am avut de model de scurtă durată pe Derain sau Vlaminck sau oricare alt străin. Toate aceste apropieri au fost trecătoare. La un loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
poziția, reputația ei înlăturau orice pericol de a fi considerată comună, banală, lipsită de gust estetic. Succesul ei se datora în primul rând poantelor inteligente pe care știa să le facă pe seama băieților, la care în mod evident se adaugă farmecul ei personal. Avea un ten perfect, ochi mari, căprui, limpezi si isi privea întotdeauna interlocutorul drept în ochi; gură veșnic zâmbitoare îi dezvelea dinții mărunți, albi, aliniați ușor oblic spre centru. Printre elevele de la scoala, părea o ființă mai deosebită
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Dar maturitatea Laurei constă în faptul că ea părea să fie mult mai sigură de ceea ce reprezintă ea și de ceea ce intenționa să devină. Avea certitudinea că profesorul nu este îndrăgostit de ea, vrea doar să profite de tinerețea și farmecul ei, să-și „completeze” lista și să se laude cu succesele lui, deși era o caricatură de om. Se simțea prinsă în cursă, la ore nu mai ridică mâna, nu mai făcea obișnuitele comentarii și discuții pe marginea compunerilor citite
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
indescriptibila și pentru asta exersam din greu. Reușisem să mă împac cu proveniență mea rurală, eram chiar mândră de aceasta . Plecarea la oraș însemnase pentru mine o schimbare de decor, dar nu și de mentalitate. Viața la țara își avea farmecul ei, chiar dacă prietenii mei o considerau un mare handicap. Liniștea imensă și plăcută a vietii rurale, grădină plină de flori, dangătul clopotului de la biserică, mugetul vacilor care se întorc de la câmp, scârțâitul cumpenei de la fântână nu se compară nici pe
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și ai plecat și pe banii lor deocamdată?!... În principiu, mă autoconsolasem, spunându-mi în sinea mea că ”s-a meritat,“ pentru faptul că am văzut și o țară capitalista, în plus Turcia ca tară turistică m-a atras prin farmecul pitoresc al locurilor, prin tradiții și mai ales prin istorie. Văzusem toate haremurile sultanilor, palate bogate, moschei cu zeci de minarete, traversasem Europa până în Asia, rămăsesem deci și cu ceva asiatic și plăcut. Nu reușisem să văd cum se trăia
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
desuet) și consideră actul sexual că pe un fel de gastronomie; ceva despre care se putea discuta că despre un meniu oarecare. Afișa mereu o oarecare franchețe când era vorba despre sex, desi acest lucru o făcea să piardă din farmecul unei eventuale mari iubiri. Părțile corpului bărbătesc erau pentru ea substantive comune, iar acțiunile erau verbe, se simțea mereu obligată să le analizeze minuțios fără a ști că de fapt ele constituie în ansamblul lor un limbaj în sine, ca
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
să plec în Austria să skiez. Acolo nu ne-ar cunoaște nimeni.. - Crezi tu! El își dădu ușor ochii peste cap: - E peste puterile mele. E pur și simplu imposibil, Lăură! - Fără ține nu mă duc! N-ar avea nici un farmec! Dejunul a fost mult mai plăcut decât altădată, căci am simțit că avusesem mare noroc pentru că accidentul fusese „ușor”. URMĂRIREA După, urma să facem o baie în piscină hotelului. Amândoi eram înotători împătimiți și iar îmi veneau în memorie secvențele
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bucurie a trăirii fără de conștiință de sine. Lua deci taxiul și se îndrepta direct către spital, unde Imad o aștepta emoționat în camera de gardăƒ . Atunci, în acele împrejurări și arabul i se păruse ,,unic", fiecare bărbat având propriul lui farmec, propria putere de seducție, siguranța de sine și mai ales un misterios mod de abordare a dragostei, arabii fiind bărbați extraordinar de temperamentali. În noaptea aceea Lăură rămăsese ,,să-și facă cumpărăturile" în camera de gardă a chirurgului libanez, fără
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
că ploaia Pe umerii vântului, La marginea lumii trece Înfricoșata mașină a tăcerii Cerul sălbatic și larg cât Însumi În ochi. Blestemul de duminică Duminică am trecut prin talcioc Salutari din rai celui ce a inventat Asemenea pozna plină de farmec Mă simțeam etern prin nimicuri Și iertam toată ipocrizia Acestor simpatici poeți potlogari. XXX Să te poți aruncă de la etajul zece Al unei cărți; Să auzi În tăcerea pământului Tot ceea ce a coborât În uitare Să tragi de guler de la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
târg cu morți Înfrigurați În haine cenușii” Poezia lui Alexandru Tăcu nu-i tânguitul cântec de lebădă. Poezia lui Alexandru Tăcu e-o muzică aparent liniștitoare; e-o poezie strigata din blândețea frigului (al dragostei și durerii): Matasea vanitoasa cu farmece trucate Perfida cum În râvna se mișcă viermii uzi Miriapodic sapă urzind pe-ntunecate O tragică osânda pădurilor de duzi” Îndoielnicul hamletian ,,a fi sau a nu fi” este predominant În scrisul sau. Duios că o căprioară și totdeauna aspru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
condiții suspecte, În seara de 21 spre 22 decembrie 1986, Îi șosea pașaportul pentru plecarea definitivă În SUA. I-a rămas doar această carte („Duminică am trecut prin talcioc/ Salutari din rai celui ce a inventat/ Asemenea pozna plină de farmec”) și amintirea unui avid căutător de comori cărturărești. Alexandru Tăcu Zeletin, fost deținut politic, nepublicat vreodată În volum Înainte de 1989, mereu supravegheat de Securitate, mai cu seamă după ce a cerut azil politic În SUA, este acum la a doua sa
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să se folosească, așa cum se folosea de figura lui Che Guevara, și de această muzică? Este vorba despre un snobism oarecum imatur. Din punct de vedere muzical, aceste piese erau făcute la normă, ca și producția industrială. Nu mai aveau farmecul, parfumul muzicii retro. Eu nu pot numi retro piesele anilor optzeci și ceva, pentru cei foarte tineri pot fi retro. Pentru mine, retro este parfumul anilor ’70. Să revenim la piesa Mihaelei Mihai... Este o piesă foarte bine instrumentată. Cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
și profesionalismul prezentării redactorilor postului de radio care, în mod uimitor, nu are încă frecvențe în toată țara. Cert, eroina serii a fost soprana care a studiat la Iași, dar este stabilită de decenii în Marea Britanie și a cărei voce, farmec și inteligență le sunt relativ puțin cunoscute melomanilor mai tineri. Pe Nelly Miricioiu am cunoscut-o indirect, pe discurile casei britanice Opera Rara, iar apoi direct, în ianuarie 1999, cu ocazia unui spectacol cu Tosca, la Opera din Köln. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
trei bătrâne au izbit-o cu capul de brațul unei macarale, pentru care acestea din urmă ceruseră un preț mult peste cel al pieței. În fine, nu neg că or fi și alții mai răi. Dar babele astea au un farmec aparte. Își beau pastilele cu vodkă și nu au nevoie de rețete compensate. Pentru ele, la medicul de familie nu s-a inventat încă statul la rând. De curând au șantajat un om de afaceri pentru un teren în centru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
blajinul Miron Pompilie, supergingașul Volenti cu filologul Burlă, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale și alții și alții în umbră și în penumbră, iar din când în când, în mijlocul lor întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui”. G.Panu precizează că un nou venit la Junimnea s-ar fi așteptat să vadă „O societate literară gravă, cu statute, prezident și viceprezidenți, fiecare luând cuvântul după numărul înscrierei.Și când acolo ce vedea? Vedea la prima
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
spune Iacob Negruzzi despre humuleștean: „Creangă venea regulat la mine odată pe săptămână la întrunirile societății Junimea. Când aducea cu sine vreuna din poveștile sale ori vreun capitol din Amintiri din copilărie[...] cum începea să citească toți erau captivați de farmecul povestirilor așa încât o seară în care se producea Creangă era o adevbărată serbare pentru noi...Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Cele două piese ale lui Alecsandri de inspirație antică au o structură similară. În ambele cazuri, în centru se află un mare poet, cu valoare recunoscută și apreciată de majoritatea contemporanilor, artist capabil la orice vârstă să cucerească femeile prin farmecul versurilor sale. Acesta este contestat doar de câte un ins meschin, invidios pe faima lui literară sau gelos pe succesul lui la reprezentantele sexului slab, ori de autoritățile scandalizate de puterea corupătoare a versurilor distructive pentru vechea moralitate a Romei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
rândul ei, sclava Getta, care îl cunoaște pe Horațiu din al lumei splendid concert de admirări, îi închină o cunună și îi sărută mâna în semn de prețuire (I 4). Cântăreața Neera, înconjurată de un alai de admiratori, realizează că farmecele ei ar avea cu adevărat valoare doar dacă ar fi glorificate în versurile unui mare poet și caută compania lui Horațiu în acest scop : Dar aste scumpe daruri ce sunt ?... o vanitate/ Când nu sunt de a ta liră în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
consola cu arta sa nepieritoare pentru eșecul lui sentimental : O ! Carte/ Mă redeștepți din visuri târzie și deșarte.../ Din bunurile vieții cu tine mă aleg (III 9). În Ovidiu, toate femeile sunt seduse de versurile poetului, căci berbantul are un farmec de plăcere/ Ce-n veci adimenește o minte de muiere, după cum constată amuzat Hilarius (I 1). Corina, vechea sa inspiratoare, pe-un vers măgulitor/ Jertfit-a lui Ovidiu și cuget și onor, remarcă amar soțul acesteia, Ibis (I 1). Iulia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
V 7). Ca și celelalte curtezane cucerite de arta poetului, Actea e gata să-l urmeze pretutindeni : Unde-i voi să mergem, noi mergem bucuroase,/ Ovidiu, de-a ta liră suntem prea amoroase (II 7). Ea se recunoaște subjugată de farmecul lui : Poete, peste inimi tu cum să nu domnești/ Când știi atât de bine să ne ademenești (IV 5). Opera lui Ovidiu, atât de atrăgătoare pentru femei, îi aduce în schimb autorului adversitatea bărbaților îngrijorați de puterea lui de fascinație
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
spre junie/ Și de pe vârful scărei cade-n copilărie (I 8). Tema incompatibilității dintre vârsta afectivă și cea fizică este repusă în registru comic în scena în care bătrânul Postum o urmărește cu asiduitățile sale pe tânăra Getta. Cucerit de farmecul proaspăt al sclavei ( Îmi placi, ești frumușică și tânără), pretorul se crede potrivit să-i fie amant de vreme ce e puternic, mare, bogat și cu avânt/ De verde tinereță și o avertizează, paradoxal, că ar fi păcat ca ea să-și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Amici, a noastre zile sunt paseri trecătoare./ N-avem în scurtul vieții nici timpul de sperat (II 13). Imaginea măsurării propriului loc de veci după încheierea parcursului pământesc, inclusă în avertismentul ironic transmis de Gallus bătrânului Postum cel subjugat de farmecele Gettei, transpune o remarcă similară din deschiderea odei I 28 adresată lui Archytas : Ai măsurat tu marea, ai măsurat pământul, acum îți mai rămâne ca să-ți măsori mormântul (III 2). De altfel, poate nu e întâmplător că Alecsandri l-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ar ascunde asumarea acestui alter ego vestit, ea are la bază o identitate reală de preocupări pentru problema trecerii timpului. Dacă Fântâna Blanduziei ar putea avea drept subtitlu „bătrânețea unui poet”, Ovidiu tratează despre moartea unui artist ca ispășire pentru farmecul și puterea sa de seducție. Ultima piesă a lui Alecsandri - începută în 1884, când a murit la Paris Iancu, fratele dramaturgului, și apărută în forma revizuită în 1890, cu câteva săptămâni înainte de moartea autorului însuși - vizează în integralitatea ei tema
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mulțumești tu lui Achile pentru înverșunarea cu care-ți apără viața ? (II 2). În cele din urmă, regina renunță să înțeleagă motivele purtării Ifigeniei și își pune ultima speranță în puterea iubirii tânărului de a contracara ceea ce consideră a fi farmecul nefast care a cuprins-o pe copila ei : numai cuvintele tale înfierbântate o vor putea deștepta din vraja fără seamăn care a răpit-o (II 2). Frământatul Agamemnon, acuzat de fratele lui că se poartă schimbăcios ca o femeie (I
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]