9,462 matches
-
sarcina de a alcătui harta geologică a României. Rezultat al eforturilor lui și a mai multor geologi, harta la scara 1/200000 a fost terminată în 1898. În timpul peregrinărilor sale geologice a descoperit o serie de rămășițe de faună și floră fosile din perioadele mezozoic și terțiar, care au făcut obiectul unor lucrări cunoscute. Una din primele sale lucrări se referă la calcarele de numuliți de la Albești, Muscel (1864). Mai târziu (1884) a descoperit in aceeași regiune o specie nouă de
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
sale lucrări se referă la calcarele de numuliți de la Albești, Muscel (1864). Mai târziu (1884) a descoperit in aceeași regiune o specie nouă de echinoid, Conoclypus giganteus.A descoperit o serie de noi specii fosile de plante, prezentate în lucrarea: "Flora terțiară a României" (1879). Cea mai cunoscută descoperire a sa este însă scheletul unui Deinotherium "gigantissimum" ,datând din pliocen, in comuna Mânzați, jud. Vaslui (1891). Acesta, in forma reconstruită, are dimensiuni impresionante și este expus la Muzeul „Grigore Antipa” din
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
practică medicală devenind, în 1853, asistent la Secția medicală a Spitalului Sfântul Spiridon. În 1863 a fost transferat la ospiciul pentru săraci, bătrâni și infirmi de la Galata, devenind directorul ospiciului. A fost interesat de botanică, elaborând în 1841 lucrarea "Descrierea florei Moldovei sub raportul științific, tehnic, economic, al medicinei legale și populare cu însemnarea localității și a naturii tărâmului priincios", în care descrie peste 2.000 de specii de plante din Moldova. Lucrarea, care din nefericire a rămas doar în manuscris
Iosif Szabo () [Corola-website/Science/307163_a_308492]
-
în drept. . În 1888 a intrat în serviciul procuraturii de finanțe, pe care l-a părăsit însă curând, pentru a se dedica din plin studiilor științifice. După 1900 a călătorit adeseori în Austria de Sus, pentru a cerceta fauna și flora de acolo. Pasionat de științele naturale, începând din 1890 se consacră cercetărilor entomologice. În 1888 scrie articolul „Fauna de coleoptere din Bucovina (Beitrage zur Kaferfauna der Bucovina und Nordrumăniens)”. În anul 1897, la Viena, publică monografia „Fluturii din Bucovina (Die
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
K+,P+ se găsesc în cantitate mai mare în salivă decât în serul sanguin. Concentrația de Ca este intermediara celei din sângele arterial și venos, iar Na+ se afla în concentrație mai mică. Constituenții anorganici ai salivei, pot influența indirect flora microbiana orala prin, presiunea osmotica, rolul activ sau inhibitor al unor enzime și valoarea potențialului redox. În salivă mai pot apărea următorii compuși organici străini: săruri de mercur și plumb, iod radioactiv, etc. Compușii anorganici ai salivei se remarcă prin
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
dinți sau sub formă de calculi în glandele salivare. Constituenții organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime, colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituenții organici provin din alimente iar alții rezultă în urma metabolismului din cavitatea bucală precum și a florei microbiene orale. Unii constituenți organici sunt tranzitorii, iar alții rămân în saliva un timp suficient de mult, încât sa influențeze flora microbiană orală (aminoacizii, glucidele și vitaminele servesc pentru nutriția florei microbiene). Funcțiile salivei sunt: Este secretată de glandele salivare
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
hormoni. O parte din constituenții organici provin din alimente iar alții rezultă în urma metabolismului din cavitatea bucală precum și a florei microbiene orale. Unii constituenți organici sunt tranzitorii, iar alții rămân în saliva un timp suficient de mult, încât sa influențeze flora microbiană orală (aminoacizii, glucidele și vitaminele servesc pentru nutriția florei microbiene). Funcțiile salivei sunt: Este secretată de glandele salivare parotide, sublinguale și submaxilare.
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
alții rezultă în urma metabolismului din cavitatea bucală precum și a florei microbiene orale. Unii constituenți organici sunt tranzitorii, iar alții rămân în saliva un timp suficient de mult, încât sa influențeze flora microbiană orală (aminoacizii, glucidele și vitaminele servesc pentru nutriția florei microbiene). Funcțiile salivei sunt: Este secretată de glandele salivare parotide, sublinguale și submaxilare.
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
pentru acestea din urmă. Sigiliul din 1817 al aceleiași autorități (deci după anexarea Basarabiei de către Rusia țaristă) prezenta următoarele steme ale ținuturilor: În Basarabia stăpânită de Imperiul Țarist au fost instituite noi steme, cuprinzând fie elemente specifice de faună sau floră (de exemplu un cap de cal pentru Bălți), fie cetăți înălțate de Ștefan cel Mare (în cazul ținuturilor Soroca, Hotin și Cetatea Albă). Cele mai vechi reprezentări ale unor steme districtuale de pe teritoriul României se regăsesc în Transilvania. În acest
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
(n. 1 martie 1868, Iași - d. 30 martie 1934, București) a fost un botanist român. S-a ocupat cu cercetarea anatomiei plantelor, a contribuit fundamental la cercetarea mixomicetelor din România și a întocmit unele determinatoare de floră. A studiat dezvoltarea tegumentelor semințelor unor plante din familia Geraniacee, Lythraceae și Oenotheraceae și structura anatomică a hibrizilor obținuți pe cale sexuală. A absolvit liceul la Iași, în 1887, apoi se înscrie la Facultatea de științe din București, secția de științe
Marcel Brândză () [Corola-website/Science/308545_a_309874]
-
Iași. A lăsat și o serie de portrete și compoziții care se caracterizează prin finețea modelajului și prin adâncimea analizei psihologice: „Ionescu-Gion”, „Poetul E. Voinescu”, „Bust de fetiță”, „Copil dormind”, „Femeie odihnindu-se”, „Speriatul”, bustul pictorului Eugeniu Voinescu. Alte scupturi: „Flora”, (1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” și „Prima lecție” (la Florența), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetița lui P. Grădișteanu”, „Zoe Sturza”, „Veronica Micle”, „Teodor Ștefănescu”, „Bustul lui Mihai Kogălniceanu”, „Mercur” (altă versiune), „Mecanica”, „Cafegiul” de la Ministerul de Finațe
Ștefan Ionescu-Valbudea () [Corola-website/Science/308584_a_309913]
-
a limanului Sasîk la starea naturală inițială (proces de „reconstruire ecologică”), dar acestea nu au fost puse în aplicare din cauza lipsei de fonduri. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Sasîk dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (limba apei "Potamogeton pectinatus", moțul "Potamogeton perfoliatus", penița apei "Myriophyllum spicatum", "Ruppia spiralis") - în principal în partea de nord și de-a lungul malurilor și semiacvatice (stuful "Phragmites australis", rogozul "Bolboschoenus maritimus", papura cu frunză
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
amplasată în cursul de jos al râului Prut, in sud-vestul Republicii Moldova. În componența ei intră lacul Beleu și o rețea de bălți care, în ansamblu, formează un ecosistem unic. Rezervația a fost creată la 23 aprilie 1991 în scopul ocrotirii florei și faunei din lacul Beleu și a luncilor inundabile din împrejurimile lui. Suprafața rezervației este de 1691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este ocupată de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă. Vegetația
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în sud-vestul țării, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara (la limita de
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică. Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună sălbatică specifică lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică. Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună sălbatică specifică lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
umani; astfel: drumul național DN66 ce străbate o parte a parcului, turismul necontrolat (campare în locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pescuitul, pășunatul, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole și practicarea sporturilor extreme (mountain-bike, zbor cu parapanta, mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă arealul. În vecinătatea parcului se află numeroase
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
se întrepătrund și se îmbină între ele, dând naștere unui complex și continuu proces biogeochimic. Pedosfera s-a format prin alterarea și transformarea rocii parentale, ca urmare a proceselor complexe care au loc la suprafața scoarței terestre între organismele vii (floră, faună), rocă, aer, apă, în condiții de climă și de relief diferite. Partea minerală a pedosferei, alcătuită din compuși mineralogici și petrografici în diferite stadii de alterare, constituie una din componentele de bază implicate în egală măsură alături de ceilalți factori
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
m (dar poate varia de la câțiva centimetri în zona munților și dealurilor abrupte, până la câțiva metri în zona pădurilor ecuatorialelor și savanelor) și se prezintă ca un strat afânat, care conține în proporții diferite elemente minerale, elemente organice, organisme vii. Flora și fauna din sol (pedofauna), care contribuie la desfășurarea proceselor pedogenetice, este concentrată în pătura superioară a solului și, după modul de hrănire, este alcătuită din organisme: chimiotrofe, autotrofe, saprofage și zoofage. Datele experimentale arată că pentru formarea unui strat
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
sănătății la expunere prelungită. R49 - Poate cauza cancer prin inhalare. R50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice. R51 - Toxic pentru organismele acvatice. R52 - Nociv pentru organismele acvatice. R53 - Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R54 - Toxic pentru floră. R55 - Toxic pentru faună. R56 - Toxic pentru organismele din sol. R57 - Toxic pentru albine. R58 - Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului. R59 - Periculos pentru stratul de ozon. R60 - Poate altera funcția de reproducere (fertilitatea). R61 - Poate provoca
R- și S-text () [Corola-website/Science/308134_a_309463]
-
Belgrad (Limba și literatura franceză și Gramatică comparată a limbilor romanice). Teza de doctorat "Graiurile românești din punctul de vedere al geografiei lingvistice" (Banatski rumunski dijalekti u svetlu lingvističke geografije) a apărat-o în anul 1959, la Zagreb. Mentorul profesorului Floră la elaborarea acestui studiu deosebit de important și care are 530 de pagini, a fost prof. dr Mirko Deanović de la Facultatea de filozofie a Universității din Zagreb. Akademician Mirko Deanović a inițiat publicarea impozantei lucrări "Lingvistički atlas Sredozemlja" (Atlasul lingvistic al
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
formării Catedrei de limbă și literatura română la Universitatea din Novi Sad. Mai concret, în anul 1980, împreună cu dr. Mihailo Palov și prof. Lia Magdu, prof. dr. elaborează Proiectul privind catedră, precum și Planul și Programa analitică pentru Catedră amintită. Radu Floră este una dintre cele zece personalități de pe teritoriul fostului stat Iugoslavia și despre care se vorbește și în renumită "Encyclopaedia Britannica" pe langă Ivo Andrić, laureat cu Premiul Nobel pentru literatură și cunoscutul muzician de origine aromana Stevan Mokranjac, respectiv
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Premiul Nobel pentru literatură și cunoscutul muzician de origine aromana Stevan Mokranjac, respectiv renumiții savanți de renume mondial Nikola Tesla, Mihajlo Pupin, Pavle Savić, Rudjer Bošković etc. În această familie de personalități s-a aflat și renumitul savant român Radu Floră, erudit cu preocupări multiple și deosebit de variate, o personalitate pregnanta care a radiat prin forță să creatoare inepuizabila, ceea ce denotă și bogată lui opera și angajarea să multilaterala în interesul obștei și etniei sale, pentru dezvoltarea vieții științifice și culturale
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
pentru dezvoltarea vieții științifice și culturale a românilor din Șerbia. A rămas memorabilă și activitatea acestui renumit om de știință și în calitate de fundator și an în șir președinte al renumitei asociații de specialitate Societatea de Limbă Română din Voivodina. Radu Floră a făcut foarte mult pentru etnia română din Șerbia atât în domeniul învățământului, literaturii și culturii, în general, cât și în mod special în domeniul păstrării limbii române și a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor științifice (lingvistică, dialectologie
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
folclorist, autor de antologii, de manuale școlare, de cursuri pentru uzul studenților, cercetător al relațiilor sârbo-române, traducător, dar, înainte de toate, lingvist și dialectolog de marcă, respectiv lexilocog și lexicograf. Dialectologia a fost disciplină științifică de baza căreia prof. dr. Radu Floră i-a acordat cea mai mare atenție. Drept mărturie stă cartea " Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora să vršačkog područja" (cu 34 de hărți lingvistice și 32 texte dialectologice), Novi Sad, Mâțica srpska, 1962, 169 pag.), cât și teza să de
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]