9,802 matches
-
identificați pot fi mai frecvent întâlniți. O nuanțare a teoriei face Flynn (1990), utilizând teoria lui Della Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința, valorile preferate, ideale, pe care persoana ar dori să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în practică; 3. toleranța, valorile cele mai puțin acceptabile, cele pe care persoana este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
piedestal imposibil de surclasat, datorită multiplelor calități ale laptelui matern: este cel mai complex aliment pentru sugar și mai ușor de tolerat digestiv; datorită anticorpilor, stimulează imunitatea; oferă o alimentație comodă și necostisitoare pentru familie etc. în consecință, constituie hrana ideală pentru copil la debutul vieții postnatale. Dar alăptatul nu capitalizează doar importante virtuți alimentare, întrucât reprezintă și un canal privilegiat de schimb afectiv între mamă și copil. Pentru ca înțărcarea să nu genereze fisuri psihice, greu de reparat, procesul propriu-zis trebuie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
continuă să consume alcool și să meargă zilnic, cu copiii, la cimitir la mormântul copilului pierdut. Așadar, avem depresia părinților, comportamente nesănătoase, neglijarea copiilor gemeni, neacordarea unui loc în familie acestor copii care nici măcar substitut nu pot fi pentru copilul ideal, pierdut. Care sunt șansele copiilor? Marea șansă este că, fiind gemeni, își vor construi un univers al lor, pe care-l vor împărtăși, nu vor fi singuri. Se vor distanța de părinții care le satisfac doar nevoile fiziologice nu și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
drepturile lor la vot, atunci încep a cede"42. În vreme ce "poporul" reprezintă soluția de ruptură, Heliade Rădulescu alege o soluție de continuitate, care prelungește condiția multitudinii pe un alt palier de acțiune socială. Ceea ce își imaginează e o societate românească ideală bazată pe număr, ca expresie a multiplicității ireductibile: "unirea, spune el, este ca orice număr nemărginit. Când zicem unire între două, trei, patru, cinci... milioane de români înțelegem o legătură strânsă între atâția români, iar nu un singur român"43
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor se reflectă în faptele dintr-o altă ficțiune. "Poezia încarnată" operează în buclă: fiecare nou corp îl articulează poetic pe cel precedent. Astfel Homer își creă Nestorii, Agamemnonii, Ulisii, Ajaxii săi, ce formară apoi Leonizi și Temistocli [...]. Acești tipi ideali serviră de modele regilor și eroilor reali ce se formară în urmă și apoi faptele și virtuțile acestora inspirară geniurile și talentele ce veniră în urmă spre a deveni barzi ca Ossian și alții. Poeții creau eroi și eroii inspirau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Orice personaj al istoriei recente sau mai vechi poate fi "idealizat" și astfel transformat în model "profetic", care să fie urmat și dublat de realitate. Poeți contemporani, poeți ai venitorelui, câți veniți în lume cu misiune de a crea omul ideal, măriți pe Mirci și pe Vlazi, măriți eroii României înălțați-i până la ideal, dați-le toate perfecțiunile de cari erau capabili și veți crea o generație nouă de eroi, de bărbați de stat, de înțelepți...104 . De aceea Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
contemporani urmele capodoperei. Pentru el, sursa de poezie mare e nesecată și la îndemână. Undeva, se întreabă de ce episoadele și eroii Revoluției de la 1848 nu au fost transformate în "drame", ca să dea ocazia unei duble răsfrângeri - a realității în ficțiune ideală și a ficțiunii, prin exemplaritate, în realitate. "De ce, domnii mei, nu s-a putut conserva, după evenimentele de la 1848, drama întreagă?"105. Din această perspectivă nu există fapte nedemne de poezie. Tot ce se întâmplă devine poezie în măsura în care poate fi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
De altfel, versul ar putea să curgă fără nicio referire la instanța biografică: "Viitorilor critici...". De aceea nomenclaturile la plural tind să se organizeze după o logică istorică. Autorii-gen apar ca funcții istorice care completează cartușele goale dintr-o tabulatură ideală a spiritului. Genul homeric e urmat de un gen hesiodic, apoi de un gen al lui Herodot etc. "Omerii și esiozii deschid calea erodoților și tucidizilor" spune Hasdeu într-un text din 1867122. Ca să saturezi terenul unei culturi ai nevoie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subtile, poate obscure și ilizibile, și că ea trebuie luată în primire și gestionată. Nu contează dacă e vorba de un patrimoniu atestat sau imaginat. Actul de inventariere nu privește numai lista cărților deținute, ci și lista cărților din biblioteca ideală sau lista cărților care ar trebui să existe în românește. În fond, nomenclatorul de traduceri pe care îl propunea Heliade Rădulescu în 1846, adaptând Panteonul literar al lui Aimé Martin, e tot o formă de inventariere, deci de pasiune a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei vocații condiționate strâns de un context politic și istoric nefavorabil. Biografii țin să plaseze la distanță narațiunea vieții - "altădată", "pe atunci" - ca să marcheze decalajul față de temporalitatea restricțiilor. Pentru că această realizare a vocației e măsurată mereu prin raportare la condiția ideală a chemării împlinite în spațiul public. Dorința care se realizează în intimitate, prin retragere, e o dorință amputată, concepută cu minus și diferențiată de dorința plenară posibilă în prezent. Chiar dacă această viață dusă "departe de zgomot" poate să trezească reverii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o reprezentare a forței ficțiunii. Sintagma pe care o folosește Iulian Costache, "mimesis inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea prin forța fanteziei sale, de a proiecta pentru ceilalți ficțiuni seducătoare, capabile să devină cadre ireale de existență. Or, întrebarea pe care trebuie să ne-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
român, unicul autor definit prin puterea de a imagina un univers poetic autonom fusese Bolintineanu: Dimitrie Bolintineanu, poet în toată puterea cuvântului [...] realitatea, pozitivul, lumea așa precum este nu intră cu nimic în inspirațiunele lui; - lumea lui e o lume ideală, măreață, dar pe care o putem numi imposibilă, lume iluzorie, bogată de cugetări răpitoare și nalte [...] poeții nu scriu ceia ce simt, ei scriu mai totdeauna ceia ce-și închipuiesc, - imaginațiunea la dânșii este mai tare decât inima, mai fertilă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul ei și, în același timp, ca text definit de circulația sa largă. Ceea ce distinge "geniile" între toți autorii care au intuiții mai mult sau mai puțin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre națiune, spre universul autonom al ficțiunilor individuale. Iar rezultatul a fost o condensare de funcții în figura "poetului în toată puterea cuvântului", care, pe lângă rolul de "creator de lumi", l-a asumat și pe acela de geniu. O lume ideală a națiunii, de dincolo de orice putere creatoare, a fost înlocuită cu o realitate generată printr-un act subiectiv al invenției. Schematizând, universul de referință al genialității în cultura română a devenit, dintr-unul platonician, unul aristotelician, iar modurile de declinare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție, Ion I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost că "respectivele concordate nu constituie raporturile ideale și normale dintre Biserică și stat, ci sunt numai un expedient prin care Biserica face concesiuni statului pentru a obține de la dânsul acele drepturi pe care el nici nu are voie să le nesocotească"472. Această concluzie reflecta viziunea Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
libertății de cult, Dupanloup s-a bazat pe diferențierea facută de către P. Curci, în La Civiltà Cattolica, între teză și ipoteză: în anumite situații, societatea poate tolera cultele non-catolice, dar nu poate admite teza conform căreia toleranța reprezintă regimul politic ideal. Era condamnată atitudinea laică contrară Bisericii, însă nu și lumea sau civilizația modernă. Această interpretare a fost felicitată de Papa Pius IX și s-a bucurat de sprijinul a sute de episcopi. Catolicii intransigenți precum Veuillot, episcopul Pie de Poitiers
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care este doar o egoistă repliere în sine. Ambivalența fundamentală a ospitalității, subliniată pe tot parcursul cărții de Alain Montandon, se dezvăluie și în episoadele cu Telemah, care pornit în căutarea tatălui, este găzduit, cu o ospitalitate, la prima vedere ideală, în Pylos de către Nestor și în Sparta de către Menelau. Deși aceste două primiri ar putea fi considerate paradigmatice pentru scena de ospitalitate în derularea exemplară a secvențelor ei (străinul este întâmpinat de la sosirea lui, este luat de mână, așezat la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ironiei, parodiei, umorului, prolepselor conținute în aceste scene. Dacă așa stau lucrurile, ce ne învață multiplele variații ale scenelor de ospitalitate din Odiseea (și putem număra vreo douăsprezece)24. Mai întâi diversitatea dorințelor și a practicilor reale într-o scenă ideală, rar sau niciodată realizată. Apoi, ambiguitățile și ambivalențele acestui moment de întâlnire și primire, fără a vorbi de pericolele sale și de ostilitățile latente sau explicite. Dorința nimfei Calipso sau ospitalitățile acaparatoare Unul din pericolele ospitalității este excesul, întrecerea oricărei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vești despre tatăl său este primit, în două rânduri, de gazde generoase și binevoitoare, o primă dată în Pilos de către Nestor, și mai apoi la Sparta de Menelau. Aceste două scene de ospitalitate ar putea servi drept model de ospitalitate ideală prin contrast cu anarhia care domnește în Itaca și grosolănia pretendenților. În Pilos ca și în Sparta, Telemah este primit în sânul unei societăți bine organizate, stabilă, unde domnesc ordinea și pietatea și în care ritualurile sunt riguros respectate. Diferențe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gol pe țărm, trece de la o plajă pustie unde valurile amare l-au azvârlit la o primire regală. Dorința călătorului de a avea parte de o primire favorabilă se îndeplinește dincolo de dorințele sale și ne este prezentat tabloul unei ospitalități ideale. Mai întâi are parte de primirea foarte binevoitoare a tinerei fete întâlnite pe țărm și care îi servește de ghid până în casă, reconfortându-l, împrumutându-i veșminte și sfătuindu-l îndelung cum să se facă acceptat, recunoscut și integrat în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ci chiar și viața sa. Ospitalitatea sa păstrează demnitatea umană în fața barbariei războiului, violenței sale obligatorii. El face din coliba sa un loc de pace. Ospitalitatea devine un conflict tragic pentru acest cuplu realist, apărând cu toate acestea o imagine ideală a omenirii. Ficțiunea poetică ovidiană, impregnată de melancolie bucolică se degradează în realismul poeziei adevărului omenesc. Dorința de Itaca Itaca ultima oprire, visată de-a lungul timpului este locul în care timpul devine ospitalier. Fiindcă dacă Itaca este ținta, capătul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cei care nu acordă ospitalitate zeilor. Dar și fiul său, Telemah, este primul care îl ia pe Ulise drept un zeu când acesta se dezvăluie fiului sub forma unei epifanii. După șederea în Feacia care îi oferă imaginea unei societăți ideale, el visează să stabilească o asemenea armonie în Itaca cu Penelopa. Itaca ar putea fi atunci imaginea însăși a unei idile utopice, dar totuși frântă de timp. Fiindcă, dacă Ulise acceptă condiția umană, întoarcerea "dulce precum mierea" (111-110) dezvăluie și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
numele suveranei, mare preoteasă în arta dramatică, Trandafirul alb. Cifra cinci evocă pentru Mandiargues măcieșii cu corolele lor simple, cu cele cinci petale delicat colorate. Fiindcă acest cititor al Călătoriei in jurul grădinii mele de Karr știe că trandafirul, figurație ideală a cupei vieții, a devenit "cadranul orelor luminoase și al orelor întunecoase a tuturor oamenilor pe fața pământului", după cum scrie în Rosa roză (Quatrième Belvédère)1. Roza este nașterea, roză virginitatea, pierderea ei, plăcerile carnale, caracterul efemer al corpului omenesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vicleni iscusiți și de fețe sprințare care știu ce au de făcut. E un lucru caraghios să vezi cum fetele acestor domni iau un aer de fecioară când încearcă să se apropie de acest Urs"290. Dacă Rousseau are visul ideal, mereu reiterat, de a fi primit de o voce încântătoare care să-i spună ca Doamna D'Epinay: "Ursule, iată bârlogul dumitale; dumneata ți l-ai ales, prietenia ți-l oferă"291 realitatea transformă dorința în coșmar. "E insuportabil să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]