8,741 matches
-
adev]rât și nu încearc] s] încurajeze acest lucru. Dac] omul ar putea înl]tură toate aceste influențe negative, perfecțiunea să moral] ar reprezenta o regul] și nu doar o rar] excepție. Mencius susținea c] practicile convenționale se justific] prin ins]și originea lor spontan]. Ritualurile de înmormântare au ap]rut că o consecinț] normal]. Ar fi greu, chiar insuportabil, s] ne imagin]m insectele și alte creaturi devorând trupul neînsuflețit al p]rinților decedați. De aceea, divinitatea a hoț]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folosim și de care suntem folosiți în același timp. În același fel, Mencius a adus câteva explicații referitoare la codul li. Fiind elaborat de c]tre conduc]torii înțelepți, acesta constituie cea mai bun] sintez], asadar esență unui tao corect. Ins] temeiul fundamental al unui comportament moral îl constituie tocmai rațiunea omului înțelept și nu teoria reg]sit] în c]rți (Mencius, 4A:2). Întrebarea care ar trebui s] însoțeasc] orice situație dificil] este urm]toarea: „Ce ar face un înțelept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este asociat] unui singur obiect. Limbajul obișnuit nu urmeaz] o regul] anume. Spre exemplu, consider]m c] un cal alb este un cal și c] a c]l]ri un cal alb înseamn] de fapt a c]l]ri. Uneori ins], recunoaștem c] a acționa asupra unui obiect într-un anume fel nu este totuna cu aceeași acțiune desf]surat] dup] alte criterii. Altfel spus, suntem de acord c] orice hoț este om, dar deosebim execuțiile (uciderea hoților), de crime (omuciderea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constitui o bâz] stabil] în construirea oric]rui tao. Zhuang Tzi a asem]nat toate concepțiile divergențe anterioare cu niste „rezonante ale divinit]ții”, fiecare fiind expresia ordinii naturale sau divine. Prin caracterul lor realist, ele sunt și firești (naturale), ins] prin aceast] naturalețe nu devin superioare unele altora. Toate opiniile cu privire la shi-fei se situeaz] pe poziție de egalitate în perspectiva divin] sau cea a realit]ții. Din moment ce abord]m aceast] viziune cosmic] superioar], trebuie s] conferim același statut și concepției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preteaz] unei interpret]ri corelative, în sensul c] ceea ce este corect dintr-o anumit] perspectiv] sau concepție intelectual] este greșit dintr-o perspectiv] diferit]. Soluționarea diferențelor de opinie necesit] un al treilea punct de vedere. Cunoașterea este un proces inepuizabil, ins] existența uman] este limitat]. A incerca atingerea cunoașterii absolute (deci a ceea ce este infinit) în timpul vieții p]mântești (limitate) este imposibil. Chiar dac] am deține aceast] cunoaștere nu am ști acest lucru, la fel cum nu am ști nici dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]l]uzeasc] în toate acțiunile sale, capacitatea să interioar] va converti orice energie din exterior într-un factor de stimulare și de modelare a îndemân]rii. Orice activitate deprins] poate s] devin] m]iestrie și, deci, izvor de frumusețe, ins] din nefericire, cultivarea unui talent presupune renunțarea la altele. A fi des]vârșit într-un anumit domeniu înseamn] a fi mai puțin bun în altul. v. Xunzi: confucianismul pragmatic Prin studiul teoriilor analitice asupra limbajului, Xunzi a descoperit o cale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] doar acel tao tradițional poate face posibil] supraviețuirea ființei umane, tocmai deoarece coincide cu sentimentele naturale, firești, iar pe de alt] parte pentru c] inoculeaz] sentimente și dorințe obișnuite. Practicarea obiceiurilor duce la inocularea acestor dorințe în rândul maselor. Ins] dorințele difer] în funcție de statut și de rolurile aferente lui, în sensul c] cei care se bucur] de o poziție superioar] vor adopta o categorie aparte de dorințe și inclinații. Dac] aspirațiile variaz] în rândul populației, societatea poate distribui mai usor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
const] tocmai în ipoteza idealist] lansat] de c]tre Mencius, prin care natura este cea care îl expune pe om la un conținut specific. De fapt, omul este moral din fire numai în virtutea faptului c] utilizeaz] limbajul în mod firesc, ins] tot el are și înclinația pentru o structur] convențional] sau alta. Xunzi mai afirm] c] toți oamenii dețin capacitatea abstract] de a fi înțelepți întrucât sunt capabili s] își asume orice rol împreun] cu dorințele corespunz]toare acestuia. Dac] oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gandire” Cei mai renumiți dintre discipolii lui Xunzi au pus bazele doctrinei legaliste, care a preluat din gândirea acestuia teoria lingvistic], mai putin pasiunea să pentru normele tradiționale. Ei au fost de acord cu necesitatea unor reguli de conduit] convenționale, ins] nu considerau vechimea acestor norme ca fiind un aspect primordial. Utilitatea lor nu era strict dependent] de înțelepciunea str]moșilor; chiar și conduc]torii contemporani puteau formulă asemenea reguli. Metodele contemporane aveau un caracter mai realist. Nouă viziune a servit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
elemente au predominat în Chină mai ales în perioada Evului Mediu Timpuriu. Mai tarziu, pe fondul declinului budismului, a ap]rut o versiune mai nou] a teoriei lui Mencius. Doctrina confucianist] a suferit o serie de diviz]ri în interpretare, ins] teoria lui Mencius a fost acceptat]. Ambele reprezint] versiuni concurente de interpretare a intuiționismului nativ în etic]. Contactul cu civilizația apusean] a însemnat pentru tradiția chinez] o a doua invazie ideologic] barbar]. Gânditorii chinezi au manifestat un interes aparte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] se compare mai degrab] cu primul împ]rât legalist. Pe de alt] parte, Deng Xiaoping este reprezentativ pentru renașterea spiritului pragmatic. Toate celelalte teorii despre tao care s-au succedat au purtat amprenta tot mai evident] a influenței vestice, ins] gândirea chinez] nu le-a interpretat prin prisma modelului etic al individualismului deontologic; reformatorii chinezi ar fi putut foarte bine s] introduc] statul de drept (deci guvernarea legii), ins] la fel ca si gânditorii clasici în materie de filosofie politic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au succedat au purtat amprenta tot mai evident] a influenței vestice, ins] gândirea chinez] nu le-a interpretat prin prisma modelului etic al individualismului deontologic; reformatorii chinezi ar fi putut foarte bine s] introduc] statul de drept (deci guvernarea legii), ins] la fel ca si gânditorii clasici în materie de filosofie politic], au preferat inocularea caracterului în locul sancțiunii. Referințe Toate citatele au fost traduse din original de c]tre autor. Majoriatea acestor fragmente poate fi g]sit] în: Chan, Wing-tsit: A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ast]zi drept religios sau canonic, cât și elemente de drept civil și penal. Legea moral] cuprins] în halaha nu se deosebește de celelalte componente ale acesteia, ținând de revelația divin], ca de altfel întreaga Tora. De vreme ce halaha include ea ins]și aceast] component] de ordin etic, ne putem întreba dac] „exist] o etic] distinct] de halaha în tradiția evreiasc]” (vezi capitolul cu același nume, scris de Aharon Lichtenstein, Kellner, 1978). Cu alte cuvinte, exist] oare norme etice semnificative care s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
laud]. Aceast] concepție, cât și aceea potrivit c]reia omul pios (hasid) se deosebește prin îndeplinirea „legii Raiului”, care este mai strict] și mai exigent] decât „legea Torei”, pe care o îndeplinesc toți ceilalți, nu reprezint] o noutate pentru iudaism, ins] a c]p]țâț, în mod sigur, noi interpret]ri realizate de Hasidei Ashkenaz. Acest îndemn la un comportament etic peste limita obligației a influențat în mare m]sur] evoluția ulterioar] a evreimii europene. Unul dintre cele mai impresionante curente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
14, „Etică lui Kant”). Diverși gânditori consider] c] orice abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
turi etice la fel de paradoxale. Se pune problema de a verifica dac] aceste înv]ț]turi aparțin lui Iisus. Într-adev]r, evangheliile au fost supuse unei examin]ri mai meticuloase decât orice alt] scriere din vechime. Exist], pe alocuri, elemente incerte, ins] nu încape îndoial] c] ele includ o bun] parte a înv]ț]turii lui Iisus, cu toate c] această a trecut prin filtrul preocup]rilor primelor comunit]ți creștine. O dovad] indirect] în acest sens se refer] la faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu condiția de a fi consecvent cu sine și cu aproapele. Unele dintre cuvintele lui Iisus se constituie în raționamente umane „firești”, ca de pild] oferirea unei r]spl]ți pentru faptele bune și amenințarea cu pedeapsa pentru cele rele. Ins] tr]s]tură distinctiv] a înv]ț]turii etice a lui Iisus const] în modul radical de a privi morală. De exemplu, nu exist] o limit] în iertarea aproapelui (Maț. 18,21), nu pentru c] acest lucru ar însemna un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
depun jur]minte de s]r]cie, castitate și ascultare, si care se constiuie în Ordinul C]lug]resc. Restul oamenilor trebuie s] urmeze înv]ț]turile etice de bâz], obligatorii pentru toți. Cu alte cuvinte, trebuie s] fim corecți, ins] putem sau nu s] iubim. Este un fel de examen de absolvire al vieții creștine. Aceast] abodare pune c]s]toria pe planul al doilea. Ast]zi, Ordinul C]lug]resc prosper], iar pledoaria în favoarea sa se face rar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viciu au înflorit. Cu cât este mai bun] etică iudaic], mai practic]! De pild], rabinii ar fi fost de acord cu Iisus cu privire la faptul c] „Sabatul a fost f]cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Mc. 2,27), ins] ei doreau instituirea unei reguli care s] le ofere permisiunea de a le inc]lca pe cele ale Sabatului, regul] pe care Iisus nu a dat-o. Și nu pentru c] viața poate fi tr]it] în absența unor reguli
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care înțelegeau nivelul și profunzimea iubirii nu era suficient de radical. În ceea ce îl privește pe Sfanțul Apostol Pavel, el a fost un gânditor complex și inc] se mai discut] pe marginea acestor aspecte, f]r] a se fi ajuns, ins], la o rezolvare a lor. Oricum, este clar c] Sfanțul Apostol Pavel a inteles faptul c] baza eticii lui Iisus const] într-un r]spuns de bucurie adus generoasei gratii divine. „F]r] plat] ați primit, f]r] palt] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ultimele scrieri ale Noului Testament. Această ia forma unei reacții riguroase îndreptate împotriva conformismului, prin intermediul unor referiri la p]câte ce nu pot fi iertate. Nu știm care era „p]catul de moarte” de la 1 Ioan 5,16 (poate apostazia), ins] ni se interzice s] ne rug]m pentru cei care îl s]vârșesc. În Epistola c]tre Evrei exist] trei referiri la p]câte ce nu pot fi iertate (6,4-6; 10,26-31; 12,16), în timp ce Revelația nu consider] deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
menționat și argumentat (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). 3) În loc s] duc] la împlinirea de sine, etică creștin] are un caracter represiv. Majoritatea analizelor psihologice moderne cu privire la dezvoltarea uman] consider] drept norm] etic] atitudinea altruist], autonom]. Nu se consider] ins] c] religia creștin] poate crea aceast] atitudine, întrucat impune un comportament defensiv și restrictiv și un conformism social inactiv. Acest aspect are leg]tur] cu o alt] critic]. 4) Etică creștin] menține oamenii la un nivel imatur, deoarece conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conștiința reprezint] numele atribuit puterii de a raționa și de a discerne, care influențeaz] problemele de ordin moral. Acest lucru este atat de important pentru integritatea persoanei, încât, conform înv]ț]turii, „glasul conștiinței trebuie ascultat întotdeauna”. Aceasta nu implic], ins], infailibilitatea conștiinței sau mai mult] sigurant] decât aceea oferit] de însuși caracterul nesigur la deciziilor de ordin etic. Înv]ț]tură este însoțit] de un îndemn la formarea unei conștiințe informate și atente, prin integrarea în comunitatea creștin] și utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
influent] ț]m]duitoare. Aceste convingeri într] în conflict cu „individualismul posesiv”, care a avut o influent] major] asupra cercurilor occidentale în ultima parte a secolului XX. În unele cercuri, acesta a generat o versiune proprie a eticii creștine, care, ins], nu este acceptat] de majoritatea adepților contemporani ai eticii creștine, num]rându-se printre ei, în mod sigur, și cei aflați sub influența mișc]rii ecumenice. Acordarea de prioritate nevoilor celor s]rmani a c]p]țâț o important] din ce in ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vom începe cu o clarificare a semnificațiilor reale ale acestor concepte centrale. Vom discuta pentru început despre eudaimonia. „Fericirea”, în limbajul actual, are conotația unui sentiment subiectiv de mulțumire sau pl]cere (că și în expresia: „în culmea fericirii”). Grecii ins] atribuiau acest termen unei persoane, referindu-se la ceea ce ar fi, de fapt, sursa acestor sentimente, adic] posesia a ceea ce se consider] dezirabil, ceea ce pare mai degrab] o judecat] obiectiv]. Astfel, o persoan] poate fi considerat] eudaimon deoarece el sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]